MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MARȚI 7 APRILIE 2020

PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

RELIGIE ORTODOXĂ 7 Aprilie

Sf Mc Caliopie; Sf. Mc. Gheorghe Mărturisitorul, Episcopul Mitilenei

Galerie foto (1)Sinax

Sfântul Caliopie a trăit pe vremea împăratului Maximian (286-305) şi era din Perga Pamfiliei. Fiind chinuiţi creştinii în acea vreme, Caliopie s-a prezentat singur înaintea dregătorului Maxim şi L-a mărturisit cu curaj pe Hristos. Drept aceea, dregătorul l-a supus unor cumplite chinuri, iar mai apoi l-a răstignit cu capul în jos, în Vinerea Mare. Tot astăzi, pomenim pe Sfântul Ierarh Gheorghe Mărturisitorul (†821). Acesta s-a născut în anul 776 din părinţi credincioşi, dar la vârsta de 12 ani a rămas orfan. A intrat de tânăr în monahism, iar la vârsta de 28 de ani a fost chemat de cler şi popor să fie arhiereu în cetatea Mitilene. Ajungând Leon pe tronul împărătesc, a ridicat prigoană asupra Bisericii, chemând la Constantinopol pe mulţi episcopi. Printre ei a fost şi Sfântul Gheorghe, care s-a arătat ostaş viteaz al lui Hristos, biruind cu multă înţelepciune pe vrăjmaşii sfintelor icoane. De aceea, împăratul l-a osândit să fie bătut cu vergi, apoi l-a trimis în surghiun, unde a stat până la sfârşitul vieţii sale. Moaştele sale au fost aduse mai târziu de ­credincioşi în Mitilene.

Sfântul Mucenic Caliopie (✝304) s-a născut în orașul Perga din Pamfilia (Asia Mică). Tatăl său făcea parte din administrația imperială, având funcția de senator.

A rămas orfan de tată la câteva zile după naștere, iar mama sa, Teoclia, femeie credincioasă, i-a dat o educație aleasă. În timpul persecuției pornite împotriva creștinilor de împăratul Maximian (285-305), Sfântul Caliopie a fugit în orașul Pemoropoli din Cilicia. Aici, refuzând să aducă jertfă zeilor, din porunca guvernatorului Maxim a fost supus supliciilor, apoi întemnițat.

Teoclia, aflând ce se întâmplă cu fiul ei, și-a împărțit averile și a plecat în orașul Pemoropoli să-i aducă mângâiere singurului copil. Fiind adus din nou la judecată și îndemnat să jertfească zeilor păgâni, sfântul a refuzat și a fost pedepsit cu moartea prin răstignire.

Teoclia, fiind alături, le-a dat ostașilor cinci bani de aur ca să-l răstignească pe fiul ei cu capul în jos, din smerenie pentru a nu suferi aceeași moarte ca Mântuitorul Hristos. După ce au dat jos trupul Sfântului Caliopie, în Vinerea Mare (7 aprilie 304), Teoclia a trecut la cele veșnice.

Sfântul Mucenic Gheorghe Mărturisitorul s-a născut din părinți binecredincioși, Constantin și Irina.

A intrat în monahism și datorită vieții curate pe care a dus-o, Dumnezeu l-a învrednicit cu darul vindecării de boli și al izgonirii duhurilor necurate. A fost numit mitropolit de Mitilena – insula Lesbos, Marea Egee.

În timpul împăratului iconoclast Leon Armeanul (813-820) a suferit multe chinuri, fiind un apărător al sfintelor icoane, fapt pentru care a primit numele de Mărturisitorul. În anul 816 a fost exilat în orașul Cherson – Crimeea de astăzi, aproape de Sevastopol, unde a și trecut la cele veșnice.

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 7 Aprilie
ZIUA 37

A.   PLĂCINTE, GUSTĂRI

Piroşti umplute cu varză dulce sau acră

·       1 varză mică

·       1 – 2 cepe

·       Sare

·       Piper

·       Verdeaţă

·       Ulei

Se taie varza ca fideaua, se sărează, se lasă să stea 15 minute şi se stoarce de zeama indigestă; apoi se prăjeşte în ulei încins împreună cu cepele tocate.

          Se adaugă verdeaţa şi piperul.

          Se prepară piroştile dintr-un aluat fraged de post (căutaţi în reţetele postate anterior) şi se umplu cu acest amestec.

          Când utilizăm varză murată se procedează aproape la fel cu diferenţa că nu mai adăugăm sare şi verdeaţă.

B.   SALATE

Salată în bucheţele

·       ½ sfeclă roşie

·       ½ conopidă

·       1 salată verde

·       ¼ kg fasole verde

·       Sare

·       Ulei

·       Oţet

Sfecla se fierbe şi se rade.

          Conopida se fierbe şi se rupe în bucheţele.

          Salata verde se spală şi se taie şuviţe subţiri.

          Fasolea din conservă se taie în două, iar dacă avem fasole verde proaspătă, aceasta se fierbe şi apoi se taie în două sau trei.

          Fiecare legumă, separat, se amestecă cu ulei şi oţet.

          Se aranjează pe o salatieră rotundă grămăjoare din aceste legume, astfel că salata va fi multicoloră.

          Se potriveşte gustul de sare, ulei şi oţet.

C.   SOSURI

Nici în reţeta de azi nu e necesar să pregătim un sos separat.

D.   BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş de ştevie

·       1 l apă

·       ½ l borş

·       400 g ştevie

·       200 g măcriş

·       2 fire ceapă verde

·       2 linguriţe mărar, pătrunjel şi leuştean tocat

·       2 linguriţe orez

·       2 linguri ulei

·       Sare

Ceapa tăiată mărunt se înăbuşe puţin în ulei.

          Se adaugă apa şi sarea.

          Când începe să clocotească se pune orezul, lăsând să fiarbă până este aproape gata.

          Se adaugă ştevia şi măcrişul tăiate subţiri, se lasă să dea un clocot, apoi se reglează focul mic şi se adaugă borşul clocotit separat.

          Se lasă să fiarbă încet până este gata orezul.

          Se adaugă verdeaţa şi nu se drege pentru că este de post.

E.   MÂNCĂRURI

Sarmale cu orez, soia şi nucă

* Frunze de varză,

* 200 g orez,

* 100 g soia măcinată,

* 150 g nucă macinată,

* 4 cepe mari,

* 1 morcov,

* piper,

* sare,

* condimente de legume,

* pastă de tomate,

* 1 lingură de zahăr,

* pătrunjel şi mărar frunze.

Se undeşte ceapa tocată mărunt, morcovul apoi orezul şi puţină apă şi se lasă să fiarbă puţin.

Se ia de pe foc şi se amestecă toate celelalte ingrediente sare şi piper după gustul fiecăruia.

Se fac sărmăluţele, se pun într-o oală de preferat de lut (dă o savoare deosebită la toate mâncărurile făcute în acea oală) se acoperă cu apă şi se dau la cuptor.

Dacă varza este proaspătă se adaugă o cană de borş sau o jumătate de lămâie stoarsă şi puţină sare.

Iese nemaipomenit.

F.   DULCIURI

Turtă dulce

·       250 g făină

·       125 g miere

·       125 g zahăr pudră

·       1 linguriţă bicarbonat dizolvat în esenţă de rom

·       Zahăr vanilat

·       Coajă rasă de lămâie

·       Puţină sare

·       1 pahar apă clocotită

·       Margarină

Se desface mierea în apă clocotită, se ia de pe foc, se adaugă coaja rasă de lămâie, zahărul, făina, bicarbonatul dizolvat în esenţă decrom şi apă, sare.

          Se frământă bine până se obţine o cocă omogenă.

          Se toarnă într-o tavă dreptunghiulară, unsă cu margarină şi tapetată cu hârtie albă unsă şi aceasta.

          Se umple forma aproape ¾ şi se dă la cuptor la foc mic.

          După o oră se răstoarnă tava, se scoate hârtia, se taie pătrate şi se pudrează cu zahăr vanilat.

VA URMA