MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MARȚI 12 MAI 2020

PARTEA ÎNTÂI - ISTORIE PE ZILE (A. Evenimente, Nașteri); PERSONALITĂȚI ROMÂNEȘTI

Evenimente

·         113: A fost inaugurata la Roma, in forumul nou construit, „Columna lui Traian”, monument care ilustreaza episoade ale razboiului purtat de romani impotriva dacilor si victoria imparatului Traian in acest razboi. Opera ii este atribuita arhitectului Apollodor din Damasc, cel care a construit si podul de la Portile de Fier. Cele 124 de episoade care ilustreaza razboaiele daco-romane, constituie un original act de naștere a poporului roman. Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împăratului Traian, pentru comemorarea victoriei sale în Dacia, care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere – la nord – de Forul roman. Terminată în 113, columna are exteriorul prevăzut cu un faimos basorelief sculptat, în formă de spirală, care reproduce artistic sub o formă epică războaiele dintre romani și daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei. Columna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone. În anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat din ruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al III-lea. Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui, începând cu 1558. În 1589-1590, în locul statuii lui Traian, aflată inițial în vârful columnei, dar dispărută încă din antichitate, a fost așezată o statuie a Sfântului Petru. Legenda spune că acest monument a fost salvat de la demolare, datorită Papei Grigore cel Mare (590-604), care ar fi fost atat de mişcat de un relief reprezentându-l pe imparatul Traian ajutand mama unui soldat mort, ca l-a implorat pe Dumnezeu să salveze sufletul paganului Traian din iad, iar Dumnezeu i-ar fi revelat papei că sufletul lui Traian a fost salvat. Zona din jurul coloanei a fost declarata sacra, coloana fiind astfel salvata de la distrugere.

·         254: Papa Ștefan I îi succede Papei Lucius I devenind cel de-al 23-lea papă al Romei. A deținut funcția papală în perioada 12 mai 254 – 2 august 257. Papa Lucius I a deținut funcția papală în perioada 25 iunie 253 – 5 martie 254. Papa Lucius I a fost roman de origine. Imediat după alegerea sa a fost exilat de împăratului Trebonianus Gallus (206-253), co-împărat cu fiul său Volusianus între anii 251-253. Gallus și fiul său Volusianus au fost trădați de trupele lor și asasinați în 253, fiind succedați pentru 3 luni de împăratul Aemilianus, după care a urmat la putere împăratul Valerian care a dus o politică mai tolerantă în privința creștinilor. În aceste circumstanțe, Papa Lucius I a revenit la funcția papală, până la decesul său natural în 254. Deși de moravuri severe, în privința lapsilor, a continuat linia predecesorului său readmițându-i în Biserică după împlinirea pocăinței cuvenite. Nu același lucru însă se poate spune cu privire la disciplina clericilor și în ceea ce privește viața sexuală. Clericilor le-a interzis – sub pedeapsa depunerii – să conviețuiască cu diaconesele, chiar dacă le permitea să le ospiteze din caritate. Laicilor le-a interzis coabitarea în caz de consangvinitate. A murit de moarte naturală și a fost înmormântat în cripta papilor din cimitirul Sf. Calixt. Epigraful lespedei sale a fost scris inițial în greacă. Este sărbătorit pe 5 martie

·         1191: Richard I al Angliei se căsătorește cu Berengaria de Navara care este încoronată regină consort a Angliei în aceeași zi. Richard I (n. 8 septembrie 1157, d. 6 aprilie 1199) a fost rege al Angliei în perioada 1189-1199. Era cunoscut și sub numele de Richard Inimă-de-Leu datorită reputației sale de mare lider militar. Berengaria de Navara (c. 1165–1170 – 23 decembrie 1230), regină a Angliei, soția regelui Richard I al Angliei. A fost fiica cea mare a regelui Sancho al VI-lea de Navara și a reginei Sancha de Castilia.

·         1364: A fost fondata in urma cartei regale emise de regele Cazimir al III-lea al Poloniei, Universitatea din Cracovia, una din primele universitați din Europa Centrala. Universitatea Jagiellonă (în poloneză Uniwersytet Jagielloński, denumită în trecut și latină Studium Generale, Universitatea Cracovia, Academia Cracovia, Școala Principală a Coroanei, Școala Principală Cracovia) a fost înființată în 1364 la Cracovia de către Cazimir al III-lea, regele Poloniei, fiind cea mai veche universitate din Polonia, a doua ca vechime din Europa Centrală și una dintre cele mai vechi din lume. În 1817 a fost rebotezată Universitatea Jagiellonă în memoria dinastiei Jagiellone din Polonia care a susținut și reînființat Universitatea din Cracovia în vremuri grele. În 2006 The Times Higher Education Supplement a plasat universitatea pe primul loc între universitățile poloneze, fiind pe locul 278 în lume în Top 500. Cazimir al III-lea cel Mare (n. 30 aprilie 1310 – d. 5 noiembrie 1370), ultimul rege al Poloniei din dinastia Piast (1333–1370), a fost fiul regelui Władysław I Cot Mare și al lui Hedwig de Kalisz. După fărâmițarea politică a Poloniei în secolele XII-XIII a început procesul de unificare a țării, care s-a terminat în linii mari în timpul domniei lui Cazimir al III-lea.

·         1551: A fost fondată Universitatea Națională San Marcos din Lima, Peru, la porunca regelui Carol Quintul. Este cea mai veche universitate cu o existență continuă din America.

·         1581: A fost fondată Universitatea din Cluj.

·         1797: Prima Coaliție: Napoleon I al Franței cucerește Veneția.

·         1848: Revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează, la Brașov, programul–legământ „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei". Este documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc".

·         1860: In Moldova recent unita cu Muntenia, este desemnat un nou guvern în frunte cu Mihail Kogălniceanu. Guvernul va activa pînă pe 29 ianuarie 1861, stil nou (17 ianuarie 1861, stil vechi).

·         1873: Încoronarea regelui Oscar al II-lea al Suediei.

·         1881: În Africa de Nord, Tunisia devine protectorat francez.

·         1915: Este sfințită noua biserică din satul Unguri, județul Soroca, gubernia Basarabia

·         1921: La București se desfasoara lucrările Congresului General al Partidului Socialist din România care votează transformarea partidului și afilierea acestuia la Internaționala a III-a Comunistă (Comintern), cu sediul la Mosova in U.R.S.S. Autoritățile române arestează majoritatea delegaților care votaseră afilierea.

·         1925: Paul von Hindenburg este investit în funcția de președinte al celui de-al doilea Reich al Republicii de la Weimar.

·         1926: Dirijabilul italian Norge devine prima navă care a zburat deasupra Polului Nord. Expediția a fost ideea exploratorului polar Roald Amundsen, aeronava a fost proiectată de pilotul italian Umberto Nobile iar exploratorul american Lincoln Ellsworth împreună cu Clubul Aero din Norvegia au finanțat călătoria.

·         1929: Este lansată Doina Basarabiei, revista lunară a Societății literar-artistice și pedagogice a Corpului didactic din Chișinău, România.

·         1932: La zece săptămâni după ce a fost răpit, copilul lui Charles Lindbergh este găsit mort în Hopewell, New Jersey, la doar câteva mile de casa familiei Lindbergh.

·         1937: A fost incoronat la Westminster Abbey, Londra, regele George al VI-lea al Angliei. George al VI (Albert Frederick Arthur George (n. la 14 decembrie 1895) a fost rege al Regatului Unit şi al dominioanelor Commonwealthului britanic, din 11 decembrie 1936 până la moartea sa. El a fost ultimul împărat al Indiei (titlul a fost abandonat la 22 iunie 1948), ultimul rege al Irlandei (până la 18 aprilie 1949), şi primul şef al Commonwealthului britanic. Fratele lui mai mare, George, a urcat pe tron sub numele de Edward al VIII-lea,la moartea tatălui lor în 1936. Cu toate acestea, mai puţin de un an mai târziu, Edward a dezvăluit dorinţa lui de a se căsători cu americanca Wallis Simpson. Prim-ministrul Stanley Baldwin s-a opus pentru ca, din motive politice şi religioase, regele nu putea să rămână pe tron dacă se căsătorea cu Simpson, o femeie divorţata . Prin urmare, Edward a abdicat pentru a se căsători, iar fratele sau George al VI-lea, a urcat pe tron ca al treilea monarh din Casa de Windsor . Regele George al VI-lea a avut două fiice: Elizabeth (care i-a succedat pe tron sub numele de Regina Elisabeta a II-a ) şi Margaret. A decedat la 15 februarie 1952.

·         1941: Inginerul german Konrad Zuse a prezentat calculatorul Z3, primul calculator electromecanic programabil.

·         1942: Se produce prima gazare in masa datata cu exactitate, in urma careia au fost uciși 1.500 de evrei polonezi, in lagarul de concentrare Auschwitz-Birkenau.

·         1943: A fost terminată construirea clădirii Pentagonului.

·         1945: Al doilea război mondial: Armata română își încheie participarea la cel de–al doilea război mondial.

·         1965: Nava spațială sovietică Luna 5 se prăbușește pe Lună.

·         1972: Rolling Stones lansează Exile On Main Street, considerat cel mai bun album al lor.

·         1997: Republica Cecena (Icikeria) a semnat Acordul de Pace cu Federația Rusa. Cecenia este o republica situata in Rusia de sud-vest, pe un istm intre Marea Neagra si Marea Caspica si avand ca granita sudica Muntii Caucaz si Georgia. Se afla la o distanta de aproximativ 1600 km sud de Moscova. Are o suprafata de 19.300 km2 si o populatie de 1,3 milioane de locuitori. Acordul a venit dupa un razboi indelungat dus de micul popor cecen cu armata rusa pentru obtinerea independentei. În decursul Primului Război Cecen (1994-1996) trupele ruse au cucerit Cecenia, provocând zeci de mii de morți populației civile și distrugeri materiale imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme în unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști anti-ruși au reușit recucerirea capitalei Groznîi și anihilarea unui număr mare de trupe ruse prinse în lupte. În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Hasaviurt la 31 august 1996, care stabileau că statutul Ceceniei urma să fie decis până la sfârșitul anului 2001 si acordau Republicii Cecene Ichkeria independență de-facto până în acel moment. La 12 mai 1997, la Moscova, președintele rus Boris Elțîn și președintele cecen separatist din acea vreme Aslan Mashadov au semnat un Tratat de Pace între Federația Rusă și Republica Cecenă Ichkeria, care după spusele lui Elțîn avea „însemnătate istorică, menit să încheie 400 de ani de război”. Guvernul separatist, decimat în decursul primul război de cele mai influente si capabile autoritați, inclusiv primul său președinte Djohar Dudaev, nu a reușit să țină sub control situația de securitate. Un șir de bande armate operau din Cecenia răpiri, răscumpărări, trafic ilegal de petrol. Una din acestea era condisă de fostul lider spiritual al musulmanilor din Cecenia în timpul puterii sovietice, muftiul Ahmad Kadîrov. O adevărată bătălie a avut loc pentru ca guvernul cecen să recapete controlul asupra celui de-al doilea oraș ca mărime, Gudermes, din mâinile acestor bande. În 1999, Kadîrov, care în primul război a luptat împotriva rușilor, a trecut cu forțele sale de partea lor, devanind liderul (pro-rus) al Ceceniei.

·         1998: Sărbătoarea națională a Republicii cecene Icikeria (ziua semnării Acordului de pace cu Federația Rusă).

·         2000: O tanara indiana este aleasa Miss Univers . Lara Dutta, un top model in varsta de 21 de ani, devine Miss Univers 2000 . Tanara a fost aleasa intre 78 de alte concurente, devansandu-le pe venezuelana Claudia Morena de 22 ani si pe spaniola Helen Lindes de 18 ani.

·         2008:  Provincia Sichuan, situată în sud-vestul Chinei, a fost afectată de un seism de 7,9 grade care a provocat moartea sau dispariţia a 87.000 de persoane. Milioane de persoane au rămas fără locuinţe, iar numeroase şcoli, spitale şi fabrici s-au prăbuşit, ridicând semne de întrebare în legătură cu respectarea standardelor în construcţii. Epicentrul a fost localizat la 90 km (55 de mile) vest-nord-vest de Chengdu.

Nașteri

·         1401: S-a nascut impăratul japonez Shōkō (d. 1428).
A fost al 101 – lea imparat al Japoniei in ordinea traditionala de succesiune si a domnit intre anii 1412 – 1428.

·         1496: Gustav I, născut Gustav Eriksson (12 mai 1496 – 29 septembrie 1560), a fost rege al Suediei din 1523 până la moartea sa. A fost primul monarh al Casei de Vasa, o influentă familie nobilă care va deveni casa regală a Suediei în secolele XVI și XVII. Gustav I a fost ales regent în 1521 după rebeliunea împotriva regelui Christian al II-lea al Danemarcei, liderul Uniunii Kalmar care controla cea mai mare parte din Suedia acelor vremi.

Gustav I portret de Jakob Bincks, 1542.

Gustav a fost ales rege la 6 iunie 1523 de Parlamentul Suediei la Strängnäs. Mai târziu, această dată va deveni Sărbătoare Națională a Suediei. Gustav a fost încoronat la Catedrala din Uppsala la 21 ianuarie 1528.

O persoană energică care a fost primit ca un eliberator împotriva danezilor și a fost un conducător tiranic, suprimând brutal trei revolte majore: una în Dalarna, care a fost odată prima regiune care i-a sprijinit cererea la tron, cea de la Västergötland , și una în Småland. Gustav a lucrat pentru a ridica impozitele, la sfârșit feudalismul și a adus Reforma în Suedia, înlocuind prerogativele proprietarilor de terenuri locale, nobili și clerici, cu guvernatori numiți și episcopi. Domnia sa de 37 de ani, care a fost cea mai lungă domnie a unui rege suedez până la acea dată, a însemnat o ruptură completă nu numai de supremația daneză a Uniunii dar și de Biserica Romano-Catolică, ale căror active au fost naționalizate, Biserica Evanghelică-Luterană din Suedia stabilind controlul său asupra acestora. El a devenit primul autocrat nativ suedez și a fost un propagandist calificat și birocrat cu adversarul său, Christian, în timpul luptei de eliberare a țării.

Gustav I a fost privit ca fondatorul Suediei moderne și supranumit părintele națiunii. Îi plăcea să se compare cu Moise, despre care credea că și acesta eliberase oamenii și stabilise un stat suveran. Gustav a fost renumit pentru metodele nemiloase și temperamente rele, având un spirit viclean și capacitatea de a dejuca planurile și de a-și anihila adversarii săi politici. El a fondat una dintre cele mai vechi orchestre ale lumii, Kungliga Hovkapellet.

La sfârșitul anului 1550, sănătatea lui Gustav scădea. În 1945 i s-au examinat rămășițele și s-a dezvăluit că a suferit infecții cronice la un picior și la falcă.

În 1560, el a ținut un discurs pentru cancelarii, nobilii și copii săi prin care îi îndemna pe aceștia să rămână uniți. Gustav a murit la 29 septembrie 1560 și este înmormântat în cimitirul Catedralei din Uppsala.

·         1590: Cosimo al II-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana (d. 1621)

·         1622: S-a nascut Louis de Buade de Frontenac, guvernator general al coloniei franceze din America, Noua Franța (d. 1698)

·         1626: Louis Hennepin, misionar flamand (d. 1705)

·         1670: Frederic Augustus I sau August al II-lea cel Puternic (germană August II der Starke; poloneză August II Mocny; lituaniană Augustas II; 12 mai 1670– 1 februarie 1733) a fost Elector de Saxonia (ca Frederic Augustus I) și rege al Poloniei și Mare Duce de Lituania (ca Augustus II). A fost o figură pregnantă a luxului de la curte și a absolutismului german în perioada căruia s-a clădit mult în stil baroc, a fost un colecționar al operelor de artă, Dresda devenind în timpul său o metropolă culturală.
În timpul domniei sale nobilii de la curtea sa se amestecă în războiul nordic(1700- 1721) război pentru hegemonie în bazinul Mării Baltice dintre Polonia, Rusia, Prusia și Danemarca cu Norvegia, război cu ghinion pentru Polonia și Saxonia.
Neputința sa de a realiza reformele necesare în statul Polono-Lituan au permis Imperiului Rus să-și extindă sfera de influență, politica lui fiind probabil una din cauzele războiului de șapte ani (1756-1763).

August s-a născut în Dresda la data de 12 mai 1670 ca al doilea fiu al prințului Johann Georg III de Saxonia și al prințesei Ana Sofia a Danemarcei și Norvegiei, primind o educație aleasă prin învățarea teologiei, istoriei, matematicii, limbilor italiană, franceză și spaniolă ca și cultură muzicală și arta militară. La vârsta de 17 ani face o călătorie incognito prin Frankfurt am Main, Straßburg, Paris, Spania, Portugalia, Anglia, Olanda, Danemarca, Suedia, Nürnberg, Augsburg, München, Innsbruck, Milano, Veneția, Viena. Este inițiat în mânuirea armelor, taina obținerii porțelanului și încercările alchimistului Johann Friedrich Böttger de obținere a aurului. Prin moartea fratelui său, Johann George al IV-lea, cu care n-a avut niciodată relații bune, devine singurul moștenitor. În 1696, a luat parte la războiul cu turcii de partea Ungariei cu rezultate diferite. În bătălia de pe râul Bega, sașii suferă pierderi grele datorită rezistenței opuse de bătrânul general imperial față de ideile tânărului prinț August.

Porecla lui August der Starke = cel tare, Hercule saxon sau mână de fier se datorește puterii sale deosebite, pe care se presupune că a moștenit-o de la Cimburgis von Masowien o nobilă poloneză (1394-1429) fiind considerată mama habsburgilor. 
Astfel se povestește despre el că ar fi fost în stare să rupă cu mâinile o potcoavă sau să îndoaie o bară de fier.
Dar unii presupun că potcoava de cal era turnată pe atunci dintr-un aliaj mai moale ca azi.
Monarhul avea o înălțime de 1,76 m, înălțime care în aceea perioadă de timp era uriașă.
August suferea de boala diabetus melitus din care cauză i-au fost amputate două degete la picior, de asemenea suferea de hipertensiune arterială, având greutatea corporală de 110 kg, August moare la 1 februarie 1733 în Varșovia având vârsta de 62 de ani fiind înmormântat în Cracovia.
Inima lui după dorința sa a fost dusă la Dresda într-o casetă aurită.
Moartea lui a declanșat o undă de tristețe și doliu în rândul saxonilor fiind cântată de barzii din acel timp.
In Hamburg studenții de teologie în Serenata Eroica folosesc melodia de doliu care a fost cântată la moartea lui August cel Tare.
Un bust al lui August datând din secolul XIX se găsește în Walhalla din Bavaria

·         1700: Luigi Vanvitelli, arhitect italian (d. 1773)

·         1725: Louis Philip I, Duce de Orléans (d. 1785)
* 1729: Michael Friedrich Benedikt Freiherr von Melas (n. 12 mai 1729, Roadeșaproape de Sighișoara – d. 31 mai 1806, Elbeteinitz, Boemia) a fost un general de cavalerie transilvănean, propietar al Regimentului Cuirasieri nr. 6 și deținător al Crucii de Comandor al Ordinului Maria Terezia, care a servit în armata Imperiului Austriac pe durata Războaielor napoleoniene.

·         1752: Infantele Gabriel al Spaniei (12 mai 1752 - 23 noiembrie 1788) a fost infante al Spaniei.

Născut la Palatul Portici în afara orașului Neapole a fost numit Prințul Gabriel Antonio Francisco Javier Juan Nepomuceno José Serafin Pascual Salvador de Neapole și Sicilia. A fost al patrulea fiu al regelui Carol al III-lea al Spaniei și a soției acestuia, Maria Amalia de Saxonia. În momentul nașterii sale, tatăl său era rege al Neapolelui și Siciliei.

Dintre toți fiii lui Carol al III-lea, Gabriel a fost cel mai inteligent și mai muncitor. Era cultivat, cunoscut pentru excelenta traducere din Sallust. L-a avut ca profesor de muzică pe Antonio Soler, care a compus câteva sonate la clavecin special pentru elevul său talentat.

Gabriel și-a petrecut copilăria în regatul Neapolelui condus de tatăl său; la vârsta de șapte ani s-a mutat împreună cu părinții săi și frații săi mai mari Infantele Carol și Infanta Maria Luisa la Madrid. Unchiul său Ferdinand al VI-lea al Spaniei a murit fără moștenitori în 1759 așa că tatăl său a devenit regele Carol al III-lea al Spaniei.

În Neapole au rămas doi frați mai mari ai lui Gabriel: Infantele Filip, Duce de Calabria (care suferea de retard mintal și a fost exclus din linia de succesiune) și micul Ferdinand în vârstă de opt ani, rege al Neapolelui și Siciliei; Ferdinand a fost lăsat în grija consiliului de regență care a condus regatul până în 1767.

În 1766, în Spania, fratele mai mare al lui Gabriel, Infantele Carlos, s-a căsătorit cu Maria Luisa de Parma.

Gabriel s-a căsătorit cu Infanta Maria Victoria a Portugaliei; ea era fiica reginei Maria I a Portugaliei și a regelui Pedro al III-lea al Portugaliei. Căsătoria a avut loc la Lisabona la 12 aprilie 1785 prin procură; cei doi s-au întâlnit pentru prima dată la Aranjuez la 23 mai. Cuplul a avut trei copii însă doar unul a supraviețuit, copilul lor cel mare, Infantele Pedro Carlos care mai târziu a fost numit Infante al Portugaliei de către bunica sa care l-a crescut la curtea de la palatul regal Queluz.

La nașterea ultimului său copil, Infantele Carol, Gabriel și soția sa erau la reședința lor la Casita la El Escorial. În timp ce se aflau acolo, Gabriel s-a îmbolnăvit de variolă și a murit la vârsta de 36 de ani. Soția sa a murit de aceeași boală la 2 noiembrie la vârsta de 19 ani. Infantele Gabriel a murit și el la o săptămână după mama sa.

Cei trei au fost înmormântați la El Escorial. Moartea lui Gabriel l-a afectat pe tatăl său care a murit și el curând.

·         1755: S-a nascut Giovani Battista Viotti, violonist, compozitor și pedagog italian (d. 1824).

·         1767: Manuel de Godoy, om de stat spaniol (d. 1851)

·         1803: Justus von Liebig, chimist german (d. 1873)

·         1812: George Barițiu, istoric și publicist român (d. 1893)

·         1812: Edward Lear, poet englez (d. 1888)

·         1820: S-a nascut Florence Nightingale, infirmieră britanică, considerata o precursoare a serviciului sanitar modern; (d. 1910). Florence Nightingale a elaborat un sistem de conducere a statisticilor medicale. În cartea sa Notes on Nursing(Observații privind îngrijirea bolnavilor), ea a elaborat o ierarhie revoluționară pentru acele timpuri, privind igena, hrana, iluminatul încăperilor și îngrijirea sugarilor.

·         1823: John Russell Hind FRS (12 mai 1823, Nottingham – d. 23 decembrie 1895, Twickenham, Londra) a fost un astronomenglez. A descoperit 10 asteroizi (vezi tabelul din dreapta). Craterul Hind de pe Lună, asteroidul 1897 Hind și cometele C/1847 C1 (Hind) și C/1846 O1 (de Vico-Hind) toate îi poartă numele. A primit medalia de aur a Societății Regale de Astronomie în 1853 (Gold Medal of the Royal Astronomical Society).

·         1828: Dante Gabriel Rossetti (n. 12 mai, 1828, Londra – d. 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor și poet englez, fondator și reprezentant de seamă al mișcării artistice cunoscute sub numele de "confreria prerafaeliților".

·         1829: Pavlos Carrer, compozitor grec (d. 1896)

·         1842 - S-a născut compozitorul francez, pedagogul şi dirijorul Jules Emile Frédéric Massenet (m.13.08.1912).

·         1845: Gabriel Fauré, compozitor francez (d. 1924)

·         1874: Arhiducele Peter Ferdinand Salvator Karl Ludwig Maria Joseph Leopold Anton Rupert Pius Pancraz de Austria, Prinț Imperial de Austria, Prinț al Ungariei și Boemiei, Prinț de Toscana) (12 mai1874, Salzburg, Austro-Ungaria – 8 noiembrie 1948, Salzburg, Austria) a fost Mare Duce de Toscana de la 28 februarie 1942 la 8 noiembrie 1948.

La 8 noiembrie 1900, la Cannes, Petru Ferdinand s-a căsătorit cu Prințesa Maria Cristina a celor Două Sicilii, al cincilea copil al Prințului Alfonso, Conte de Caserta și a Prințesei Antonietta a celor Două Sicilii.^[2] Petru Ferdinand și Maria Cristina au avut patru copii:^[2]

1. Arhiducele Gottfried de Austria, Prinț de Toscana (14 martie 1902 - 21 ianuarie 1984) căsătorit cu Prințesa Dorothea Therese de Bavaria; au avut următorii copii:
   1. Arhiducesa Elisabeta de Austria, Prințesă de Toscana (n. 2 octombrie 1939)
   2. Arhiducesa Alice de Austria, Prințesă de Toscana (n. 29 aprilie 1941)
   3. Arhiducele Leopold Franz de Austria, Prinț de Toscana (n. 25 octombrie 1942)
   4. Arhiducesa Maria Antoinette de Austria, Prințesă de Toscana (n. 16 septembrie 1950)
2. Arhiducesa Helena de Austria, Prințesă de Toscana (30 octombrie 1903 - 8 septembrie 1924) căsătorită cu Philipp Albrecht, Duce de Württemberg; au avut următorii copii:
   1. Ducesa Maria Christina de Württemberg (n. 2 septembrie 1924)
3. Arhiducele Georg de Austria, Prinț de Toscana (22 august 1905 - 21 martie 1952) căsătorit cu contesa Marie Valerie de Waldburg-Zeil-Hohenems; au avut următorii copii:
   1. Arhiducele Guntram de Austria, Prinț de Toscana (19 august 1937 - 21 aprilie 1944)
   2. Arhiducele Radbot de Austria, Prinț de Toscana (n. 23 septembrie 1938)
   3. Arhiducesa Marie Christine de Austria, Prințesă de Toscana (8 aprilie 1941 - 4 ianuarie 1942)
   4. Arhiducesa Walburga de Austria, Prințesă de Toscana (n. 23 iulie 1942)
   5. Arhiducesa Verena de Austria, Prințesă de Toscana (21 iunie 1944 - 5 ianuarie 1945)
   6. Arhiducele Johann de Austria, Prinț de Toscana (n./d. 27 decembrie 1946)
   7. Arhiducesa Katharina de Austria, Prințesă de Toscana (n. 24 aprilie 1948)
   8. Arhiducesa Agnes de Austria, Prințesă de Toscana (n. 20 aprilie 1950)
   9. Arhiducele Georg de Austria, Prinț de Toscana (n. 28 august 1952)
4. Arhiducesa Rosa de Austria, Prințesă de Toscana (22 septembrie 1906 - 17 septembrie 1983) căsătorită cu Philipp Albrecht, Duce de Württemberg; au avut următorii copii:
   1. Ducesa Helene de Württemberg (n. 29 iunie 1929)
   2. Ducele Ludwig Albrecht de Württemberg (n. 23 octombrie 1930)
   3. Ducesa Elisabeta de Württemberg (n. 2 februarie 1933)
   4. Ducesa Maria Theresa de Württemberg (n. 12 noiembrie 1934)
   5. Carl, Duce de Württemberg (n. 1 august 1936)
   6. Ducesa Maria Antonia de Württemberg (31 august 1937 - 12 noiembrie 2004)

·         1874: Clemens von Pirquet, fizician austriac (d. 1928)

·         1878: Massimo Bontempelli, scriitori italian (d. 1960)

·         1880: Lincoln Ellsworth, om de știință american (d. 1951)

·         1885: Charles Dullin, regizor și actor francez (d. 1949)

·         1889: Otto Frank, tatăl Annei Frank (d. 1980)

·         1892: Fritz Kortner, regizor american de origine austriacă (d. 1970)

·         1895: William Giauque, chimist american, laureat al Premiului Nobel (d. 1982)

·         1900: Helene Weigel, actriță germană (d. 1971)
* 1903: Gheorghe Balotescu (n. 12 mai 1903 - d. 19??, Germania a fost un ofițer în cadrul Serviciului Special de Informații (SSI), șef al Centrului Informativ Huși al S.S.I. și ajutor al rezidentului SSI din Iași, având gradul de maior.(1941 - 23 august 1944)În 1948, împreună cu alte patru cadre din conducerea SSI, a fost inculpat în Procesul Pogromului de la Iași, fiind condamnat (în contumacie) la "temniță grea pe viață".(vezi Rechizitoriul Procesului Lotului Masacrelor de la Iași, SRI Records, RG 25004M, Reel 47, Dosar 108233, vol. I, p. I
Gheorghe Balotescu s-a născut în data de 12 mai 1903, în mun. Râmnicu Vâlcea. Militar de carieră, ofițer de grăniceri, a fost transferat la începutul războiului în cadrele Serviciului Special de Informații, la recomandarea lui Vintilă Ionescu Micandru, și el ofițer de grăniceri, fratele lt.-col. Constantin Ionescu Micandru, ofițer de legătură pe lângă Abwehr în cadrul SSI

În primăvara anului 1941, mr. Gheorghe Balotescu se afla la conducerea Centrului Informativ Huși al Serviciului Special de Informații, orientat spre culegerea informațiilor din Uniunea Sovietică. De asemenea, era și ajutor al rezidentului SSI din Iași, maior Emil Tulbure.^[3] Avea în subordinele sale "un număr de cca. 20 oameni instruiți de el, pentru scopuri și misiuni speciale în timpul războiului, care oameni erau încartiruiți la Iași în diferite case".^[2] Potrivit unei declarații date după 1944, de colonelul Ioan Lissievici, șef al Secției I informații externe din SSI și al Eșalonului Mobil detașat pe lângă Marele Cartier General pe timpul operațiunilor din Est, maiorii Emil Tulbure și Gheorghe Balotescu, încă înainte de mobilizarea pentru războiul împotriva Uniunii Sovietice, au organizat echipe cu misiunea de a pătrunde în spatele frontului pentru informații.^[4]

Odată cu declan­șarea războiului dintre Germania și Uniunea Sovetică, în 22 iunie 1941, la care a participat și armata română alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, anexate în iunie 1940 de către sovietici, Gheorghe Balotescu a participat la acțiunile informative și contrainformative ale SSI. În momentul în care Eșalonul Mobil al SSI a ajuns la Chișinău, a fost constituit un mic Centru de contrainformații pentru Basarabia, maiorul Balotescu fiind numit la conducerea acestuia.^[5] După forțarea Nistrului de către armatele germano-române, centrul informativ condus de Gheorghe Balotescu a asigurat, alături de alte servicii informative române și germane, suportul informativ în bătălia pentru cucerirea Odessei. În arhivele de la Chișinău s-au păstrat "notele informative" scrise olograf de către Gheorghe Balotescu, în care era expusă situația informativă și operativă din sectorul Odessa, obținută de Centrul înaintat Nr. 2 al SSI, aflat sub comanda sa.^[6]Activitatea susținută din această perioadă a Centrului înaintat Nr. 2, a fost extrem de apreciată de conducerea armatelor participante la operațiuni. Prin adresa nr. 16.485, datând din 25 septembrie 1941, Corpul 1 Armată român a adus la cunoștința Centralei SSI de la București că "organele Centrului SSI de sub conducerea maiorului Gheorghe Balotescu au adus reale servicii acelui comandament prin prețioasele informații date la timp util, pe întreaga perioadă cât a funcționat... în timpul operațiilor pe frontul Odessa".^[7] După cucerirea Odessei, în data de 16 octombrie 1941, contribuția informativă a Centrului maiorului Balotescu, a fost adusă la cunoștința Centralei SSI de la București, prin adresa nr. 171 din 23 noiembrie 1941, de către Comandamentul Armatei a IV-a române, implicate în această bătălie: "detașamentul condus de maiorul Balotescu, destinat pentru operațiile din Odessa, a desfășurat o deosebită și bine îndrumată activitate, încă din primele zile ale ocupării orașului". Aceste activități au constat în: "identificarea depozitelor de tot felul, care au fost indicate pe loc comisiilor speciale de inventariere (90 depozite); rezolvarea problemei catacombelor, punând la dispoziția Comandamentului un prețios material (64 planuri și 82 guri de catacombe identificate); urmărirea și identificarea a diferite elemente subversive (teroriști, partizani,N.K.V.D.-iști, etc.), arestând elementele cele mai periculoase și descoperind metodele lor de lucru".^[7] După cucerirea Odessei, s-a stabilit ca Centrele informative "Galați" și "Iași", cele care au acordat suport informativ unităților Armatei a IV-a române în lupte, să se instaleze în Odessa și să formeze împreună un singur centru informativ sub conducerea maiorului Gheorghe Balotescu.^[7] Maiorul Gheorghe Balotescu a rămas la conducerea Centrului Nr. 2 Informații "Chișinău", activând în Basarabia, în această funcție, până în data de 23 august 1944.

După lovitura de stat de la 23 august 1944 – răsturnarea guvernului Antonescu și capitularea necondiționată a României în fața armatelor sovietice, Gheorghe Balotescu, simțindu-se amenințat în noua conjunctură politică, nu a mai întârziat nici o clipă în România și, însoțit de șapte dintre subordonații săi, s-a retras împreună cu trupele Wehrmacht-ului spre apus. Spre sfârșitul războiului se afla în Germania, la München. Ulterior, a format o agenție românească de informații la Karlsruhe, subordonată inițial structurii americane Counter Intelligence Corps (CIC) și apoi, organizației Gehlen. Misiunea acestei agenții consta în a filtra emigrația română de ultimă oră și în a depista în valurile de refugiați din Europa răsăriteană eventualele elemente trimise cu misiuni speciale în occident. În această postură, a acționat sub numele de cod Bordea. Unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi a fost Andrei Nicola, provenit și el din vechea garnitură a SSI. La acea dată, Andrei Nicola era administrator al ziarului Patria din München, editat de generalul Ion Gheorghe, fost ministru plenipotențiar al României în Reich, din 1942 și până în august 1944. Gheorghe Balotescu încă mai figura în anul 1960, în evidențele Securității Române, printre emigranții români din Europa occidentală dați în urmărire generală sub următorul consemn: "în caz de identificare, să fie imediat reținut"

În data de 26 Iunie 1948, prin decizia numărul 2.628 a Curții București, Secțiunea I penală (Dos. Nr. 2.946/1948), împreună cu alte patru cadre de conducere din SSI, respectiv lt.-col. Constantin Ionescu Micandru, ofițer de legătură pe lângă Abwehr, mr. Emil Tulbure, șeful rezidenței SSI din Iași, Gheorghe Cristescu, fratele lui Eugen Cristescu, dir. gen. cl I, șeful Secției a IX-a Tehnică, expert foto și dactiloscopie, și Grigore (Guță) Petrovici, subcomisar în Direcția Generală a Poliției, detașat în SSI, mr. Gheorghe Balotescu a fost condamnat la "temniță grea pe viață, 100 milioane lei amendă și degradare civică pe timp de zece ani", în cadrul procesului Pogromului de la Iași. Proba unică care a servit la condamnarea celor cinci a fost depoziția lt.-col. Traian Borcescu din data de 12 noiembrie 1945, combinată cu alte două declarații ale acestuia, date la solicitarea Acuzatorului Public Dumitru Zelea Săracu, date în 15 și 19 ianuarie 1946. (vezi Rechizitoriul Procesului Lotului Masacrelor de la Iași, SRI Records, RG 25004M, Reel 47, Dosar 108233, vol. I, p. I.^[1] În declarația sa din 12 noiembrie 1945, lt.-col. Traian Borcescu afirma :

„ În ceea ce privește masacrele de la Iași, petrecute la sfârșitul lunei iunie 1941, am următoarele cunoștiințe: [...] Se spunea că au fost executați cu această ocazie în Iași și în special în cartierele Păcurari, Sărărie, str. Lăpușneanu, Chestura de Poliție și altele, circa 20 000 (douăzeci mii) evrei. […] În ce privește prepararea masacrelor dela Iași, mai precizez că conducători ai centrului de informații din Serviciul Special Informații erau căpitanul Balotescu Gheorghe și maiorul Tulbure care aveau în solda lor legionari și care au lucrat cu toții, împreună cu Eșalonul Operativ al S.S.I.-ului la pregătirea și săvârșirea pogromului. În ce privește execuția masacrului, deși Eșalonul nu avea misiuni de execuție, totuși au luat parte la măcel următoarele echipe formate din membrii ai Eșalonului : o echipă condusă de Grigore Petrovici și căpitanul Gheorghe Balotescu, altă echipă condusă de către maiorul Tulbure, alta condusă de către Gheorghe Cristescu-Gică, fratele lui Eugen Cristescu. Eu de atâtea echipe știu, însă poate să fi fost și altele. Aceste echipe au lucrat sub conducerea directorului Florin Becescu-Georgescu.”

Toate aceste acuzații au fost demontate cu probe de către Eugen Cristescu, fostul director general al SSI, citat în calitate de martor la proces. Chiar dacă o parte din cei condamnați vor reuși să-și dovedească ulterior nevinovăția în instanță, precum Constantin Ionescu Micandru^[8](citat în ^[9]) sau Gheorghe Cristescu, sentința fiindu-le comutată în închisoare pe viață pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare", în multe lucrări se afirmă în continuare că cei cinci membri ai Serviciului Special de Informații ar fi fost principalii instigatori și organizatori ai Pogromului de la Iași.^[10] Aceste aspecte au ieșit la iveală abia în anul 1956, când problema responsabilității pentru masacrele de la Iași a fost reluată de organele Securității.

·         1903: Wilfrid Hyde-White, actor englez (d. 1991)

·         1907: Leslie Charteris, autor și scenarist britanic (d. 1993)

·         1907: Katharine Hepburn (n. 12 mai 1907, Hartford,  Connecticut, Statele Unite ale Americii — d. 29 iunie 2003, Old Saybrook, Connecticut) a fost o actriță americană de teatru, televiziune, voce și film, laureată a patru premii Oscar, record încă nedepășit.

Hepburn este privită în general ca una dintre marile figuri ale istoriei filmului. Institutul American de Film a clasat-o pe locul I într-un top al celor mai mari actori de film ai secolului al XX-lea.

Katharine Hepburn a jucat în nouă filme alături de actorul american Spencer Tracy, cu care a format un cuplu nemuritor pe ecran, dar cu care nu s-a putut căsători niciodată, Tracy fiind deja căsătorit. În același timp, Tracy era, pe de o parte devotat catolicismului, deci teoretic opus divorțului, dar mai ales dintr-un puternic sentiment de vină referitor la fiul său născut surd.

Hepburn a fost una dintre puținele actrițe care a refuzat să dea interviuri sau să apară la diferite petreceri mondene din vremea sa.

S-a remarcat prin talentul actoricesc, frumusețe și dicțiunea specială, cu clare influențe de New England.

Hepburn rămâne până în prezent singura actriță care a câștigat de-a lungul întregii vieți patru premii Oscar la această categorie, la care se adaugă premiile Globul de Aur, Premiile Emmy sau César. A fost nominalizată de douăsprezece ori la același premiu, cel al Academiei Americane.

·         1910: Charles B. Fulton, jurist american (d. 1996)

·         1910: Dorothy Crowfoot Hodgkin, biochimistă britanică, laureată a Premiului Nobel (d. 1994)

·         1912: Archibald Cox, ministru de justiție adjunct american (d. 2004)

·         1914: Bertus Aafjes, poet olandez (d. 1993)
* 1915: Frère Roger, născut Roger Schutz, (n. 12 mai 1915, Provence[*], Elveția – d. 16 august 2005, Taizé, Franța) a fost un călugăr elvețian și fondator al Comunității Taizé. În anul 1989 a fost distins cu Premiul Carol cel Mare.

·         1916: Constantin Ciopraga, critic și istoric literar român (d. 2009)

·         1917: Frank Clair, antrenor canadian de fotbal american (d. 2005)

·         1918: S-a nascut Julius Rosenberg, spionul american acuzat ca a vandut in complicitate cu sotia sa Ethel, secretul armei atomice sovieticilor. Au fost fost executati pe scaunul electric in ziua de 19 iunie 1953.

·         1921: Farley Mowat, scriitor și naturalist canadian
* 1925: Luis Molowny Arbelo (12 mai 1925 – 12 februarie 2010) a fost un fotbalist și antrenor spaniol.

·         1928 - S-a născut Burt Bacharach, compozitor şi pianist american.

·         1933: S-a nascut Andrei Voznesenski (d.06.1.2010) , poet si scriitor sovietic rus, menţionat de către Robert Lowell ca fiind “unul dintre cei mai mari care trăiesc în orice limbă.” A fost de asemenea unul dintre “Copiii anilor ’60,” cand a aparut noul val de intelectuali ruşi in urma asa numitului “dezgheţ al lui Hruşciov”. La inceputul anilor’60 Voznesenski il infrunta pe Hrusciov, primul secretar al Partidului Comunist sovietic ,in timpul unei reuniuni pe teme de cultura de la Kremlin. Este criticat pentru pozitia sa „antipartinica” si fluierat de o parte din asistenta formata din activisti de partid, si silit sa se ascunda aproape un an. Voznesenski a fost considerat si ”unul dintre cei mai indraznete condeie ale epocii sovietice”, dar stilul său au dus deseori la critici de la contemporanii lui, şi a fost o dată ameninţat cu expulzarea de către Nikita Hruşciov.

·         1934: Lucian Raicu, eseist și critic literar român, stabilit, după 1986, în Franța (d. 2006)

·         1934: Zsolt Kerestely, compozitor de muzică ușoară, instrumentist și dirijor. Este absolvent al Conservatorului Gh. Dima din Cluj (1963) și membru al Uniunii Compozitorilor din 1976.
Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numara „Copacul” (interpretată de Aurelian Andreescu), „Lumea de dragoste” (interpretată de Angela Similea) și „Tăcutele iubiri” (Eva Kiss, 1987).

·         1937: George Denis Patrick Carlin (n. 12 mai 1937 – d. 22 iunie 2008) a fost un actor de comedie și scriitor american, care a câștigat cinci premii Grammypentru albumele sale de comedie.

Tema sa favorită a constituit-o critica adusă societății, clasei politice, religiei, limbii engleze și altor subiecte considerate tabu. Spirit controversat, nu a ezitat să utilizeze în exprimare cuvinte obscene, stârnind adesea indignarea publicului și ajungând chiar în fața instanței, care îi impune evitarea expresiilor indecente.

În 2004, canalul Comedy Central îl plasează pe locul al doilea în rândul actorilor de stand-up comedy, devansându-l pe Lenny Bruce și fiind condus doar de Richard Pryor.^[11]

În 2008 i se decernează Premiul Mark Twain pentru Umor American ("Mark Twain Prize for American Humor"). De asemenea, succesul său este încununat cu o stea pe celebra Hollywood Walk of Fame.

·         1937: S-a nascut actrita engleza Susan Hampshire.

·         1938: Dumitru Fărcaș (n. 12 mai 1938, Groși, Maramureș, România – d. 7 august 2018, Cluj-Napoca, România) a fost un taragotist român de muzică populară.

Face parte dintr-o familie cu tradiție muzicală; bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier. Dumitru se familiarizează cu instrumentul și se înscrie la liceul de muzică în 1956. Din 1962 până în 1967 urmează cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi.

Fărcaș i-a ascultat în înregistrări difuzate la radio pe taragotiștii Luță Ioviță, Ion Murgu Bănățeanu, Iosif Milu etc. După absolvirea academiei clujene, învață autodidact taragotul, împrumutând unele tehnici din cele specifice oboiului.

Dumitru Fărcaș și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

·         1938: Millie Perkins, actriță americană

·         1942: Aurelian Andreescu (n. 12 mai 1942, București, România – d. 22 iulie1986, Constanța, România) a fost un cântăreț român de muzică ușoară.

Aurelian Andreescu s-a născut în București, fiind fiul lui Spiridon Andreescu și al Mariei Andreescu. A fost căsătorit de două ori, cu Ana Ciumetti, în anul 1968 și cu Mariella Annie Dumitriu în anul 1976.

Aurelian Andreescu a murit la 44 de ani, în anul 1986, suferind de ciroză. Este înmormântat în cimitirul Ghencea din București.

A debutat la "Festivalul Național de Muzică Mamaia" la prima ediție în anul 1963 cu melodia "În tot ce e frumos pe lume" de Elly Roman. Este unul din cei mai "curtați" interpreți de muzică ușoară de către compozitorii vremii. Aurelian Andreescu susține programe muzicale la cele mai selecte baruri și cluburi de noapte din București și de pe litoral.

Din anul 1965 s-a angajat la Teatrul Constantin Tănase. Împreună cu colectivul teatrului a efectuat turnee în mai multe țări din Europa, precum și în Israel, Cuba, Turcia. În anul 1968 a obținut locul al III-lea la Festivalul Internațional al Cântecului de la Sopot, Polonia, la "Ziua discului". A făcut parte din echipa României alături de Aura Urziceanu și Mihaela Mihai care a cucerit Cupa Europei la Concursul de la Knokke, Belgia în anul 1971. În anul 1973 Aurelian Andreescu a reprezentat România la Olimpiada Cântecului de la Atena, cu melodia "Alerg printre Stele" a compozitorului Radu-Eugeniu Gheorghiu și a deschis recitalul lui Johnny Hallyday. De-a lungul carierei, a înregistrat peste 200 de melodii.

Din anul 1993, la teatrul Constantin Tănase are loc anual Festivalul de Muzică Ușoară "Aurelian Andreescu". Lucky Marinescua plecat din România în 1985, iar la revenirea în țară, alături de regretatul ei soț, Constantin Barbu, a fost unul dintre oamenii care au sponzorizat Festivalul "Aurelian Andreescu", contribuind financiar, și făcând parte din juriu. Mihai Trăistariu a fost descoperit în urma participării la acest festival. Primul câștigător al Trofeului "Aurelian Andreescu" este Marian Stere, actualmente textier și redactor la Radio România Internațional.

Lucky Marinescu este de părere că numele lui Aurelian Andreescu trebuie reactualizat, așa cum trebuie să se întâmple cu alte nume mari, cum ar fi Dan Spătaru, Laura Stoica sau Gil Dobrică.

DISCOGRAFIE

• Succese internaționale (1973, Electrecord)
• Cele mai frumoase melodii (1986, Electrecord)
• Aurelian Andreescu (2002)
• Aurelian Andreescu. Muzică de colecție (2007, Jurnalul Național)

PIESE DIN REPERTORIU

Melodii originale(în ordine alfabetică):

• Ai trecut iar pe strada mea (Ramon Tavernier)
• Alerg printre stele (Radu-Eugeniu Gheorghiu)
• Ana (George Grigoriu)
• Ar fi de-ajuns (Ion Cristinoiu / Mihai Dumbravă)
• Astăzi e ziua ta (Ion Vasilescu / Eugen Mirea, Ion Vasilescu)
• Când vei veni iar lângă mine (Alexandru Mandy)
• Cântă-mi să uit dragostea (Ion Vasilescu / Nicolae Vlădoianu)
• Cântec de leagăn (Horia Moculescu / Eugen Rotaru)
• Ce bine-ar fi să fie așa (Dan Ardelean / George Mihalache)
• Ce-ți pasă ție (Dan Beizadea / Puiu Vasiliu)
• Constelația Iubirii (Zsolt Kerestely)
• Copacul (Zsolt Kerestely)
• Cu cine semeni dumneata? (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian)
• Cu Noi (Zsolt Kerestely)
• Daniela (Marcel Dragomir)
• De ieri până azi (Laurențiu Profeta)
• Din focul primului sărut (Marius Țeicu / Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)
• Dorul (Vasile V. Vasilache / Gheorghe Valcu)
• Ești fotogenică (George Grigoriu / Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)
• Fetițele din București (Ion Vasilescu / Nicolae Vlădoianu)
• Fluierând pe stradă (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian, Bogdan Caus)
• Gânduri (Nancy Brandes / Ovidiu Dumitru)
• Gentleman (Henri Mălineanu)
• Inima mea e a ta (George Grigoriu / Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)
• Iubesc (Petre Mihăescu / Ovidiu Dumitru)
• Iubirea cea mare (Florin Bogardo)
• În tot ce e frumos pe lume (Elly Roman / Sasa Georgescu)
• Lumea (Marcel Dragomir / Ovidiu Dumitru)
• Merit eu (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian)
• Mi-ai spus că mă iubești (Mișu Iancu)
• Muzica (Marius Țeicu / Ovidiu Dumitru)
• Oameni (Marius Țeicu / Ovidiu Dumitru)
• o perla de fata (George Grigoriu)
• Nu cred în stele (Vasile V. Vasilache)
• Nu mă citi (Horia Moculescu)
• Nu știi cîtă iubire (Ion Cristinoiu)
• Pentru Dragoste (Marcel Dragomir)
• S-a lăsat cortina (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian)
• Serenada Twist (Florentin Delmar)
• Și plouă (Radu Șerban)
• Ștrengărița (Noru Demetriad / Mihai Dumbravă)
• Te iubesc (Dan Beizadea)
• Te-ai schimbat (Petre Mihăiescu / Aurel Storin)
• Tu ești primăvara mea (Florin Bogardo)
• Un fluture și-o pasăre (Florin Bogardo / Ioana Diaconescu)
• Vino, vino, dragoste (Marius Țeicu / Eugen Rotaru)
• Vise (Paul Urmuzescu / Mihai Dumbravă)
• Vreau numai soare (Dan Ardelean / Gheorghe E. Marian)

Melodii din repertoriul internațional:

• Bună dimineața, micuță stea (Rado, Ragny, M. Dermott / Gheorghe E. Marian)
• Nu uita (Rado, Ragny / Cecilia Silvestri)
• Pentru Maria (Murray, Callander / Eugen Rotaru)
• Love story (Francis Lai / Aurel Felea)
• O chema Ninette (Hildebrandt / Aurel Felea)
• Valuri albe (Christie-Yellow river / Aurel Felea)
• Pașii mei (Barry Gibb / Aurel Felea)
• Vei veni (Beatles - Let It Be)
• De ce n-am replică în glas (Kenny Rogers - Ruby, Don't Take Your Love To Town)

·         1942 - S-a născut Ian Drury, vocalist şi compozitor britanic (Kilburn & The High Roads, Blockheads).

·         1942 - S-a născut Billy Swan, vocalist, clăpar, chitarist, compozitor şi producător american (Mert Miley & Thr Rhythm Section, Black Tie).

·         1944 - S-a născut James Purify, cântăreţ american (James & Bobby Purify).
* 1945: Gheorghe Roșoga (n. 12 mai 1945, comuna Gura Motrului, județul Gorj) este un interpret de muzică populară din România, reprezentant al folclorului oltenesc, învățător și profesor de canto.

Provine dintr-o familie numeroasă, el fiind al șaselea copil al casei.

În anul 1967 a absolvit Institutul Pedagogic din Craiova. Lucrează apoi în învățământ și în cultură la Mehedinți, până în 1971, după care este încadrat ca ofițer în Ministerul de Interne, de unde a ieșit la pensie în 29 februarie 2000, cu gradul de colonel.

·         1946 - S-a născut Robert MacVitte, baterist americam (Sugarloaf).

·         1946 - S-a născut Ian McLagan, pianist britanic (Small Faces, Faces).

·         1948 - S-a născut Steve Winwood, vocalist, clăpar, compozitor şi producător britanic (Spencer Davis Group, Traffic, Blind Faith).

·         1949: Anghel Mora, regizor și scenarist român

·         1950 - S-a născut Billy Squier, vocalist, chitarist şi compozitor american (Sidewinders and Piper).
* 1950: Dieter Borst, (nascut 12 mai 1950) este un pictor și sculptor german al secolului 20.
Picturi:

 
• 
   
• 
   
• 
   
• 
 
• 
   
• 
   
• 
   
• 
 
• 
   
• 
   
• 
   
• 
 
• 
   
• 
 
• * 1953: 
 Ștefan Mihu (n. 12 mai 1953) este un senator român, ales în 2016.

·         1955: Horia Văsioiu (n. 12 mai 1955 - 6 decembrie 2011, Brăila), a trăit până la vârsta de 56 ani. Horia Văsioiu a fost un deputatromân în legislatura 1996-2000, ales în județul Brăila pe listele partidului USD-PD și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Belgiei și Republica Slovacă. În legislatura 2000-2004, Horia Văsioiu a fost ales deputat pe listele PD și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Belgiei și Republica Cehă.

·         1957 - S-a născut Shannon (Brenda Shannon Greene), cântăreaţă americană.

·         1958: Valeriu Mladin, artist plastic român

·         1958: Eric Doyle Mensinger (n. 12 mai 1958, Cleveland, Ohio, Statele Unite) cunoscut ca Eric Singer, este un baterist de hard rock și heavy metalpentru trupa Kiss și cântărețul Alice Cooper. De-a lungul timpului, Eric a apărut în peste 50 de albume.

Singer a început să cânte la baterie de la o vârstă fragedă, fiind inspirat de formații ca Humble Pie, Led Zeppelin, Black Sabbath, The Beatles și Queen și de bateriști precum John Bonham, Cozy Powell, Roger Taylor, Bill Ward și Buddy Rich.

·         1960 - S-a născut Terry McKee, baterist britanic (Rosetta Stone).
* 1960: Antony Gordon Hawksworth, cunoscut mai mult ca Tony Hawks, (n. 12 mai 1960) este un umorist, scriitor și actor britanic. A devenit cunoscut prin faptul că în 1997 a provocat 11 fotbaliști moldoveni la câte o partidă de tenis, câștigându-i, iar apoi în anul 2000 a publicat cartea ”Playing the Moldovans at Tennis” în care se relatează despre asta.

·         1961 - S-a născut Billy Duffy, chitarist şi compozitor britanic (Death Cult, Cult).

·         1962: Emilio Estevez, actor american

·         1963: Stefano Modena, pilot de curse italian

·         1963: Deborah Kara Unger, actriță canadiană

·         1964: Pierre Morel, regizor francez
* 1965: Virgil Guran (n. 12 mai 1965) este un deputat român, ales în 2012 din partea Partidului Național Liberal.

În timpului mandatului, a făcut parte din următoarele grupuri parlamentare: grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (între 19 decembrie 2012 și 1 septembrie 2014), grupul parlamentar Liberal Conservator (PC-PLR) (între 1 septembrie 2014 și 23 februarie 2015), deputați neafiliați (între 23 februarie 2015 și 26 iunie 2015) și grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (din 26 iunie 2015).

* 1965: Pierre Morel (n. 12 mai 1964) este un regizor de film și director de imaginefrancez, cunoscut mai ales pentru realizarea filmelor District 13, From Paris with Love și Taken,

·         1966: S-a nascut actorul american Stephen Baldwin.
* 1970: Ovidiu Hanganu (n. 12 mai 1970) este un fotbalist român retras din activitate care a evoluat pe postul de atacant. A devenit golgeterul Diviziei A în sezonul Divizia A 1990-1991 cu echipa Corvinul Hunedoara, înscriind 24 de goluri
* 1972: Iulian Dumitrescu (n. 12 mai 1972) este un politician român, ales senator de Prahova din partea PNL în 2016[1], după ce în mandatul 2012-2016 a fost senator de Călărași din partea aceluiași partid.
* 1973: Lutz Pfannenstiel (n. 12 mai 1973 în Zwiesel, Bavaria) este un portar de fotbal german retras din activitate.
* 1974: Taraneh Javanbakht (în persană: ترانه جوانبخت; n. 12 mai 1974, Teheran, Iran) este o scriitoare, pictoriță, filozofă, om de știință, compozitoare, poetă și activistă pentru drepturile omului din Iran. Biografia și operele sale au fost publicate în cărți și mass-media.
Taraneh Javanbakht (nume de naștere: Taraneh Djavanbakht Samani) s-a născut în 1974 în Iran. A studiat la școlile primare și secundare din Teheran. A obținut diploma de licență în chimie de la Universitatea Shahid Beheshti în 1996 și a mers la Paris în 1997 pentru a-și finaliza studiile. A obținut prima diplomă de master în chimie fizică de la Universitatea Pierre și Marie Curie în 1998. Teza sa de master a fost în fizică (optică). Apoi, ea a obținut prima diplomă de doctor în chimie fizică de la aceeași universitate în 2002. Ea a efectuat studiile postdoctorale în domeniul nanotehnologiei și ingineriei la École Polytechnique de Montréal în 2011. A obținut a doua diplomă de masterat în biologie moleculară Université du Québec à Montréal (UQAM) în 2011. A primit a treia diplomă de masterat în filosofie de la UQAM în 2016.

·         1975: Jonah Tali Lomu, (n. 12 mai 1975 - d. 18 noiembrie 2015) a fost un jucător de rugby din Noua Zeelandă, legitimat la clubul francez Marseille. După debutul din 1994 a strâns 63 de selecții pentru echipa națională a țării sale. A fost privit ca primul superstar al rugbyului mondial și unul dintre cei mai intimidanți jucători. A fost recunoscut ca unul dintre cei mai importanți jucători din toate timpurile pe data de 9 octombrie 2007
* 1977: Graeme Dott (n. 12 mai 1977) este un jucător scoțian de snooker.

Dott este campion mondial (2006) si dublu vicecampion mondial (2004, 2010). A realizat breakul maxim o singură dată, la Openul Britanic în 1999. Cea mai bună clasare din carieră este locul 2 mondial.

·         1978: Dragoș Burlacu, pictor și grafician român

·         1978: Malin Akerman (n. 12 mai 1978, Stockholm; născută Malin Maria Åkerman) este o actriță, cântăreață și fotomodel canadian de origine suedeză.

Malin Åkerman în 2012

* 1979: David Hellebuyck (n. 12 mai 1979, Nantua, Franța) este un fotbalist aflat sub contract cu OGC Nice.

* 1981: Naohiro Ishikawa (n. 12 mai 1981) este un fotbalist japonez.

* 1984: Tania Cergă^[ (n. 12 mai 1984, Chișinău]), cunoscută și sub numele de scenă Ivana, este o cântăreață, compozitoare, textieră și cantautoare din Republica Moldova, fostă solistă a formației Studio One.

În 2013 și 2014 a fost membră a juriului concursului ”Moldova are talent” alături de solistul vocal Nicu Țărnă și tenorul Mihai Muntean.

La concursul muzical Eurovision 2010, Tania Cergă a fost purtătoarea de cuvânt a Republicii Moldova.

Tania Cergă are o fetiță pe nume Izel (n. 2011), dintr-o relație cu Zaur, un tânăr de naționalitate azeră, mama sa fiind moldoveancă, iar tatăl azer

* 1986: Masaaki Higashiguchi (n. 12 mai 1986) este un fotbalist japonez.

* 1987: Robert Hampton Robbie Rogers III (n. 12 mai 1987, Rancho Palos Verdes) este un fotbalist american, care evoluează la clubul din Major League Soccer, Los Angeles Galaxy. Evoluează ca aripă sau ca fundaș stânga.^[1] Rogers a reprezentat echipa națională de fotbal a Statelor Unite ale Americii. În februarie 2013, Rogers devine al doilea jucător homosexual din Marea Britaniecare să-și facă coming outul, după Justin Fashanu în 1990.^[2] Pe 26 mai 2013 a devenit primul jucător profesionist care a jucat într-o ligă de top din America de Nord ca fiind homosexual în mod public, atunci când a semnat cu Los Angeles Galaxy.^[3]

După un sezon la Maryland Terrapins, Rogers a atras interesul echipei din Eredivisie, SC Heerenveen. A semnat cu Heerenveen în august 2006 dar nu a reușit să evolueze în vreo partidă. Și-a terminat contractul amiabil în februarie 2007, revenind în SUApentru a evolua la Columbus Crew. Perioada de 4 ani la Columbus Crew a fost una plină de reușite, cu Rogers impunându-se în primul unsprezece, câștigând de asemenea și un MLS Cup în 2008 și două Supporters' Shield în 2008 și 2009. În decembrie 2011, Rogers a decis să părăsească Columbus Crew atunci când contractul i-a expirat. După o lună semnează cu echipa din Championship, Leeds United. Primele șase luni la Leeds au fost marcate de o accidentare, fiind pus pe lista de transferuri. În august 2012, Rogers se alătură echipei din League One, Stevenage F.C., ca împrumut până în ianuarie 2013. La finalul împrumutului, Rogers se întoarce la Leeds pentru o scurtă perioadă, după care se anunță despărțirea pe cale amiabilă de clubul englez.

După o scurtă perioadă de retragere după despărțirea de Leeds, moment în care își anunță în mod public sexualitatea, semnează cu Los Angeles Galaxy în mai 2013,  fiind primul homosexual care să fi jucat vreodată într-una din cele cinci ligi de top ale Americii de Nord

* 1988: Ivan Guidea (rusă Иван Гуйдя; n. 12 mai 1988, Nisporeni, RSS Moldovenească) este un luptător român specializat în lupte libere.

·         1988: Marcelo Vieira da Silva Júnior (n. 12 mai 1988,^[5] Rio de Janeiro, Brazilia), cunoscut mai mult ca Marcelo sau Marcelo Vieira, este un fotbalist braziliancare evoluează la clubul Real Madrid CF și la echipa națională de fotbal a Braziliei, pe postul de fundaș.
* 1989: Eleftheria Eleftheriou (în greacă Ελευθερία Ελευθερίου; n. 12 mai 1989) este o cântăreață și actriță ciprioată greacă. Ea a reprezentat Grecia la Concursul Muzical Eurovision 2012, cu piesa „Aphrodisiac”, clasându-se pe locul 17 (conform televoting-ului locul 9)

Eleftheriou a devenit cunoscută prin participarea la cel de-al doilea sezon al versiunii grecești a concursului The X Factor. La scurt timp după eliminarea din concurs, Sony Music Greece a semnat un contract cu ea și a înscris-o drept candidat în preselecția națională a Greciei pentru Eurovision 2010. Cu o săptămână înainte de prezentarea formală a pieselor de către difuzorul grec ERT, cântecul lui Eleftheriou „Tables are Turning” a fost plasate pe internet de persoane necunoscte, și ca rezultat, Eleftheriou a fost discalificată din finală.

Anterior, Eleftheriou a mai participated în finala preselecției naționale pentru Eurovision 2006 din Cipru cu piesa „Play That Melody To Me” în colaborare cu Maria Zorli, clasându-se pe locul șapte în finală.

Eleftheriou performing în 2012

·         1992: Nelli Such (n. 12 mai 1992, în Békéscsaba) este o handbalistă maghiarăcare joacă pentru Ferencvárosi TC pe postul de extremă dreapta.

VA URMA