MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU LUNI 11 MAI 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE

ARTE 11 Mai

INVITAȚIE LA OPERĂ 11 Mai

La traviata in full from The Royal Opera

TOSCA di Giacomo Puccini | Jader Bignamini direttore | Gianni Marras regia

MUZICĂ 11 Mai

Morning Sax - Smooth Jazz Saxophone For Stress Relief - Positive Relaxing with Ocean Waves

Очень Красивая Музыка*Картины природы

POEZIE 12 Mai

Gheorghe Istrate poet si publicist

Biografie Gheorghe Istrate
Născut la Buzău,la 11 mai 1940,în satul Limpeziş,judeţul Buzău,România.Licenţiat în Litere(1968), POET şi jurnalist

Nu se stiu prea multe despre acest scriitor, decat ca este stabilit in germania unde este membru al "Asociatiei Scriitorilor Români si Germani / Deutsch-Rumänische Schriftstellervereinigung ASRG/DRSV München / Bayern" - asociatie ce are drept scop dezvoltarea literaturii, apararea intereselor profesionale, sociale, economice ale membrilor Asociatiei, dezvoltarea relatiilor dintre scriitorii români si germani din Germania si România, promovarea literaturii române în Germania si a literaturii germane în România, în scopul unei mai bune întelegeri între cele doua natiuni europene.
Deasemenea, Gheorghe Istrate a fost preşedinte permanent al juriului celor 13 ediţii ale Concursului naţional de creaţie literară „V.Voiculescu” – Buzău.

Publica articole de critica literara, impresii, creatii personale in numeroase editii ale unor reviste romanesti contemporane, cum ar fi "Curierul Romanesc", in revista Asociatiei, "Observator-München", "Adioletea" (apare cu sprijinul fundatiei "Amprenta" - Buzau)etc.

Opera

Oase de fluturi
Zodia sarpelui
Rune
Frăţia de cruce

Oase de fluturi

Sunt timbre ale mortii mici volante
ei ara timpul zilei si-l reduc
varsand in flori - calicii delirante -
suspinand matasos de eunuc

Ei trec pedepsitor in rana noastra
ingalbenind in gerul prematur
si ninge-adeseori prin ora vasta
cu oasele lor albe, din azur...

Patrule sunt batatorind lumina
in departarea surda dinspre zei,
mici dezertori prin cerul de rugina
cu lanturile mortii dupa ei...

Cruci fragede fosnind in zbor timid.
ferestre fosnind in zbor timid
ferestre moi prin amintiri secate,
polenul lor bolborosind in vid
pe-un sambure rigid de bunatate

I-am asteptat. Odata a vuit
de lipsa lor. Dar ceasurile sparte
cu fata s-au intors in infinit
ca niste fluturi bucurosi de moarte.

poezie aparuta in sectiunea celor "Cele
mai frumoase poezii ale anului 1981",
almanahul "Spectacol", aceelasi an.

Ritual

ce să refuz şi ce să mai accept -
toate cuvintele miros a moarte
bat clopotele-amurgului în piept
mirosul lor copile ne desparte

încep o floare şi-o termin în zori
mi-e îngerul bolnav şi mă refuză
da-mi Doamne plânsul unei mari candori
şi dă-mi ninsoarea pruncilor pe buză

dar nu mai sunt cuvinte ca să spui
o spadă se sfărâmă între oase
mi-e îngerul bolnav şi boala lui
în cerul tot a moartea mea miroase

Sceptrele copilăriei

eu sunt un rege ars de vini
purtat pe-un eşafod de crini

toţi zeii-au vrut - şi mă veghează
cu câte-o lacrimă în gheară

zbătându-şi neputinţa-n nori
de a nu fi şi muritori

în trupul meu mirat aud
săgeţi intrând în lemnul crud

sosind din arcurile sparte
bolnave de atâta moarte

aici în templul dinastiei
calc sceptrele copilăriei

şi-n carul meu plutind prin vreme
aud săltându-se un vierme

TEATRU/FILM 11 Mai

Beate Fredanov

Biografie Beate (Friedmann) Fredanov

(n. 11 mai 1913, Cernăuţi – d. 13 martie 1997, Dusseldorf, Germania) - actriţă de teatru şi profesoară la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică. Studii la Academia de Muzică şi Artă dramatică din Viena, Reinhardt Seminar, între 1929-1932. După terminarea cursurilor universitare, actriţa se întoarce în ţară şi este angajată la Compania „Bulandra-Maximilian-Storin”, debutând în 1934 în spectacolul Lume de hotel, de Vicky Baum. A fost o prezenţă dintre cele mai importante, în mai multe trupe particulare, până în 1947, când devine interpretă şi codirectoare la Teatrul Municipal. În 1948 îşi începe strălucita ei carieră de profesoară de Artă dramatică la Institutul de Teatru „I.L. Cariagiale”, unde formează nenumăraţi actori până în anii ’80 când se pensionează. Pleacă apoi în Germania, unde lucrează încă o importantă perioadă ca profesoară, fiind apreciată pentru excepţionalul său talent pedagogic, pentru capacitatea de a forma viitorii actori, respectându-le personalitatea. Muncitoare, serioasă, tenace, Fredanov se impune în Compania „Bulandra-Maximilian-Storin”, căpătând roluri din ce în ce mai serioase şi mai ample, rezolvate cu nuanţe subtile, cu elemente definitorii din punct de vedere psihologic. Printre eroinele jucate cu succes la acest teatru va fi şi Nastia din Azilul de noapte, de Maxim Gorki, montat în stagiunea 1937-1938 de regizorul M. Muratov. În 1940, fiind evreică, Fredanov este dată afară din teatrele româneşti. Împreună cu un grup de actori şi oameni de cultură, printre care Al. Finţi şi Maria Sandu, va înfiinţa, la Teatrul Baraşeum, trupa de limbă română, creând memorabile spectacole, între 1941-1945. Demonstrând şi posibilităţi pentru comedie, la fel de sugestive şi puternice ca şi pentru dramă, Fredanov realizează la Baraşeum o paletă variată de roluri înFraţii Sanger, de Margareth Kennedy (spectacolul de deschidere al teatrului la 1 martie 1941, cu titlul Gema, regia Moni Ghelerter, decor N. Maxy), Cântăreţul tristeţii sale, de Osip Dimov, Potopul, de H. Berger, Nopţi fără lună, dramatizare de Mihail Sebastian, după John Steinbeck etc. Bine cunoscută deja, apreciată pentru talentul şi atenţia acordată cuvântului menit să comunice nu numai sentimente şi stări, ci şi idei, sub influenţa vizibilă a şcolii vieneze de teatru, Fredanov se reîntoarce în 1945 pe scenele româneşti, la început, la Teatrul Comedia, apoi la Teatrul Maria Filotti, iar din 1947, odată cu înfiinţarea Teatrului Municipal o găsim alături de Lucia Sturdza-Bulandra. Timp de peste patru decenii, actriţa dă viaţă unor personaje foarte diverse, remarcându-se printr-un umor fin şi caustic în comedii, excelentă interpretă, mai ales, a eroinelor lui G.B. Shaw, între care Gloria din Nu se ştie niciodată (premiera la Teatrul Municipal, 13 octombrie 1947, spectacol rămas în repertoriul teatrului peste 10 ani), Candida din comedia omonimă (premiera februarie 1947) sau D-na Higgins în Pygmalion(st. 1973-1974). Fără să fie vorba despre o eroină a lui G.B. Shaw, dar legată de stilul acestuia este şi Stella Patrick Campbell, din Dragă, mincinosule, de Jerome Kilty, montată de Moni Ghelerter, tot la Municipal, în septembrie 1964. Gama largă de stări, trecerile rapide de la o stare la alta, dar, mai ales, inteligenţa vie şi replica rapidă ale acestui personaj, au îngăduit actriţei una dintre cele mai frumoase realizări ale carierei sale şi ale teatrului românesc contemporan. Cu posibilităţi reale, convingătoare, expresive de a da viaţă eroinelor din piesele contemporane, fapt demonstrat în numeroase realizări, printre care Margot, din Maşina de scris, de Jean Cocteau (Teatrul „Comedia”, stagiunea 1946-1947), Eliza, din Trei generaţii, de Lucia Demetrius, (Teatrul Municipal, stagiunea 1956-1957), sora cea mare din Joc de pisici, de Orkeni Istvan (Teatrul „Bulandra”, stagiunea 1972-1973), Fredanov a creat şi câteva eroine paradigmatice în piesele clasice, reliefându-le complexitatea, dramatismul, semnificaţiile majore, punând în lumină cu accente de o logică impecabilă, prin intermediul rostirii, viaţa lăuntrică şi mai ales, drumul complicat al gânditorilor, în mod deosebit, s-au vădit toate aceste date în Rosalinda, din Cum vă place, de Shakespeare (Teatrul Municipal, stagiunea 1947-1948), un rol jucat cu un umor irezistibil, în Contesa Diana, din Câinele grădinarului, de Lope de Vega (acelaşi teatru, stagiunea 1948-1949),asocieri inedite de dramatism şi comic, în Eboli, din Don Carlos, de Schiller (1954-1955), izbucniri furtunoase de patimi în Clitemnestra, din Orestia, de Eschil, pusă în scenă la Teatrul „Bulandra”, în stagiunea 1963-1964. Fineţea jocului, nuanţele de mare subtilitate, umorul dar şi capacitatea de a-şi ascunde durerea au rămas constantele jocului actriţei până într-unul din ultimele sale roluri, Bunica, din Amintiri, amintiri, de Alexei Arbuzov, montată de Ion Caramitru la Teatrul „Bulandra” în 1981-1982. Ca profesoară de arta actorului, Fredanov a format zeci de interpreţi în spiritul unei profesionalităţi, cu respectul adevărului şi al valorilor artistice autentice. Concepţia sa despre formarea viitorului interpret se găseşte în capitolul III din manualul de Arta actorului (vol. II, 1970).

Spectacole de teatru

• L’Espoir, de Henri Bernstein;

• Prima zi de primăvară, de Doddie Smith;

• Ionescu G. Maria, de Fodor Laslo, adaptare de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu;

• Lysistrata, de Nicuşor Constantinescu, după Aristofan, stagiunea 1945-1946;

• Negustorii de glorie, de Marcel Pagnol şi Paul Novoix, stagiunea 1938-1939;

• Zile senine, de Claude-Audi Puyet, stagiunea 1939-1940;

• Istoria se repetă, de Mircea Ştefănescu;

• Aproape de cer, de Julien Luchaire;

• Domnişoara Butterfly, de Tudor Muşatescu;

• Liliom, de Fr. Molnar, stagiunea 1945-1946;

• Flacăra sfântă, de W. Sommerset Maugham stagiunea 1945-1946;

• Legea divorţului, de Clemence Dane, stagiunea 1945-1946;

• Omul care s-a jucat cu viaţa, de Emmelyn Williams, stagiunea 1946-1947;

• Femei din New York, de Clare Booth;

• Insula, de Mihail Sebastian, stagiunea 1947-1948;

• Rădăcini adânci, de James Gow şi Arnold d’Ausseau, stagiunea 1949-1950;

• Un om obişnuit, de Leonid Leonov, stagiunea 1951-1952;

• Un strugure în soare, de Lorraine Ransberry, stagiunea 1960-1961;

• Meteorul, de Friesrich Durrenatt, stagiunea 1968-1969;

• Strigoii, de Ibsen, stagiunea 1969-1970.

Cu Margareta Pogonat

Biografie

Actrita romana de teatru si film s-a nascut in Iasi pe 6 martie 1933. Nascuta dintr-un tata (Petru Pogonat) jurist și om politic român, care a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași în august 1921 si o mama actrita renumita a acelor vremuri, de mica a indragit scena.

A facut Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959, unde prin seriozitate, multa munca, talent si creativitate a ramas si astazi ca profesor, invatand studentii de astazi sa fie sinceri, inventivi si sa realizeze ca munca in teatru inseamna imense sacrificii. A fost casatorita, divortata, a trait o dramatica poveste de iubire cu partenerul ei Cornel Coman din filmul "Drum in penumbra" (pentru care primește Premiul ACIN de interpretare în 1972) si astazi este mama si bunica.

Constienta ca filmul i-a adus celebritatea necesara prin expresivitatea interpretarii sale, a avut cateva creatii memorabile in filme cum ar fi: Meandre, Drum in penumbra, Apoi s-a nascut Legenda, Zestrea, Actorul si salbaticii, Pope Joan, Crucea de piatra, Margot etc. Rand pe rand, talentata actrita a fost frumoasa, cuceritoare, seducatoare si gratioasa, serioasa si femeie de casa, neincetate metarmorfoze conform rolurilor interpretate.

Cifrele de audienta cresc si sunt de partea actritei in serialul Tv "Cuscrele" unde alaturi de alti monsti sacri ai teatrului si filmului romanesc , dovedeste inca o data adevarata maiestrie interpretativa.

Activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare - Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care predă Actoria.

În anul 2009, la Gala UNITER, actrița Margareta Pogonat a fost răsplătită cu un premiu pentru întreaga activitate. În semn de prețuire, are o stea, pe Aleea Artiștilor, în Ploiești, alături de Toma Caragiu și Ștefan Bănică sr.

Filme cu Margareta Pogonat

· Margo (2006)

· Cuscrele (2005)

· Binecuvântată fii, închisoare (2002) - Maria Antonescu Trailer

· Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994)

· Pistruiatul 1 - Evadatul (1986) - mama lui Pistruiatul

· Pistruiatul 2 - Ascunzișuri (1986) - mama lui Pistruiatul

· Pistruiatul 3 - Insurectia (1986) - mama lui Pistruiatul

· Lumini și umbre: Partea II (1982)

· Convoiul (1981)

· Lumini și umbre: Partea I / Lumini și umbre (1981)

· Visul unei nopti de iarna (1980) - D-na Panait, mama Mariei