MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU VINERI 15 MAI 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE

ARTE 15 Mai

INVITAŢIE LA OPERĂ 15 Mai

Lucrări de Claudio Monteverdi

Monteverdi - Vespro della Beata Vergine

Monteverdi - L'Orfeo, favola in musica – Savall:

MUZICĂ 15 Mai

Baroque Music from The Netherlands - Baroque Music Collection

Mozart - Violin Concertos Nos.3,4,5,1,2 & Rondo + Presentation (reference record. : David Oistrakh)

Romantic Saxophone Music for Relaxation | Smooth Jazz Saxophone | Relaxing Background Music

Красивая Музыка для Души*Beautiful music

POEZIE 15 Mai

Ioniță Scipione Bădescu, poet și publicist român

Biografie

Scipione Badescu

Poet, gazetar, sincer si apropiat prieten al lui Mihai Eminescu.
1847 — La 2 mai se naste la Rastolt, comuna Buciumi, judetul Salaj, Ionita Scipione Badescu.
Tatal sau este protopopul Ion Badescu.

Ramane orfan de mic.
Face liceul la Beius, apoi la Oradea.
In timpul scolii din Oradea isi face debutul in reviste din Pesta cu traduceri si poezii originale.

1866 — In mai publica in "Familia" poezia Adio catre Ardeal.
Tot acum apar alte poezii, „Sigiliul negru”, „Un suspin in zori”, „Trei buchete”.

1866-1867 — Este in clasa a VIII-a la liceul din Blaj si este membru de onoare al "Societatii de lectura din Oradea".

1867 — Isi ia bacalaureatul la Beius.
Isi incepe studiile de filologie si filozofie la Budapesta.
Colaboreaza la revistele "Familia" si "Concordia" din Budapesta. Scrie articole literare, folclorice. Traduce din romana in maghiara si din maghiara in romana.
Devine membru al Junimii.
Publica in "Convorbiri literare".

1868 — Debuteaza in librarii cu volumul Poezii, ce cuprinde poezii originale si traduceri.

1868 — Se stabileste la Bucuresti. Aici continua studiile de literatura si filozofie.
Acum colaboreaza la „Romanul”, „Foaia societatii pentru literatura romana”, „Trompeta Carpaţilor”, „Timpul”.

Este redactor la "Timpul" unde se imprieteneste cu Ion Luca Caragiale si cu Mihai Eminescu.

Trimis de Societatea Culturala „Orientul”, se intoarce in Transilvania pentru a culege creatii populare.
Scrie in "Amicul Familiei" din Gherla.

1869 — Publica in „Convorbiri literare” creatiile culese din Transilvania.

1870 — Se stabileste la Iasi.

1871 — Este redactor la "Curierul de Iasi".

La Iasi isi ia licenta in litere si filozofie.

1874 — Pleaca la Viena.

1878 — Revine in tara.
La 1 noiembrie publica in "Amicul Familiei" poezia-oda Martirilor independentei.
Alta oda cunoscuta si scrisa in aceasta perioada este Armatei romane.
Poezia sa Trambitele rasuna este bine cunoscuta in epoca si pusa pe muzica de Gavril Muzicescu.

Este director al Scolii normale din Galati.

1881 — Este numit revizor scolar in Neamt si Suceava.

1882-1884 — Este revizor scolar in judetele Botosani si Dorohoi.

1886 — Scoate la Botosani gazetele "Curierul Botosanilor" si "Curierul roman". Semneaza unele articole cu pseudonimul Rastolteanu.

1887 — Isi petrece mare parte din timp cu prietenul sau, Mihai Eminescu.

1889 — Pe 20 iunie publica articolul „La moartea lui Mihai Eminescu”.

1901 — Este bolnav la Bucuresti.

1902 — Revine la Botosani.

1904 — Pe 4 octombrie se stinge din viata la Botosani. Este inmormantat la Cimitirul Eternitatea.

Trompetele răsună

Trompetele răsună
          Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
          Cu sutele de mii...
Un glas pe toți îi chiamă: e glasul neatârnării...
Ei teamă n-au de nimeni: Trăiască Oastea Țării!

Trompetele răsună
          Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
          Cu sutele de mii...
Un gând pe toți îi duce: pe-a crucii sfântă lege
Să jure și să strige: Trăiască-al Țării Rege !

Trompetele răsună
          Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
          Cu sutele de mii...
Un dor pe toți îi poartă: să-și vază iar moșia
Unită, mare, mândră... Trăiască România!

Elena Niculiță–Voronca, folcloristă, poetă, prozatoare

NICULIŢĂ-VORONCA, ELENA - Biografie

n. 15 mai 1862, Bârlad, jud. Vaslui – m. 1939, Siret, jud. Suceava

Folcloristă, poetă, prozatoare. A absolvit şcoala primară la Botoşani (1869-1873), studiile secundare la Institutul Liceal de domnişoare „Humpel” din Iaşi – condus de doamna Emilia Maiorescu-Humpel şi la pensionul particular al doamnei Zilinschi din Botoşani (1873-1878). După câtva timp se mută la Hârlău, unde tatăl funcţionează ca primar al urbei, şi locuieşte aici până la căsătoria cu preotul Zaharia Voronca (1880), stabilindu-se apoi la Siret, unde soţul fusese numit catihet (1883), iar mai târziu în satul Mihalcea, lângă Cernăuţi (1888).

A desfăşurat o pasionată activitate de cercetare în domeniul folclorului românesc, valorificând materialul adunat în lucrările publicate. Primele texte de sorginte populară culese apar în ziarul Românul din Bucureşti (1890), iar primele cercetări dedicate folclorului în revistaRândunica din Iaşi (1893), cu care are o colaborare de mai lungă durată.

Debut cu versuri în revista Familia din Oradea; colaborări cu versuri, cugetări, poveşti, articole şi studii pe teme culturale, folclorice sau politice în diverse reviste şi ziare: Calendarul copiilor, Calendarul „Ion Creangă”, Convorbiri literare, Curierul român, Drapelul, Dreptatea, Familia, Gazeta Bucovinei, Ghiluşul, Ion Creangă, Junimea literară, Patria (Cernăuţi), Plaiuri năsăudene, Rândunica, Revista idealistă, Revista ilustrată, Revista noastră, Românul, Românul literar, Sămănătorul ş.a. O scurtă perioadă a îndeplinit şi funcţia de redactor laGazeta Bucovinei (Cernăuţi). A mai semnat şi cu pseudonimele Elena din Moldova, Elena Voronca, Elena Voronca din Mihalcea şi Veronea.

Preşedintă a Societăţii culturale „România Tânără” din Cernăuţi.

OPERA: Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică (vol. 1 – Cernăuţi: Tip. Isidor Wiegler, 1903; ed. Victor Durnea, 2 vol., Iaşi: Polirom, 1998; ed. Iordan Datcu, 2 vol., Bucureşti: Saeculum I.O., 1998; reed. 2008), Studii de folclor (vol. 1, Bucureşti: Tip. G.A. Lăzăreanu, 1908; vol. 2, Cernăuţi: Tip. Gutenberg, 1912), Sărbătoarea Moşilor în Bucureşti (studiu comparativ; Bucureşti: Tip. Stroilă, 1915), Industria casnică în Bucovina (Cernăuţi: Glasul Bucovinei, 1922), Poezii, vol. 1 (Botoşani: Tip. Munca, 1935), [în] Scrisori către Artur Gorovei (Bucureşti: Minerva, 1970), [în] Scrisori către G. Ibrăileanu (vol.3, Bucureşti: Minerva, 1973).

În manuscris: Animalele în poveşti (vol. prezentat Academiei Române spre publicare, 1930), Studii de folclor (basme, poveşti, superstiţii, mitologie).

REFERINŢE:

LOGHIN,C. Istoria literaturii române din Bucovina (1775-1918). – Cernăuţi: Tip. Mitropolit Silvestru, 1926; MILLER-VERGHY,M. Evoluţia scrisului feminin în România. – Bucureşti: Editura Bucovina, 1935; CARACOSTEA,D. Poezia tradiţională română, vol. 1. – Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1969; BÂRLEA,OV. Istoria folcloristicii româneşti. – Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1974; DATCU,I.Dicţionarul folcloriştilor, vol. 1 – Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; DATCU,I. Dicţionarul etnologilor români, vol. 2. – Bucureşti: Saeculum I.O., 1998; BERDAN,L. NICULIŢĂ-VORONCA, Elena în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002; DATCU, I.Niculiţă-Voronca, Elena în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 4: L-O . – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005; SASU,A.Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 2: M-Z. – Piteşti: Paralela 45, 2006.

BOGDAN,I. Elena Niculiţă-Voronca – „Datinile şi credinţele…”, Analele Academiei Române, seria II, tom XXVI, 1903-1904, Partea adm. şi dezb.; NICULIŢĂ-VORONCA,E. Amintire, Junimea literară, nr. 6-7, 1907; T.P. [Tudor Pamfile] Elena Niculiţă-Voronca: „Studii de folclor”,Ion Creangă, nr. 2, 1914; NICULIŢĂ-VORONCA,E. Amintiri din copilărie şi tinereţe, Revista idealistă, nr. 5, 1916; NICULESCU-VARONE,G.T. Elena Niculiţă-Voronca, Izvoraşul, nr. 5, 1940; BEJENARU,I. Elena Niculiţă-Voronca, Caiete botoşănene, nr. 7, 1985 (Ateneu); MOSCALIUC,N. Elena Niculiţă-Voronca pentru Simion Florea Marian, Pagini bucovinene, nr. 2, 1987; *** Am mai citit…, Orizont, nr. 7, 1998; HEDEŞAN,O. Habeant sua fata libeli, Orizont, nr. 11, 1998; ŞEULEANU,I. La umbra unei tradiţii protectoare, Steaua, nr. 9, 1998; POPESCU-SIRETEANU,I. Restituiri necesare: Elena Niculiţă-Voronca, Cronica, nr. 3, 1999; DATCU,I. Elena Niculiţă-Voronca – 150 de ani de la naştere, Bucovina literară, nr. 3-4, 2012.

TEATRU/FILM 15 Mai