PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI
RELIGIE ORTODOXĂ 3 Aprilie
Sf Cuv Nichita Mărturisitorul și Ilirie; Denia Acatistului Bunei Vestiri
Sf. Nichita Mărturisitorul s-a născut în Cezareea Bitiniei (nord-vestul Asiei Mici) într-o familie evlavioasă. Mama lui s-a stins din viaţă la opt zile de la naşterea sa iar Filaret, tatăl lui, s-a călugărit. Copilul a rămas în grija bunicii care l-a crescut într-un adevărat spirit creştin. Încă din copilărie, Sf. Nichita frecventa biserica şi a devenit ucenic al pustnicului Ştefan. Cu binecuvântarea sa, Sf. Nichita s-a dus la Mănăstirea Mydicia unde egumen era Sf. Nichifor (13 martie).
După şapte ani de viaţă sfântă la mănăstire, cunoscut pentru regulile drastice impuse în viaţa monahală a mănăstirii, Sf. Nichita a fost hirotonit preot. Sf. Nichifor, cunoscînd viaţa curată a tânărului călugăr, i-a încredinţat conducerea mănăstirii atunci când el însuşi s-a îmbolnăvit.
Nedoritor de putere, Sf. Nichita s-a dăruit iluminării şi bunăstării mănăstirii sale, cârmuind pe fraţi prin propriul său exemplu de viaţă. Curând, viaţa sfântă a vieţuitorilor a atras la mănăstire mulţi oameni căutînd mântuire. După mai mulţi ani, numărul călugărilor a crescut la o sută.
La plecarea către cele sfinte a Sf. Nichifor, fraţii l-au vrut toţi ca egumen pe Sf. Nichita.
Domnul l-a dăruit pe Sf. Nichita cu harul facerii de minuni. Prin rugăciunile sale un copil surdo-mut şi-a recăpătat graiul; două femei posedate s-au vindecat; un om şi-a recăpătat minţile şi mulţi alţi bolnavi s-au vindecat de rănile lor.
În acei ani, sub împărat Leon Armeanul (813-820), erezia iconoclastă a renăscut şi s-au înteţit din nou opresiunile. Episcopi ortodocşi erau scoşi din funcţie şi exilaţi. În 815 la Constantinopol s-a întrunit un consiliu al ereticilor în cadrul căruia s-a hotărât alungarea Patriarhului Nichifor (806-815), alegînd în locul sfinţiei sale un mirean eretic pe nume Teodot. De asemenea, episcopii ortodocşi exilaţi au fost înlocuiţi cu eretici.
Împăratul i-a adunat pe toţi capii monahali încercînd să-i aducă la eretismul iconoclast. Printre ei se afla şi Sf. Nichita, care a stat drept în credinţa sa. Urmînd exemplul său, toţi ceilalţi au rămaşi credincioşi cinstirii sfintelor icoane. Astfel, toţi aceia au fost aruncaţi în temniţă. Sf. Nichita a răbdat toate chinurile cu curaj şi i-a încurajat în dreapta credinţă şi pe ceilalţi prizonieri.
Văzînd acestea, împăratul şi falsul patriarh Teodot au încercat să-i păcălească pe episcopii ortodocşi şi pe cei rămaşi credincioşi învăţăturii ortodoxe, spunîndu-le că vor fi eliberaţi cu o singură condiţie, şi anume să primească Sfânta Împărtăşanie din mâna pseudo-patriarhului Teodot.
Multă vreme sfântul nu a vrut să se împărtăşească cu un eretic dar a cedat rugăminţilor fierbinţi ai celorlaţi. Sf. Nichita a intrat în biserică unde erau puse sfintele icoane pentru înşelare şi a acceptat împărtăşania.
Dar când s-a întors la mănăstirea sa, a văzut că nu s-a renunţat la persecuţia împotriva icoanelor şi s-a căit pentru fapta sa. Întors la Constantinopol, a denunţat cu tărie erezia iconoclastă ignorînd ameninţările împăratului.
Sf. Nichita a fost aruncat în temniţă din nou, unde a stat şase ani, până la moartea împăratului Leon Armeanul. Îndurînd foame şi muncă silnică Sf. Nichita a făcut minuni cu puterea rugăciunii, şi anume conducătorul Frigiei a eliberat doi captivi fără a cere răscumpărare şi trei naufragiaţi pentru care s-a rugat sfântul, au fost aruncaţi pe mal de valuri.
Sf. Nichita s-a săvârşit întru Domnul în 824 fiind înmormântat la mănăstire cu mare cinste. Mai târziu, sfintele moaşte au devenit o adevărată sursă de tămăduiri pentru toţi care veneau să se închine cu credinţă la mormântul sfântului mărturisitor.
Troparul Sfantului Nichita Marturisitorul
Indreptatorule al Ortodoxiei, invatatorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu si al curatiei si luminatorule al lumii, podoaba claugarilor cea de Dumnezeu insuflata Nichita, intelepte, cu invataturile tale pe toti i-ai luminat. Alauta duhovniceasca, roaga-te lui Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.
Tot astăzi Biserica Ortodoxă Română cinsteşte pe Sfântul Cuvios Ilirie.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Denia Acatistului Bunei Vestiri
Vineri seara, Denie. La Utrenie, paracliserul toacă în ceasul al patrulea din noapte (orele 22.00, iar în practică, orele 18.00-19.00), pentru slujba de rugăciune a Acatistului. Şi adunându-ne în biserică, preotul dă binecuvântarea după obicei; rugăciunile începătoare. Apoi Veniţi să ne închinăm… (de trei ori), cei doi Psalmi, 19 şi 20, timp în care preotul cădeşte toată biserica şi pe fraţi, iar citeţul sfârşind Tatăl nostru…şi preotul ajungând în mijlocul bisericii, zice Ecfonisul: Că a Ta este împărăţia…Citeţul zice obişnuitele tropare, iar preotul continuă cădirea, intrând în Sfântul Altar, spunând apoi Ectenia, cu Ecfonisul: Ca milostiv şi iubitor de oameni…Apoi cei şase psalmi după rânduială. La Dumnezeu este Domnul…,pe glasul al 8- lea, se cântă Troparul: Porunca cea cu taină… (de două ori), al Acatistului, apoi Catisma a XVI-a şi Ectenia mică.
Se cântă Condacul Acatistului, în mijlocul bisericii, cu cântare dulce şi rar şi cu glas mare: Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă…, la care preotul cădeşte, mergându-i înainte diaconul cu lumânarea aprinsă, sfintele icoane, pe cel mai mare, pe fraţi şi toată biserica, după rânduială. La celelalte cântări, cădeşte doar pe cel mai mare şi stranele. Şi se citesc şase Icoase şi Condace, iar la citirea lor nu sestă jos. Iar Icoasele şi Condacele sunt în număr de 24 şi le zice preotul înaintea sfintei icoane a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Icosul întâi: Îngerul cel mai întâi stătător… şi celelalte, şi la sfârşitul lor Condacul, care se cântă mai repede: Apărătoare Doamnă… Se citeşte din cuvintele Acatistului în două stări şi Catisma a XVII-a, Fericiţi cei fără de prihana… După Catisma a I-a, Ectenia mică şi iarăşi se cântă Condacul: Apărătoare Doamnă…, şi pe urmă se pun celelalte şase Icoase şi Condace, Icosul al patrulea: Auzit-au păstorii…şi celelalte. Iarăşi se cântă: Apărătoare Doamnă..., mai repede, apoi se citeşte cealaltă parte a Cuvântului Acatistului. Apoi Psalmul 50 şi Canoanele. Punem Canonul Hramului, pe 6, şi Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea, pe 6.
Catavasii: Deschide-voi gura mea…(Dacă este hramul Născătoarei de Dumnezeu, se cântă Canonul praznicului Născătoarei de Dumnezeu, cu Irmosul pe 12, Irmosul punându-se de doua ori, si Troparele. După obişnuitele Catisme si Sedelne, Polieleul cu Mărimurile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi Sedealna Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Slavă…, Şi acum…, a Născătoarei şi citirea. Antifonul I al glasului al 4-lea, Prochimenul, Toată suflarea…, Evanghelia şi Stihira hramului Născătoarei de Dumnezeu, apoi Canonul hramului Născătoarei de Dumnezeu, cu Irmosul, pe 10, Irmosul punându-se de câte două ori.)
După Cântarea a 3-a, Ectenia mică, iar după Ecfonis, Condacul: Apărătoare Doamnă…, şi se citesc alte şase Icoase şi Condace, cu Icosul al şaptelea: Arătat-a nouă făptura…şi celelalte, şi la sfârşit Condacul: Apărătoare Doamnă… şi citirea. La Cântarea a 6-a, Canonul Praznicului Născătoarei de Dumnezeu, cu Irmosul, pe 6, şi al Triodului, după rânduiala lui. Catavasiile Triodului. După Cântarea a 6-a, Ectenia mică, Condacul Apărătoare Doamnă…, şi se citesc şase Icoase şi şase Condace, Icosul al zecelea: Zid eşti Fecioarelor…şi celelalte, apoi se începe Patrucântarea. Iar Condacul al treisprezecelea: O, Maică prealăudată…, se cântă de trei ori şi se citeşte Icosul cel dintâi: îngerul cel mai întâi stătător…, punându-se apoi Condacul: Apărătoare Doamnă… şi Sinaxarul. La Cântarea a 9-a se cântă Ceea ce eşti mai cinstită…După Cântarea a 9-a, Luminânda Acatistului: Taina cea din veac… (de trei ori). Laudele, cu Stihirile pe 4, ale Născătoarei de Dumnezeu din Triod, glasul al 4-lea, Podobia Ca pe un viteaz…; Taina cea din veac…, Slavă…, Şi acum…, a Acatistului, glasul al 4-lea: Limba care nu ştia… Apoi Doxologia mare, iar după Sfinte Dumnezeule…, Troparul Acatistului. Ecteniile şi Apolisul: Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru…
Slujba Imnului Acatist este oficiată în fiecare an, vineri seara, în săptămâna a 5-a din Postul Sfintelor Paști, în cadrul Deniei.
Acatistul Bunei Vestiri este un imn de laudă închinat Maicii Domnului, alcătuit din 24 de strofe, având 13 condace şi 12 icoase. Această piesă imnografică dă expresie, sub formă poetică, învăţăturii Bisericii despre Maica Domnului şi este cel mai vechi imn acatist. Împreună cu acatistul se cântă Canonul Bunei Vestiri, alcătuirea lui Iosif Imnograful, care-i împrumută unele expresii și îi este asemănător prin formă, amplificând salutarea îngerului („Bucură-te!”) și legând de ea expresii antinomice ce exprimă realizarea în Fecioara Maria a prefigurărilor Vechiului Testament și caracterul neînțeles al întrupării.
Motivul introducerii citirii Acatistului în timpul Postului Mare îl constituie nu doar apropierea de praznicul Bunei Vestiri, ci și învățătura mariologică și hristologică pe care o cuprinde, în nașterea feciorelnică fiind recapitulate și realizate toate figurile Legii și ale Profeților, căci ea este realizarea Marii Taine a planului mai înainte de veci al lui Dumnezeu cu privire la creația Sa.
Din punct de vedere liturgic, această slujbă face parte din rânduielile specifice ale Postului Mare, menite să-l pregătească sufletește pe credincios pentru marele praznic al Învierii Domnului. Alături de profunzimea și frumusețea specifică a rugăciunii în sine, Imnul Acatist are și o istorie miraculoasă care, analizată în esență, constituie un real izvor de învățături duhovnicești ce-și pot găsi aplicarea în situații concrete din viața socială actuală.
Cântarea Acatistului este corelată, potrivit sinaxarelor, cu eliberarea Constantinopolului de avari și perși, în 7 august 626, din timpul împăratului Heraclie, prin minunea Maicii Domnului. În semn de recunoștință, poporul a cântat toată noaptea, în picioare, Imnul Acatist al Maicii Domnului în Biserica Fecioarei din Vlaherne.
În lucrarea „Triodul explicat”, Makarios Simonopetritul afirmă că această comemorare nu este însemnată doar pentru locuitorii Constantinopolului din vechime, ci și pentru noi, cei care suntem asediați neîncetat de diferite patimi.
ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 3 Aprilie
ZIUA 33
A. PLĂCINTE
Prăjitură din multe foi şi aluat franţuzesc de post
• 250 g făină;
• 250 g margarină;
• ½ pahar apă;
• 1 linguriţă oţet;
• Sare;
• Marmeladă
Se cerne făina pe planşetă.
Se adaugă apă, sare, oţet şi 1/10 din cantitatea de margarină.
Se frământă bine până se obţine un aluat care nu se mai lipeşte de mână şi de planşetă.
Se lasă să se odihnească o jumătate de oră.
Se întinde din acest aluat o foaie pe cât posibil pătrată, cu latura de circa 40 cm.
În mijlocul foii se pune margarina, care mai înainte a fost frământată repede cu puţină făină, apoi se împătureşte foaia în patru şi se întinde din nou cu vergeaua.
Se împătureşte din nou în patru şi se lasă la rece o jumătate de oră.
Se repetă de patru ori această operaţie, la intervale de câte o jumătate de oră.
Se recomandă ca în timp ce se lucrează aluatul franţuzesc să se folosească cât mai puţină făină pentru presărat planşeta şi aluatul, iar la împăturit, să se îndepărteze cu o perie specială toată făina de pe aluat.
Se întinde pe tava de copt câte o foaie subţire, care se înţeapă cu furculiţa în mai multe locuri şi apoi se coace, la început la foc iute, apoi la foc potrivit.
Se procedează la fel cu toate foile.
Când sunt gata coapte, aceste foi se taie în benzi de 8 – 10 cm lăţime, care se ung cu marmeladă.
Se suprapun apoi câte 5 benzi, se ung deasupra cu un strat subţire de marmeladă fină şi se presară atât deasupra cât şi pe lături cu foietaj tocat mărunt.
Se taie apoi în bucăţi.
B. SALATE
Salată cu măsline
* 100 g măsline,
* 1 ceapă,
* 1 ardei roşu,
* 1 ardei verde,
* 2 roşii,
* ulei,
* oţet,
* zahăr,
* usturoi verde,
* sare,
* piper.
Ceapa se taie cubuleţe foarte fine, la fel ardeii şi roşia. Într-un vas se amestecă legumele cu măslinele, se adaugă ulei, oţet, sare, piper, zahăr şi se lasă la frigider 10-15 minute. Se serveşte pre sărată cu usturoi verde tocat.
Prăjitură din multe foi şi aluat franţuzesc de post
• 250 g făină;
• 250 g margarină;
• ½ pahar apă;
• 1 linguriţă oţet;
• Sare;
• Marmeladă
Se cerne făina pe planşetă.
Se adaugă apă, sare, oţet şi 1/10 din cantitatea de margarină.
Se frământă bine până se obţine un aluat care nu se mai lipeşte de mână şi de planşetă.
Se lasă să se odihnească o jumătate de oră.
Se întinde din acest aluat o foaie pe cât posibil pătrată, cu latura de circa 40 cm.
În mijlocul foii se pune margarina, care mai înainte a fost frământată repede cu puţină făină, apoi se împătureşte foaia în patru şi se întinde din nou cu vergeaua.
Se împătureşte din nou în patru şi se lasă la rece o jumătate de oră.
Se repetă de patru ori această operaţie, la intervale de câte o jumătate de oră.
Se recomandă ca în timp ce se lucrează aluatul franţuzesc să se folosească cât mai puţină făină pentru presărat planşeta şi aluatul, iar la împăturit, să se îndepărteze cu o perie specială toată făina de pe aluat.
Se întinde pe tava de copt câte o foaie subţire, care se înţeapă cu furculiţa în mai multe locuri şi apoi se coace, la început la foc iute, apoi la foc potrivit.
Se procedează la fel cu toate foile.
Când sunt gata coapte, aceste foi se taie în benzi de 8 – 10 cm lăţime, care se ung cu marmeladă.
Se suprapun apoi câte 5 benzi, se ung deasupra cu un strat subţire de marmeladă fină şi se presară atât deasupra cât şi pe lături cu foietaj tocat mărunt.
Se taie apoi în bucăţi.
B. SALATE
Salată cu măsline
* 100 g măsline,
* 1 ceapă,
* 1 ardei roşu,
* 1 ardei verde,
* 2 roşii,
* ulei,
* oţet,
* zahăr,
* usturoi verde,
* sare,
* piper.
Ceapa se taie cubuleţe foarte fine, la fel ardeii şi roşia. Într-un vas se amestecă legumele cu măslinele, se adaugă ulei, oţet, sare, piper, zahăr şi se lasă la frigider 10-15 minute. Se serveşte pre sărată cu usturoi verde tocat.
C. SOSURI
Sos alb
• 1 lingură făină;
• 1 lingură margarină;
• 2 pahare vin alb;
• 1 pahar apă
Se topeşte margarina peste care se pune făina în ploaie şi se lasă la foc mic, amestecând continuu până capătă culoare gălbuie.
Se stinge cu vin alb şi apă.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă cremă de praz
* 1 kg praz,
* 3 linguri ulei de măsline,
* 1 lingură făină,
* 1 cană lapte de soia sau supă strecurată,
* vegeta.
Prazul se taie în bucăţi subţiri şi se înăbuşe în puţină apă cu ulei, se adaugă făina şi se stinge cu apă sau zeamă de zarzavat. Se lasă să fiarbă bine ca să poată trece prin sită. După ce s-a trecut prin sită, se subţiază cu lapte de soia sau supă si se mai pune să dea un clocot pe foc. Se pune sare şi se serveşte cu crutoane.
E. MÂNCĂRURI
Mâncare de morcovi
• 750 g morcovi;
• 1 ceaşcă ulei;
• 25 g zahăr;
• 10 g sare;
• 50 g margarină
Se curăţă morcovii şi se dau pe răzătoarea mare, apoi se călesc în ulei.
Separat se arde zahărul şi se stinge cu o cană de apă, se adaugă peste morcovi şi se lasă la foc mic până scade bine.
Se toarnă într-o tavă unsă cu ulei şi se dă la cuptor 15 minute.
Se serveşte fierbinte garnisit cu gogoşari în suc de roşii.
F. DULCIURI
Cartofi din cacao
* 250 g biscuiţi simpli,
* 100 g nuci măcinate,
* 100 g zahăr,
* 1 pahar de esenţă de cafea,
* 2 linguri de cacao,
* esenţă de rom,
* coaja rasă de portocală.
Se fierbe esenţa de cafea cu zahăr şi cacao. Se lasă să se răcească, apoi se amestecă cu nucile date prin maşină, cu romul şi biscuiţii sfărâmaţi cu mâna. Se amestecă totul bine şi se formează cu mâna cartofi, care se tăvălesc în cacao cu zahăr.
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu