MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
JOI 23 IANUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE, GLUME, GÂNDURI PESTE TIMP, SFATURI UTILE
JOI 23 IANUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE, GLUME, GÂNDURI PESTE TIMP, SFATURI UTILE
Dragi prieteni!
Când am deschis acest cont pe Facebook a trebuit să răspund la un chestionar în mare parte obligatoriu, care solicita date despre mine, inclusiv poză de profil și număr de telefon și m-am conformat pentru că altă soluție nu exista.
Se pare că acum mulți au găsit posibilitatea de a ignora regulile impuse de Facebook și apar cu tot felul de conturi din care nu poți afla nimic despre ei, adică fără date personale și poză de profil!
Mai mult, sunt persoane care au mai multe conturi. Se pune firesc întrebarea: în ce scop? Credeți că fac asta numai pentru a fi la adăpost de soț/soție sau iubit/iubită? Eu sunt convins că nu!
Recomand tuturor celor ce nu au nimic de ascuns să verifice astfel de pagini și, după caz, să reclame la Facebook, sau să*i șteargă direct din lista de prieteni și să-i blocheze!
Acesta ar fi un punct ce ar trebui să existe în standardele Facebook!
Vă doresc o zi minunată!
Când am deschis acest cont pe Facebook a trebuit să răspund la un chestionar în mare parte obligatoriu, care solicita date despre mine, inclusiv poză de profil și număr de telefon și m-am conformat pentru că altă soluție nu exista.
Se pare că acum mulți au găsit posibilitatea de a ignora regulile impuse de Facebook și apar cu tot felul de conturi din care nu poți afla nimic despre ei, adică fără date personale și poză de profil!
Mai mult, sunt persoane care au mai multe conturi. Se pune firesc întrebarea: în ce scop? Credeți că fac asta numai pentru a fi la adăpost de soț/soție sau iubit/iubită? Eu sunt convins că nu!
Recomand tuturor celor ce nu au nimic de ascuns să verifice astfel de pagini și, după caz, să reclame la Facebook, sau să*i șteargă direct din lista de prieteni și să-i blocheze!
Acesta ar fi un punct ce ar trebui să existe în standardele Facebook!
Vă doresc o zi minunată!
Astăzi sunt melancolic după o zi tristă și apăsătoare în care am suferit un puseu major de tensiune arterială ce a ajuns la 190/110/65.
Vă invit, inainte de pagina muzicală să ascultați ce urmează:
Paul Mauriat - Last Summer Day
ARTE 23 Ianuarie
INVITAȚIE LA BALET 23 Ianuarie
Balet cu Anna Pavlovna Pavlova
Biografie: Anna Pavlovna Pavlova s-a nascut prematur, la 3 ianuarie 1881. A fost singurul copil din a doua casatorie a mamei. La nastere, era atat de mica si de slaba, incat parintii s-au grabit s-o boteze dupa trei zile. In plus, ca o masura de protectie, i s-a pus numele sfintei sarbatorite in acea zi.
In copilarie, se imbolnaveste foarte des. La varsta de opt ani, mama sa o duce sa vada "Frumoasa din padurea adormita", in interpretarea Baletului Imperial Rus. Evenimentul ii trezeste pofta de viata. In inima ii incolteste o ambitie de neinvins. Ii murise tatal pe cand avea numai doi ani si lasase numai saracie in urma sa. Sufera mult de foame, si intelege, pe masura ce creste, sacrificiile mamei.
Dupa vizionarea spectacolului, se arata convinsa ca intr-o zi va dansa pe aceeasi scena. Spre hazul familiei, nu se viseaza decat "Frumoasa din padurea adormita". Directorul Scolii Imperiale se impotriveste dorintelor sale, sub pretextul ca este prea "mica" pentru balet. In 1891, dupa ce implineste zece ani, trece cu brio testele de inteligenta si de gratie impuse de Academie. Abia acum incep greutatile: disciplina, exercitii, dans. Profesorii ii prevad un viitor stralucit.
Apare pentru prima oara pe scena in 1899, la Teatrul Mariinski, in "Pas des Aimees" din "La fille du Pharaon". Sufera un accident neplacut la debut. Slaba, de inaltime putin peste medie, ochi frumosi, dar tristi, la prima vedere nu pare sa aiba nimic iesit din comun. Dar, in clipele urmatoare, zambetul fermecator, picioarele lungi, armonioase, corpul ca un portelan diafan creeaza iluzia in orice clipa ca-si ia zborul.
In primul an de evolutie la Baletul Imperial, imprima tuturor rolurilor propria interpretare. In 1903 este promovata prim-solista si, doi ani mai tarziu, balerina. In "Moartea lebedei", interpreteaza un solo creat special pentru ea de catre Mihail Fokin, gratie caruia devine recunoscuta drept cea mai faimoasa dansatoare din epoca. Este distribuita in rolul Odette - Odilia din "Lacul lebedelor", dupa care obtine titlul de prima balerina. O asteapta turnee la Stockholm, Copenhaga, Praga si Berlin. In 1909, apare - la Paris - in Baletele Ruse ale lui S.P. Deaghilev (in"Silfidele").
In acelasi an, porneste in turneu prin cateva capitale europene. Este remarcata de directorul Operei Metropolitane din New York, care ii propune un contract de o luna de zile. Apare pentru prima oara pe o scena americana in anul 1910. Fiecare fluturare a bratelor sale si fiecare salt pe aripile dansului se prefac in dolari. Castiga mult, fara sa se dedea la nebunii pe sau dincolo de scena. "Un artist nu trebuie sa se casatoreasca niciodata, insa eu am sa ma marit cu el, pentru a-i multumi pe prietenii mei englezi", marturiseste Anna, cu gandul la Victor Dandre.
Triumful alaturi de Mihail Mordkin - ca partener de scena - face sa curga multa cerneala in presa americana. Este momentul in care se hotaraste sa-si faca propria-i companie, la inceput formata numai din zece membri. In acelasi timp, isi face debutul la Royal House din Londra, in 1911, impreuna cu trupa lui Deaghilev. 14 ani mai tarziu, compania sa evolueaza in 77 de orase americane. Sustine 238 de spectacole, in 26 de saptamani. Urmeaza mari succese in Spania, Canada, Venezuela, Mexic, Ecuador, Japonia, China, India si Egipt. Cistiga 600 de lire sterline pe seara si foloseste 2.000 de perechi de incaltari pe an, potrivit revistelor vremii. Dupa ce ii analizeaza programele turneelor, autorul biografiei o desemneaza cea mai muncitoare dansatoare din toate timpurile: "Practic, intreaga ei viata este munca".
Chiar daca Rusia ramane pentru totodeauna "casa viselor" Annei, adevarata sa locuinta este Ivy House din Londra, fosta resedinta a pictorului peisagist James Turner. Pe lacul artificial din preajma plutesc vestitele ei lebede. Angajeaza un bucatar rus ce nu conteneste s-o intrebe: "Doamna mai doreste ceva?" Dandre o adora ca sotie si o venereaza ca artista. In acelasi timp, managerul sau o lasa intotdeauna sa ia ultima hotarare. Este acuzata ca angajeaza numai englezoaice in companie, fiindca sunt dansatoare mediocre si nu o pot eclipsa. Altii sustin ca le-ar fi preferat pentru ca erau mai usor de modelat. Pe de alta parte, colegii de la Baletul Imperial Rus, impreuna cu care pusese bazele trupei, nu aveau voie sa paraseasca tara natala decat pe perioade foarte scurte. Pentru ca nu are copii, Anna devine o adevarata mama pentru"fetele ei", englezoaice, recrutate din clasa mijlocie. Este pasionata de inot si de jocurile de noroc, in special de poker. O intereseaza dansurile traditionale indiene si japoneze si nu suporta jazz-ul.
Marea balerina inceteaza din viata la Haga (Olanda), la 23 ianuarie1931, in timp ce se pregatea sa inceapa un nou turneu, cu toate ca nu se insanatosise dupa o boala grea. In ultima parte a vietii a fost mereu epuizata, epuizare accentuata de o infirmitate la genunchi, care o chinuia de cativa ani. Era la un pas de lesin, de oboseala, inainte de caderea cortinei. Dar nu concepea sa renunte. Nume ca Pavlova sau Nijinski au ramas pentru totdeauna in memoria intregii lumi, chiar si a celor ce nu sunt pasionati de balet.
In copilarie, se imbolnaveste foarte des. La varsta de opt ani, mama sa o duce sa vada "Frumoasa din padurea adormita", in interpretarea Baletului Imperial Rus. Evenimentul ii trezeste pofta de viata. In inima ii incolteste o ambitie de neinvins. Ii murise tatal pe cand avea numai doi ani si lasase numai saracie in urma sa. Sufera mult de foame, si intelege, pe masura ce creste, sacrificiile mamei.
Dupa vizionarea spectacolului, se arata convinsa ca intr-o zi va dansa pe aceeasi scena. Spre hazul familiei, nu se viseaza decat "Frumoasa din padurea adormita". Directorul Scolii Imperiale se impotriveste dorintelor sale, sub pretextul ca este prea "mica" pentru balet. In 1891, dupa ce implineste zece ani, trece cu brio testele de inteligenta si de gratie impuse de Academie. Abia acum incep greutatile: disciplina, exercitii, dans. Profesorii ii prevad un viitor stralucit.
Apare pentru prima oara pe scena in 1899, la Teatrul Mariinski, in "Pas des Aimees" din "La fille du Pharaon". Sufera un accident neplacut la debut. Slaba, de inaltime putin peste medie, ochi frumosi, dar tristi, la prima vedere nu pare sa aiba nimic iesit din comun. Dar, in clipele urmatoare, zambetul fermecator, picioarele lungi, armonioase, corpul ca un portelan diafan creeaza iluzia in orice clipa ca-si ia zborul.
In primul an de evolutie la Baletul Imperial, imprima tuturor rolurilor propria interpretare. In 1903 este promovata prim-solista si, doi ani mai tarziu, balerina. In "Moartea lebedei", interpreteaza un solo creat special pentru ea de catre Mihail Fokin, gratie caruia devine recunoscuta drept cea mai faimoasa dansatoare din epoca. Este distribuita in rolul Odette - Odilia din "Lacul lebedelor", dupa care obtine titlul de prima balerina. O asteapta turnee la Stockholm, Copenhaga, Praga si Berlin. In 1909, apare - la Paris - in Baletele Ruse ale lui S.P. Deaghilev (in"Silfidele").
In acelasi an, porneste in turneu prin cateva capitale europene. Este remarcata de directorul Operei Metropolitane din New York, care ii propune un contract de o luna de zile. Apare pentru prima oara pe o scena americana in anul 1910. Fiecare fluturare a bratelor sale si fiecare salt pe aripile dansului se prefac in dolari. Castiga mult, fara sa se dedea la nebunii pe sau dincolo de scena. "Un artist nu trebuie sa se casatoreasca niciodata, insa eu am sa ma marit cu el, pentru a-i multumi pe prietenii mei englezi", marturiseste Anna, cu gandul la Victor Dandre.
Triumful alaturi de Mihail Mordkin - ca partener de scena - face sa curga multa cerneala in presa americana. Este momentul in care se hotaraste sa-si faca propria-i companie, la inceput formata numai din zece membri. In acelasi timp, isi face debutul la Royal House din Londra, in 1911, impreuna cu trupa lui Deaghilev. 14 ani mai tarziu, compania sa evolueaza in 77 de orase americane. Sustine 238 de spectacole, in 26 de saptamani. Urmeaza mari succese in Spania, Canada, Venezuela, Mexic, Ecuador, Japonia, China, India si Egipt. Cistiga 600 de lire sterline pe seara si foloseste 2.000 de perechi de incaltari pe an, potrivit revistelor vremii. Dupa ce ii analizeaza programele turneelor, autorul biografiei o desemneaza cea mai muncitoare dansatoare din toate timpurile: "Practic, intreaga ei viata este munca".
Chiar daca Rusia ramane pentru totodeauna "casa viselor" Annei, adevarata sa locuinta este Ivy House din Londra, fosta resedinta a pictorului peisagist James Turner. Pe lacul artificial din preajma plutesc vestitele ei lebede. Angajeaza un bucatar rus ce nu conteneste s-o intrebe: "Doamna mai doreste ceva?" Dandre o adora ca sotie si o venereaza ca artista. In acelasi timp, managerul sau o lasa intotdeauna sa ia ultima hotarare. Este acuzata ca angajeaza numai englezoaice in companie, fiindca sunt dansatoare mediocre si nu o pot eclipsa. Altii sustin ca le-ar fi preferat pentru ca erau mai usor de modelat. Pe de alta parte, colegii de la Baletul Imperial Rus, impreuna cu care pusese bazele trupei, nu aveau voie sa paraseasca tara natala decat pe perioade foarte scurte. Pentru ca nu are copii, Anna devine o adevarata mama pentru"fetele ei", englezoaice, recrutate din clasa mijlocie. Este pasionata de inot si de jocurile de noroc, in special de poker. O intereseaza dansurile traditionale indiene si japoneze si nu suporta jazz-ul.
Marea balerina inceteaza din viata la Haga (Olanda), la 23 ianuarie1931, in timp ce se pregatea sa inceapa un nou turneu, cu toate ca nu se insanatosise dupa o boala grea. In ultima parte a vietii a fost mereu epuizata, epuizare accentuata de o infirmitate la genunchi, care o chinuia de cativa ani. Era la un pas de lesin, de oboseala, inainte de caderea cortinei. Dar nu concepea sa renunte. Nume ca Pavlova sau Nijinski au ramas pentru totdeauna in memoria intregii lumi, chiar si a celor ce nu sunt pasionati de balet.
MUZICĂ 23 Ianuarie
Best Elegant French Love Songs - Mon cœur Collection
Best Instrumental Saxophone Cover Popular Songs 2019 - Saxophone Love Songs Instrumental
Paul Mauriat - 1965... My First Recordings
Ennio Morricone | The Best Movie Soundtracks | Piano Collection
Paul Mauriat - Gone Is Love
POEZIE 23 Ianuarie
Ileana Mălăncioiu
Biografie
S-a nascut la 23 ianuarie 1940, in satul Godeni (judetul Arges): "...eram a doua fata a parintilor mei si n-am fost primita cu prea multa bucurie. Fusese asteptat un baiat. Tot asteptandu-l, dupa mine, mama a mai nascut inca doua fete, dar nu a mai fost la fel de trisa - marturiseste poeta... )
A absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti in 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii in sistemul lui Lucian Blaga. Doctor in filosofie in 1975. Lucreaza inainte de 1989 la Televiziunea Romana si la revista Arges, la studiourile Animafilm si la revista literara "Viata romaneasca" de unde demisioneaza la 31 martie 1988 din pricina cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica.
Dupa '89 lucreaza la Revista social-politica, la Editura Litera ca redactor sef si la saptamanalul Romania literara.
"In calitate de redactor la Viata romaneasca am reusit sa aduc in revista pe Noica si m-am preocupat de publicarea scrisorilor despre logica, am publicat texte de baza ale lui Liiceanu, aparute ulterior in volumul "Cearta cu filozofia", m-am straduit sa introduc publicarea cartii lui Andrei Plesu, "Minima moralia", in fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate in linii mari preocuparile celor din scoala de la Paltinis" (din conversatia cu Marta Petreu aparuta in Apostrof, nr. 1-2 / 1998, si reluata in Cronica melancoliei).
In perioada comunista Ileana Malancioiu a fost cenzurata, motiv pentru care a fost obligata sa reediteze volumul "Urcarea muntelui", decimat de cenzura datorita apetitului ei pentru adevar si a obstinatiei de a spune exact ce are de spus, chiar si in poezie.
Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Malancioiu: "Curajoasa aspra- le vede, le stie, le spune. Si cu suflet de muiere sensibila, simtitoare. Suflet adanc, colturos. Mare poeta".
S-a nascut la 23 ianuarie 1940, in satul Godeni (judetul Arges): "...eram a doua fata a parintilor mei si n-am fost primita cu prea multa bucurie. Fusese asteptat un baiat. Tot asteptandu-l, dupa mine, mama a mai nascut inca doua fete, dar nu a mai fost la fel de trisa - marturiseste poeta... )
A absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti in 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii in sistemul lui Lucian Blaga. Doctor in filosofie in 1975. Lucreaza inainte de 1989 la Televiziunea Romana si la revista Arges, la studiourile Animafilm si la revista literara "Viata romaneasca" de unde demisioneaza la 31 martie 1988 din pricina cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica.
Dupa '89 lucreaza la Revista social-politica, la Editura Litera ca redactor sef si la saptamanalul Romania literara.
"In calitate de redactor la Viata romaneasca am reusit sa aduc in revista pe Noica si m-am preocupat de publicarea scrisorilor despre logica, am publicat texte de baza ale lui Liiceanu, aparute ulterior in volumul "Cearta cu filozofia", m-am straduit sa introduc publicarea cartii lui Andrei Plesu, "Minima moralia", in fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate in linii mari preocuparile celor din scoala de la Paltinis" (din conversatia cu Marta Petreu aparuta in Apostrof, nr. 1-2 / 1998, si reluata in Cronica melancoliei).
In perioada comunista Ileana Malancioiu a fost cenzurata, motiv pentru care a fost obligata sa reediteze volumul "Urcarea muntelui", decimat de cenzura datorita apetitului ei pentru adevar si a obstinatiei de a spune exact ce are de spus, chiar si in poezie.
Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Malancioiu: "Curajoasa aspra- le vede, le stie, le spune. Si cu suflet de muiere sensibila, simtitoare. Suflet adanc, colturos. Mare poeta".
Drum
Mă-ndrept pe drumu-ntunecat anume
Să nu-mi văd boii tineri şchiopătând:
Le-au intrat potcoavele-n copite
Şi se tem s-atingă de pământ.
Să nu-mi văd boii tineri şchiopătând:
Le-au intrat potcoavele-n copite
Şi se tem s-atingă de pământ.
Din când în când îmi îngenunche-n jug
Şi fiindcă n-am tărie să-i îndemn
Se uită blânzi şi se ridică singuri
Şi pleacă amândoi ca la un semn.
Şi fiindcă n-am tărie să-i îndemn
Se uită blânzi şi se ridică singuri
Şi pleacă amândoi ca la un semn.
Şi doar la miezul nopţii îi opresc,
Dejug pentru o vreme şi rămân,
Lătrată de toţi câinii mahalalei
La poarta potcovarului bătrân.
Dejug pentru o vreme şi rămân,
Lătrată de toţi câinii mahalalei
La poarta potcovarului bătrân.
Le iau pe rând picioarele în braţe
Şi îi apăs cu palma pe copite
Să ştiu pe care parte-au şchiopătat
Şi să le-acopăr oasele tocite.
Şi îi apăs cu palma pe copite
Să ştiu pe care parte-au şchiopătat
Şi să le-acopăr oasele tocite.
Bătrânul trece cuiele prin foc
Le potriveşte bine şi le bate
Şi când se strâmbă şi ajung în carne
Le scoate înapoi însângerate.
Le potriveşte bine şi le bate
Şi când se strâmbă şi ajung în carne
Le scoate înapoi însângerate.
Apoi le-ndreaptă şi le bate iar
Mă-ntreabă unde merg şi cine sunt
Şi ca să ştie de-am să pot ajunge
Îi pune să se sprijine-n pământ.
Mă-ntreabă unde merg şi cine sunt
Şi ca să ştie de-am să pot ajunge
Îi pune să se sprijine-n pământ.
M-ajută să-i înjug şi să pornesc
La început încet şi şchiopătând
Şi câinii ne mai latră o vreme şi ne lasă
Şi rănile se vindecă mergând.
La început încet şi şchiopătând
Şi câinii ne mai latră o vreme şi ne lasă
Şi rănile se vindecă mergând.
Iar mă-ndepărtez de tine
Iar mă-ndepărtez de tine dinadins ca să te văd
Nerobită de puterea sufletului tău cel dus
Înapoi spre altă lume care-i pare mai a lui
Decât lumea-n care parcă din greşeală a fost pus.
Nerobită de puterea sufletului tău cel dus
Înapoi spre altă lume care-i pare mai a lui
Decât lumea-n care parcă din greşeală a fost pus.
Dar te văd tot mai aproape ca şi cum eu însămi sunt
Despărţită doar de ochiul care mă priveşte rece
Undeva pe însăşi calea nimănui dezvăluită
Unde sufletul tău parcă şade pregătit să plece.
Despărţită doar de ochiul care mă priveşte rece
Undeva pe însăşi calea nimănui dezvăluită
Unde sufletul tău parcă şade pregătit să plece.
E desprins de trup şi este mai frumos ca niciodată
L-aş desface din adâncuri să-l alin şi să-l păzesc
Dar cum pot păzi eu, Doamne, răsuflarea ta cea sfântă
Care însuţi ai desprins - o de pe ochiul său domnesc.
L-aş desface din adâncuri să-l alin şi să-l păzesc
Dar cum pot păzi eu, Doamne, răsuflarea ta cea sfântă
Care însuţi ai desprins - o de pe ochiul său domnesc.
Mă rog deci să se întoarcă fără ură către tine
Dar când va să vin şi eu să mă laşi să-i dau ocol
Dacă nu ca o femeie ca un suflet care vine
La alt suflet ce-l aşteaptă în tăcere trist şi gol.
Dar când va să vin şi eu să mă laşi să-i dau ocol
Dacă nu ca o femeie ca un suflet care vine
La alt suflet ce-l aşteaptă în tăcere trist şi gol.
Cântec de dor
Mi se făcuse dor de cei patru pereţi
Ai casei noastre aşezate-n drum,
Încercam să-i zidesc înapoi din nisip
Şi din mari rotocoale de fum.
Ai casei noastre aşezate-n drum,
Încercam să-i zidesc înapoi din nisip
Şi din mari rotocoale de fum.
Un picior al nu ştiu cui îi surpa
Şi auzeam în urmă râsul zglobiu
Ieşit chiar printre degetele groase
Care călcau alene prin pustiu.
Şi auzeam în urmă râsul zglobiu
Ieşit chiar printre degetele groase
Care călcau alene prin pustiu.
Era un râs fioros de fiară,
Era râsul râsului şi eu mă rugam
Să nu se zguduie sub el pământul
Pe care înălţam
Era râsul râsului şi eu mă rugam
Să nu se zguduie sub el pământul
Pe care înălţam
Din nou pentru a nu ştiu câta oară
Cu multă-ncrâncenare şi cu teamă
Pereţii casei noastre prăbuşite
Din lene şi din nebăgare de seamă.
Cu multă-ncrâncenare şi cu teamă
Pereţii casei noastre prăbuşite
Din lene şi din nebăgare de seamă.
Valentin Taşcu, critic literar, de artă şi teatral, poet şi traducător
Biografie
S-a născut la 23 ianuarie 1944, în satul Petroșani, județul Hunedoara.
Școala primară, gimnazială și liceul de la Dealul Ștefăniței (Maramureș), Cluj, Constanța, Cluj, Alba-Iulia (1950 – 19610.
Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității ”Babeș- Bolyai” din Cluj – Napoca (1950 – 1961)
Debutează în ”Tribuna” (iun. 1968). Obține titlul de doctor în filologie, ”magna cum laude”, cu teza ”Ritm și valoare în poezia populară românească”, la Universitatea ”Babeș – Bolyai”i, în anul 2000.
La absolvirea cursurilor universitare primește repartiție ministerială la Institutul de Lingvistică și Istoria Literaturii ”Sextil Pușcariu”, Cluj – Napoca (1967), continuă , între 1976 – 1990 în cadrul Facultății de Filologie a Universității clujene, cercetător principal II; director general al Casei de Editură Atlas-Clusium din Cluj – Napoca, din 1989; lector universitar la Universitatea ”Constantin Brâncuși” Târgu – Jiu (2001 – 2002); director al publicației științifice ”Antemeridian7Postmeridian a Univ. ”Constantin Brâncuși” Tg-Jiu; conferențiar universitar (2004) și șeful catedrei și cancelar de limba și literatura română la Facultatea de Litere și Științe Sociale (2005 – 2006) și decan al Facultății Educație Fizică și Arte Plastice a Universității ”Constantin Brâncuși” din Tg-Jiu, din anul 2000 stabilindu-se în Târgu- Jiu.
La Târgu-Jiu a fost invitat de prietenul și colegul de facultate, Nicolae Diaconu (cu care a fondat la Cluj revista ”Echinox”), să facă parte din juriul Festivalului Național de Literatură ”Tudor Arghezi”. Desfășoară o activitate științifică și culturală importantă, scrie peste 1600 de articole de critică, istorie literară, critică de artă și de teatru, publicate în majoritatea revistelor culturale din țară. A semnat cu pseudonimul Horia Blându, Maria Pop, Valer Tarcu.
Participă la numeroase sesiuni științifice, colocvii și simpozioane din țară (București, Iași, Timișoara, Constanța, Suceava, Sibiu, Brașov) și din străinătate (Belgia, Franța, Suedia, Germania, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Danemarca). Cu editura ”Clusium” participă la mari târguri internaționale de carte (Paris, Frankfurt, Londra, Ierusalim). Președinte sau membru al unor jurii naționale de literatură la Rm. Vâlcea, Târgu-Jiu, Sighetul Marmației, organizator al unor expoziții de artă plastică la Paris, Nantes, Malmo.
Pentru această muncă este răsplătit cu titluri și funcții: Membru al Uniunii Scriitorilor, din 1980; membru al uniunii Oamenilor de Teatru (UNITER), 1974; Membru al Uniunii Artiștilor Plastici, 2002; președinte al Filialei Gorj a UAP, 2005-2006; președinte al Partidului Democrat din Cluj-Napoca 1993 – 1996; vicepreședinte al Societății Patronilor de Edituri din România (SPER), 1993 – 2000; membru (cu editura ”Clusium”) al Fundației internaționale ”Balkanika”, cu sediul la Sofia, 1998 – 2003; președinte al Filialei Gorj a UAP din România, 2005.
Decorat cu ”Meritul Cultural”, categoria A, în grad de Cavaler, 2004.
A primit numeroase premii literare, din partea USR, a unor festivaluri național și internaționale de literatură: Premiul CC al UTC, 1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj, 1985, 2001; Premiul Festivalului Național de Literatură ”Sensul Iubirii”, 2005, Drobeta Turnu-Severin, director Marius Tupan; Premiul Fundației ”Luceafărul” ”Laurențiu Ulici”; Premiul ”Opera Omnia” oferit de Fundația ”Alice Voinescu”, Mehedinți; etc. Premii în volum și pentru traducere în limba italiană ale Asociației Scriitorilor Sicilieni, Palermo, 1998; Premiul de poezie ”Frontiera Poesis, Satu-Mare, 1999;Premiul pentru Poezie al Festivalului Internațional ”Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 2000; Premiul special al juriului, al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj, 2002; Marele Premiu pentru Poezie la Festivalul Național Serile la Brădiceni”, 2004; Premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, 2002; Premiul pentru Literatură ”Ion Cănăvoi” pentru romanul ”Miluta”, Tg-Jiu, 2005; Premiul Festivalului Național de Literatură ”Sensul iubirii”, 2005, Drobeta Turnu-Severin, președinte Marius Tupan; Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru lucrarea ”Dicționar cronologic al romanului românesc de la origini până în 1989 (colectiv), București, 2005; Premiul de excelență ”Laurențiu Ulici” pentru ”Opera Omnia” acordat de Fundația ”Luceafărul”, București, 2007; Premiul pentru Opera Omnia la Festivalul ”Sensul iubirii”, Drobeta Turnu –Severin, 2007, Nominalizare la Trofeul ”Balkanika”, Sofia, 2007.
Activitate editorială cu editura ”Clusium”, peste 400 de titluri tipărite, pentru care s-au obținu peste 20 de premii naționale la târgurile de carte din țară și titlul ”Editura anului” la Salonul de carte de la Cluj-Napoca în 1993.
În plină putere de creație s-a stins din viață la 26 noiembrie 2008.
Opera
Lucrări personale:
- Dimineața amurgului, Poezii, Cluj – Napoca, 1974
- Incidențe, critică literară/ V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1975
- Alexandra Cristea dincolo de alb și negru/ V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979
- Presa literară românească din Transilvania până în 1918, Istorie literară/ V. Tașcu, M. Popa, Cluj- Napoca, Ed. Dacia, 1980
- Dincoace și dincolo de ”F”, Monografie despre D. R. Popescu/ V.Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1982
- Paul Sima, Critică de artă/ V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1982
- Poezia poeziei de azi, Critică literară /V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1982
- Dimineața amurgului, Poezie /V. Tașcu, Cluj –Napoca, Ed. Clusium, 1994
- Școala morții, Poezie / V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1997
- Defăimarea, Poezie / V. Tașcu, București, Ed. Albatros. 1998
- Elogiul bătrâneții, Poezie / V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Apostrof, 2000
- Istoria culturii și civilizației / V. Tașcu, Tg-Jiu, 2001
- Ritm vertical, Teorie literară și studii de versificație / V. Tașcu, București, Ed. Univers enciclopedic, 2001
- Studii literare /V. Tașcu, Cluj – Napoca, ed. Clusium, 2002
- Elogii. Dezeseuri. Cvartet: Opus 1-4 / V. Tașcu, Clij-Napoca, Ed. Clusium, 2003
- Istoria presei românești din Transilvania / V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Tritonic, 2003
- Tratat despre iubire / V. Tașcu, București, Ed. Cartea românească, 2003
- Miluta, Roman / V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 2003
- Între cultura mormintelor și ”civilizația” războaielor / V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 2003
- Modelul renascentist și arhitectura brâncovenească / V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 2006
- Târgul de dulce, Poezii / V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 2006
- Portrete și itinerarii plastice / V. Tașcu, Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 2007
Târgul de dulce
PARCUL CENTRAL
Demult, demult au murit
ultimii trompetişti, ultimul purtător de tubă
şi toboşarii care ritmau mersul
umbrelor, umbrelelor de soare şi boncănitul
botinuţelor de satin, precum şi căutatul orb
al bastoanelor fără folos, al meloanelor
uşor ridicate aproape la fiece pas,
pentru că toţi se cunoşteau cu toţi
şi se salutau, ca în satele de unde au venit,
doar cu un fin zâmbet adus de la Paris.
Cimitirul ajuns şi el aproape central
îi acoperă cu pământul lui dulce,
dar nu stinge sunetul ultimului marş
sau al utimului vals vienez.
Pe marginea acestei parade stăteau
în zdrenţe cei care nu peste mult vor umple
cu sunetul bocancilor lor, cu şepcile lor
proletare aceleaşi alei, ignorând
marile lor valori ce veniseră şi ele
tot de la Paris, pe sub şapca ponosită
a marelui Constantin. n inima lor băteau
doar inimile nenăscute ale celor ce azi
trec cu platforme greoaie, cu jeanşi,
cu addidaşi ce nu se mai trec
din mode, cu plete în vânt,
dar care nu mai ştiu drumul la cimitir,
nu mai aduc aminte de fanfara, de vremile
de altădat' şi nici nu se sinchisesc
de tăcere, de sărut, de infinituri. Ei
se sărută prelung, pur şi simplu, oriunde
oriunde e loc de sărut, fără de teamă,
fără de jenă, fără sărut de fapt.
E două mii unu - anul Brâncuşi -
cui să-i mai pese de el şi de ce?
SUNETUL CALD
"Vino, moarte dulce, vino!" - astfel
sună clopotul în dungă, trist
şi senin, chiar şi când norii
stau să răsune, să cadă greoi,
chiar şi atunci cântul acesta e cald,
deşi se aude doar el ca şi cum
ar veni de peste tot, din margini,
din centrul sfârtecat de larmă,
de dedesubt sau din cerul senin.
Se face linişte în jurul acestui imn,
multă linişte în care îţi vine s-adormi,
legănat de duioase aduceri aminte
din viaţa ce-a fost, din viaţa
ce nu va mai fi, niciodată.
n somn sau în vis vine apoi
cel ce urmează să plece, vine
cu mâinile pline de flori, pe care
ar vrea să le-mpartă celor ce vin
ca să-l vadă cum pleacă. Vine
în ritmul acela de clopot în dungă
şi nu e nici trist, nici vesel,
nu e nici cum, pentru că
în dulcele loc nu e loc
de-ntristare şi chin, ci numai
şi numai verdeaţă şi flori
veştede flori, moarte, doar ele
de-atâta zăbavă în viaţă.
Iar cloputul intră în vechea fanfară,
în cea ce nu mai cântă în parc,
ci vine numai atunci când se pleacă:
"vino, moarte dulce, vino!" zicând,
cu viaţa pre moarte câlcând.
MODA VINE, MODA TRECE
Doamne, ce dulci sunt toate aceste femei,
cu aerul lor veşnic de promenadă,
în drum spre operă, parcă, nu spre piaţă,
cu hainele lor cât mai lucioase,
dimineaţa la opt, ca la şapte spre seară.
Încălţările sunt aşa cum erau la Paris
cu doi ani mai demult, dar şi cu
unul ceva mai târziu
decât în cetatea lui Bucur, cu o jumate
după Bănie, mereu mai târziu, încât
e foarte probabil ca moda cea nouă,
tocul patrat, jupa prea scurtă, de pildă,
s-aştepte să vină din urmă, din nou
la Paris, moda cea nouă fiind
aceeaşi cu moda cea veche.
Ce dulci sunt: demodate fiind,
ele par în pas cu moda cea nouă,
ce nici n-a venit, ce abia peste ani
va ajunge de fapt pe aici.
Trec astfel pe stradă, era să spun
că "pe străzi", de fapt pe unica stradă
căci nu sunt mai multe, deşi par a fi,
trec fără grijă pe stradă,
frumoase tocmai fiindcă sunt veşnic
în urma propriei vârste, mereu aceleaşi,
nostalgice deci, cu atât mai frumoase;
nu ţipă în fuste prea noi, nu sparg
peisajul cel molcom, decât
cu formele lor rugătoare, din cale afară
de dulci.
TEATRU/FILM 23 Ianuarie
Apa vie (1982) - Josef Toman
Ivanov (1955) - Anton Pavlovici Cehov
Miscare in magistratura - Gabriel d`Hervilliez
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 23 Ianuarie
Mr Bean's Laundry Day | Mr Bean Funny Clip | Classic Mr Bean
· * Bulă o surprinde pe maică-sa goală în faţa oglinzii, mângâindu-se excitant pe tot corpul şi şoptind:
MAMA LUI BULĂ: Vreau un bărbat! Vreau un bărbat!
A doua zi, venind mai devreme de la şcoală, o surprinde din nou în pat cu un bărbat.
Văzând aceasta, se duce la el în cameră, se dezbracă, se aşează în faţa oglinzii şi începe să se mângâie, şoptind:
BULĂ: Vreau o bicicletă! Vreau o bicicletă!
MAMA LUI BULĂ: Vreau un bărbat! Vreau un bărbat!
A doua zi, venind mai devreme de la şcoală, o surprinde din nou în pat cu un bărbat.
Văzând aceasta, se duce la el în cameră, se dezbracă, se aşează în faţa oglinzii şi începe să se mângâie, şoptind:
BULĂ: Vreau o bicicletă! Vreau o bicicletă!
· * O domnişoară într-o măcelărie vede agăţate pe sus nelipsitele picioare de porc şi îl întreabă pe măcelar:
– Cum daţi picioarele?
– La o parte, zice macelarul hlizindu-se şmecher.
Serioasă, fără să zâmbească, femeia-l pune la punct:
– Atunci daţi-mi două limbi, vă rog….
– Cum daţi picioarele?
– La o parte, zice macelarul hlizindu-se şmecher.
Serioasă, fără să zâmbească, femeia-l pune la punct:
– Atunci daţi-mi două limbi, vă rog….
· * O blondă se adresează unei brunete:
– Cine spune că sunt incultă, face o mare eroare! De curând, am fost angajată la un Centru de reactivi izopropanici nucleari cuantificaţi şi trifazaţi pentru crestomaţie purulentă semantică.
– Şi ce faci acolo?
– Păzesc reactivii izopropanici cuantificaţi, pentru că se fură ca-n hiperglomeraţiile clorofiliene angiospermice şi gimnospermice perene, cărora voi, brunetele, le spuneţi “codru”.
– Cine spune că sunt incultă, face o mare eroare! De curând, am fost angajată la un Centru de reactivi izopropanici nucleari cuantificaţi şi trifazaţi pentru crestomaţie purulentă semantică.
– Şi ce faci acolo?
– Păzesc reactivii izopropanici cuantificaţi, pentru că se fură ca-n hiperglomeraţiile clorofiliene angiospermice şi gimnospermice perene, cărora voi, brunetele, le spuneţi “codru”.
*
· * - Bula ce vrei tu sa te faci cand vei fi mare?
- Vreau sa fiu miliardar ca tata.
- Tatal tau este miliardar?
- Nu, dar vrea si el...
- Vreau sa fiu miliardar ca tata.
- Tatal tau este miliardar?
- Nu, dar vrea si el...
*
· * Bula completeaza o fisa personala. La data de nastere trece 1 aprilie.
- In ce an ? intreaba functionara.
- In fiecare an.
- In ce an ? intreaba functionara.
- In fiecare an.
· * - Cum a murit Bula in timp ce bea lapte ?
- A cazut vaca pe el.
- A cazut vaca pe el.
· * * La scoala, Bula are un test grila si da cu banul ca sa gasesca raspunsurile corecte. Dupa ce termina, se apuca si da din nou. Profa il vede si il intreaba ce face:
- Imi verific raspunsurile...
- Imi verific raspunsurile...
· * - Tata, tata, nu mai merg la scoala!
- De ce, Bula?
- Pai, doamna invatatoare asta nu stie nimic!
- Cum asa, Bulisor?
- Pai, ieri m-a intrebat pe mine cat fac 2+3!..
- De ce, Bula?
- Pai, doamna invatatoare asta nu stie nimic!
- Cum asa, Bulisor?
- Pai, ieri m-a intrebat pe mine cat fac 2+3!..
· * La scoala. Lectie despre temperatura corpului:
- Oamenii au 36.5 C, salbaticiunile au 38 C, iar pasarile au chiar 41...Bula tu ma asculti ? Te rog sa repeti ce am spus.
- Oamenii au 36,5 C, cand devin salbatici temperatura creste la 38 C, iar cand vad o pasarica au chiar 41.
- Oamenii au 36.5 C, salbaticiunile au 38 C, iar pasarile au chiar 41...Bula tu ma asculti ? Te rog sa repeti ce am spus.
- Oamenii au 36,5 C, cand devin salbatici temperatura creste la 38 C, iar cand vad o pasarica au chiar 41.
· *Bula se plimba cu taica-sau prin munti. Deodata, tatal dispare. Bula, agitat, întreaba:
- Tata, ai cazut n prapastie ?
- Daaa.
- Si ai patit ceva ?
- Nuuuuu.
- Dar e adanca prapastia ?
- Inca n-am ajuuuuuuuns...
- Tata, ai cazut n prapastie ?
- Daaa.
- Si ai patit ceva ?
- Nuuuuu.
- Dar e adanca prapastia ?
- Inca n-am ajuuuuuuuns...
· * Bula, in muzeu. Din neatentie sparge o vaza. Paznicul, palid, se apropie in fuga:
- Vai de mine, era o piesa de acum 3000 de ani.
- Ce m-am speriat, credeam ca am spart o vaza noua.
- Vai de mine, era o piesa de acum 3000 de ani.
- Ce m-am speriat, credeam ca am spart o vaza noua.
· * Inspectie la ora de biologie. Directorul pe usa clasei si vede profesoara facand sex cu Bula pe catedra. Ceilalti copii stau si se uita. Uluit intreaba:
- Ce este asta?
- Predau reproducerea umana si acum Bula ma ajuta la exemplificari, raspunde profesoara.
Dupa o saptamana directorul intra pe usa aceleiasi clase si vede ca toti copii, doi cate doi, fac sex pe banci. Innebunit de indignare intreaba:
- Asta ce mai este?
- Acum dam extemporal.
- Ce este asta?
- Predau reproducerea umana si acum Bula ma ajuta la exemplificari, raspunde profesoara.
Dupa o saptamana directorul intra pe usa aceleiasi clase si vede ca toti copii, doi cate doi, fac sex pe banci. Innebunit de indignare intreaba:
- Asta ce mai este?
- Acum dam extemporal.
· * Bula vine acasa dupa prima lui zi de scoala. Mama il intreaba:
- Ai invatat multe lucruri azi ?
- Da, dar nu suficient, in orice caz, ei vor sa ma duc si maine.
- Ai invatat multe lucruri azi ?
- Da, dar nu suficient, in orice caz, ei vor sa ma duc si maine.
COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC – TRADIȚII ȘI MODERNISM 23 Ianuarie
Cum se fac opincile
Cum se fac Opincile - partea 1
Demo-cum se face opinca?! (partea a-II-a)
GÂNDURI PESTE TIMP 23 Ianuarie
SFATURI UTILE 23 Ianuarie
Durerea de cap: 16 posibile cauze
Durerile de cap pot fi determinate de nenumarati factori, printre cei mai importanti regasindu-se:
1. Activitatile fizice intense
Activitatile fizice epuizante, incluzand sexul, se pot finaliza cu dureri de cap datorate efortului. Efortul fizic produce inflamarea vaselor de sange din cap, gat si scalp, urmata de intensificarea tensiunii. Exemplu: Cefaleea legata de activitatea sexuala. Aceste tipuri de durere sunt specifice persoanelor cu istoric de migrena.
2. Parfumurile puternice
Mirosurile puternice - chiar si cele placute - cauzeaza migrene in cazul multor persoane. Legatura dintre parfum si migrena este inca neclara, dar se considera ca mirosul stimuleaza sistemul nervos. Cei mai importanti trigeri ai durerilor de cap sunt considerati a fi: mirosul de vopsea, polenul si mireasma anumitor tipuri de flori.
3. O pozitie incorecta a corpului
Nu este necesara munca pana la extenuare pentru a se acumula presiune la nivelul muschilor capului si gatului, ci este suficienta o pozitie incorecta la birou. Cele mai comune forme de adoptare a unei pozitii incorecte la birou, includ: umerii curbati in afara, utilizarea unui scaun fara suport pentru zona lombara, mentinerea monitorului intr-o pozitie prea joasa sau prea ridicata, sustinerea telefonului cu umarul. In cazul in care suferiti frecvent de cefalee determinata de starea de tensiune, incercati sa analizati pozitia corpului pe care o adoptati pe parcursul unei zile de lucru.
4. Inactivitatea - "migrena de weekend"
Majoritatea migrenelor determinate de lipsa de activitate se manifesta in weekend. Aceste dureri pot fi rezultatul unor factori care s-au cumulat pe perioada saptamanii de lucru -stress, somn insuficient, omiterea servirii unor mese - declansati de perioada de relaxare ce urmeaza. In cazul in care va confruntati cu astfel de migrene, incercati sa va modificati programul de weekend: petrecerea unui numar mare de ore in pat, un program de somn mult prelungit fata de cel din cursul saptamanii, scaderea dozei de cafeina (ex: omiterea cafelei de dimineata), modificarea orei de servire a micului dejun, sunt principalele cauze ale durerilor de cap resimtite la final de saptamana.
5. Accesoriile pentru par
Modul in care este purtat parul poate avea multe implicatii asupra capului. Parul strans puternic cu un elastic poate incorda tesuturile conective de la nivelul scalpului, cauzand astfel durere de cap; bentitele, panglicile, palariile si fesurile stramte pot crea acelasi efect. Daca durerea de cap este cauzata de purtarea unor accesorii inadecvate, tratamentul potrivit este indepartarea acestora.
6. FumatulFumatul este factor declansator al durerilor de cap nu numai pentru persoanele ce fumeaza activ, ci si pentru fumatorii pasivi. Nicotina continuta de tigari cauzeaza ingustarea vaselor de sange din creier. Studiile au demonstrat ca renuntarea la fumat sau reducerea/evitarea expunerii la fumul de tigara are efecte pozitive semnificative in cazul pacientilor care sufera de cefalee episodica - manifestata prin durere periorbitara intensa, congestie nazala si/sau hiperlacrimatie.
7. Deshidratarea
Organismul uman este alcatuit in proportie de 65% din apa. Deshidratarea apare ca rezultat al pierderii excesive de apa din organism si include si pierderea de electroliti si minerale esentiale. Deshidratarea poate reprezinta o cauza importanta a durerilor de cap, mai ales tinand cont de faptul ca majoritatea persoanelor o definesc gresit, asociind-o obligatoriu cu temperaturile ridicate si cu senzatia de sete. Pe langa durerea de cap, deshidratarea mai este insotita si de simptome precum slabiciune musculara, senzatie de oboseala, sete excesiva, stare confuza, etc.
8. Branza nobila
Unul dintre cei mai comuni factori declansatori ai migrenei este branza "veche" (matura), incluzand branza albastra (Gorgonzola, Roquefort, Danablu etc), branza Brie, branza cheddar, feta, mozzarella, parmezan si branza Swiss. Cauza este o substanta denumita tiramina, regasita in branza fermentata si care se formeaza in momentul in care anumite proteine se descompun. Cu cat produsul esta mai vechi (mai matur) cu atat creste continutul de tiramina si riscul dezvoltarii unei migrene.
9. Vinul rosu
Tiramina se regaseste, pe langa branza fermentata, si in continutul vinului rosu si in anumite tipuri de lichior. Deoarece alcoolul creste fluxul de sange catre creier, efectul poate fi mult mai intens. In cazul in care ati remarcat ca evenimentele la care ati consumat vin rosu sunt urmate de episoade de migrena, renuntati la acest produs. Pentru a putea consuma ocazional un pahar de vin rosu, cereti medicului Dumneavoastra sa va recomande un tratament medicamentos preventiv.
10. Semipreparatele din carne
Carnea procesata (salamuri, sunca presata, muschi file, etc) contine, pe langa tiramina, aditivi alimentari cunoscuti sub denumirea de nitrati sau nitriti. In cazul unor persoane, acesti aditivi cresc fluxul de sange spre creier, cauzand dureri de cap atipice migrenelor: durerea este resimtita in paralel la nivelul ambelor parti, in timp ce in cazul migrenei clasice, durerea afecteaza o anumita partea a capului.
11. Nerespectarea programului de servire a mesei
Migrena determinata de foame nu este intotdeauna evidenta; in cazul in care se omite servirea unei mese, durerea de cap se poate manifesta inaintea aparitiei senzatiei de foame. Desi durerea este provocata de o scadere a nivelului de zahar din sange, solutia nu o reprezinta servirea unei bomboane sau unui alt aliment cu continut bogat de zahar - alimentele dulci cauzeaza un efect tranzitoriu, urmat de o scadere si mai mare a glucozei.
12. Cafeina
Pentru persoanele predispuse la dureri de cap, cafeina face parte din categoria produselor necesare dar totodata nocive. Utilizata in cantitati moderate, cafeina este in cele mai multe cazuri benefica - fiind inclusa in multe medicamente pentru dureri de cap. Pe de alta parte, consumata excesiv, cafeaua favorizeaza aparitia durerii de cap. In cazul persoanelor dependenta de cafea, intreruperea brusca a consumului poate duce la inrautatirea situatiei.
13. Tulburarile de somnTulburarile de somn sunt adesea asociate cu starile de tensiune, migrenele si cefaleea episodica. Oboseala survenita ca urmare a unui somn nelinistit poate cauza contractii ale muschilor gatului si tensiune la nivelul capului. Durerile de cap nocturne sau cele care apar in cursul diminetii pot fi raportate la afectiuni precum apneea de somn sau insomnie. Schimbari ale programului de somn - reducerea sau prelungirea perioadei de odihna - pot cauza dureri de cap in cazul anumitor persoane; tratamentul recomandat in astfel de situatii consta in stabilirea unui program strict atat seara cat si dimineata.
14. Modificarile hormonale
In cazul femeilor, majoritatea migrenelor se dezvolta dupa incheierea perioadei de pubertate. Specialistii considera ca fluctuatiile de estrogen si progesteron pot cauza migrene. Aproape jumatate din cazurile de migrena la femei sunt asociate cu perioada menstruala.
15. Accesele de furie
Intretinerea sentimentelor de nemultumire profunda, suparare, furie, ura, reprezinta principala cauza emotionala de declansare a durerilor de cap, cu o intensitate chiar mai mare decat a celor caracteristice depresiei sau anxietatii. In momentele de furie, tensiunea de la nivelul spatelui, gatului si scalpului de accentueaza, cauzand o senzatie puternica de apasare la nivelul capului, simptomul clasic al cefaleei determinate de starile de tensiune.
16. Greutatea excesiva
Un studiu recent a demonstrat ca persoanele cu obezitate medie (cu un indice de masa corporala de 30) prezinta un risc de 35% mai mare de a dezvolta migrene fata de persoanele cu un indice de masa corporala mai mic. In cazul persoanelor ce prezinta obezitate severa (cu un indice de 40), riscul de dezvoltare a migrenelor creste cu 80 de procente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu