PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
Astăzi, dulceața mea, Rusica, împlinește cinci ani de viață și să fiți siguri că viața ei nu a fost, așa cum se spune, câinească, ci am considerat-o ca pe un membru al familiei noastre și nici noi nu suntem câini!
ARTE 8 Mai
INVITAȚIE LA OPERĂ 8 Mai
Romeo and Juliet - «Ромео и Джульетта»
MUZICĂ 8 Mai
The Best Baroque Classical Music Ever - Baroque Music Collection - relaxing music
The Best Of Bach | The Baroque Classical Music Master
Boleros Instrumentales En Guitarra Para El Alma - Instrumental Guitarra Boleros 2020
POEZIE 8 Mai
Darie Novăceanu (numele la nastere:Aurel Mituoiu), poet
Biografie Darie Novăceanu
NOVACEANU Darie (numele la nastere: Aurel Mitutoiu), se naste la 8 mai 1937, comuna Crasna, judetul Gorj.
Poet, traducator si eseist.
Fiul lui Constantin Mitutoiu, taran, si al Elenei (n. Roanghes).
Scoala primara in comuna Crasna. Urmeaza Liceul „ Vicolae Balcescu" din Craiova (1952-l955; si Facultatea de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti, sectia spaniola (1957-l962).
Debuteaza cu versuri in culegerea Oltenia literara (1955).
Debut editorial cu volum de versuri Autobiografie (1962).
Redactor la revista Secolul 20 (1962-l964), Luceafarul (1964-l966), Gazeta literara (1966-l968), functionar la Ministerul Afacerilor Externe (1966), liber profesionist din 1968, si pensionar al Uniunii Scriitorilor, din .
Colaboreaza la revista Romania literara, Contemporanul, Luceafarul, Steaua, Tribuna, Secolul 20 etc. A publicat volum de poezii (Pasari de lut, 1966; Tehnica umbrei, 1970; Peisaj in miscare, 1971; Exista nopti, 1973; intoarcerea gladiatorului, 1986; Lumina toamnei, 1987), eseuri pe teme culturale si politice (Noaptea, pe drumurile Italiei, 1968; Ora Americii Latine 1971; Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale, 1975; Efectul oglinzii, 1983); o monografie: Federico Garcia Lorca, 1974; texte insotitoare ale unor albume (Insulele Canare, 1981; Anotimpuri romanesti. loan Gh. Vrineantu, 1981). Numeroase traduce din autori de expresie spaniola, insotite de prezentari critice (J. M. Castillo-Navarro. E. Sabato, J. R. Jim6nez, J. L. Borges, F. Garcfa Lorca, H. Ziatas, G. Garcia Marquez, Luis de G6ngora, G. Torrente-Ballester, D. Samper, J. J. Armas Marcelo, antologii ale poeziei chiliene si cubaneze). A tradus in spaniola creatia unor poeti romani, Arghezi, Bacovia, Blaga s.a. Darie Novaceanu scrie o poezie a meditatiei lucide asupra eternelor probleme ale omului, asupra destinului sau individual si colectiv, cu note sarcastice atunci cind interogheaza asupra degradarii conditiei umane si ru inflexiuni elegiac-melancolice cind ilustreaza tema trecerii ireversibile a timpului.
Tematic, poeziile de inceput ale lui Darie Novaceanu nu difera de cele ale majoritatii poetilor deceniului sase: elogiul patriei si al permanentelor ei, lauda muncii, rememorarea nostalgica a copilariei, descriptia naturii. Pasari de lut (1966) contine poezii marcate de ideea desprinderii fiintei din cercul inertiei si de aspiratia spre puritatea izvorita din constiinta apartenentei la spatiul etern al patriei.
Este o poezie confesiva cu discretie, meditativa, intr-un registru solemn, grav. Tehnica umbrei (1970) releva efortul demersului poetic de relevare a laturii ascunse, tainice a existentei. Luciditatea intervine in tentatia poetului de a pune in ecuatie complexitatea vietii, de a cauta acel pol interior, inefabil, care genereaza tensiunile, conducindu-le spre ideea morala. Poetul cauta sa deprinda o „tehnica" de anihilare a tristetii si dezamagirii. Unele poeme, incadrabile in specia „moralitatilor", evidentiaza apetenta pentru ironie si sarcasm a autorului. Peisaj in miscare (1971) dezvolta dimensiunea civica a lirismului lui Darie Novaceanu, fiind totodata o pledoarie pentru veghea constiintei in mijlocul existentei. Autorul problematizeaza pe fondul unei stari de criza ce se tradeaza prin sentimentul de singuratate acuta. Exista nopti (1973) este un volum de maturitate, de implinire a viziunii lirice.
Poemele sint structurate intr-un „sistem" menit sa evidentieze „lunga arheologie a singuratatii" ridicata in planul contemplatiei responsabile:
NOVACEANU Darie (numele la nastere: Aurel Mitutoiu), se naste la 8 mai 1937, comuna Crasna, judetul Gorj.
Poet, traducator si eseist.
Fiul lui Constantin Mitutoiu, taran, si al Elenei (n. Roanghes).
Scoala primara in comuna Crasna. Urmeaza Liceul „ Vicolae Balcescu" din Craiova (1952-l955; si Facultatea de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti, sectia spaniola (1957-l962).
Debuteaza cu versuri in culegerea Oltenia literara (1955).
Debut editorial cu volum de versuri Autobiografie (1962).
Redactor la revista Secolul 20 (1962-l964), Luceafarul (1964-l966), Gazeta literara (1966-l968), functionar la Ministerul Afacerilor Externe (1966), liber profesionist din 1968, si pensionar al Uniunii Scriitorilor, din .
Colaboreaza la revista Romania literara, Contemporanul, Luceafarul, Steaua, Tribuna, Secolul 20 etc. A publicat volum de poezii (Pasari de lut, 1966; Tehnica umbrei, 1970; Peisaj in miscare, 1971; Exista nopti, 1973; intoarcerea gladiatorului, 1986; Lumina toamnei, 1987), eseuri pe teme culturale si politice (Noaptea, pe drumurile Italiei, 1968; Ora Americii Latine 1971; Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale, 1975; Efectul oglinzii, 1983); o monografie: Federico Garcia Lorca, 1974; texte insotitoare ale unor albume (Insulele Canare, 1981; Anotimpuri romanesti. loan Gh. Vrineantu, 1981). Numeroase traduce din autori de expresie spaniola, insotite de prezentari critice (J. M. Castillo-Navarro. E. Sabato, J. R. Jim6nez, J. L. Borges, F. Garcfa Lorca, H. Ziatas, G. Garcia Marquez, Luis de G6ngora, G. Torrente-Ballester, D. Samper, J. J. Armas Marcelo, antologii ale poeziei chiliene si cubaneze). A tradus in spaniola creatia unor poeti romani, Arghezi, Bacovia, Blaga s.a. Darie Novaceanu scrie o poezie a meditatiei lucide asupra eternelor probleme ale omului, asupra destinului sau individual si colectiv, cu note sarcastice atunci cind interogheaza asupra degradarii conditiei umane si ru inflexiuni elegiac-melancolice cind ilustreaza tema trecerii ireversibile a timpului.
Tematic, poeziile de inceput ale lui Darie Novaceanu nu difera de cele ale majoritatii poetilor deceniului sase: elogiul patriei si al permanentelor ei, lauda muncii, rememorarea nostalgica a copilariei, descriptia naturii. Pasari de lut (1966) contine poezii marcate de ideea desprinderii fiintei din cercul inertiei si de aspiratia spre puritatea izvorita din constiinta apartenentei la spatiul etern al patriei.
Este o poezie confesiva cu discretie, meditativa, intr-un registru solemn, grav. Tehnica umbrei (1970) releva efortul demersului poetic de relevare a laturii ascunse, tainice a existentei. Luciditatea intervine in tentatia poetului de a pune in ecuatie complexitatea vietii, de a cauta acel pol interior, inefabil, care genereaza tensiunile, conducindu-le spre ideea morala. Poetul cauta sa deprinda o „tehnica" de anihilare a tristetii si dezamagirii. Unele poeme, incadrabile in specia „moralitatilor", evidentiaza apetenta pentru ironie si sarcasm a autorului. Peisaj in miscare (1971) dezvolta dimensiunea civica a lirismului lui Darie Novaceanu, fiind totodata o pledoarie pentru veghea constiintei in mijlocul existentei. Autorul problematizeaza pe fondul unei stari de criza ce se tradeaza prin sentimentul de singuratate acuta. Exista nopti (1973) este un volum de maturitate, de implinire a viziunii lirice.
Poemele sint structurate intr-un „sistem" menit sa evidentieze „lunga arheologie a singuratatii" ridicata in planul contemplatiei responsabile:
"Ma spal in fata voastra azi de ne-curaj
si de prejudecati morale de toate-aceste dulci prudente ce-anchilozeaza vorbele si fapta". |
Purificarea morala este inteleasa ca o cale de eliberare a poeziei si, prin ea, a vietii ca destin. Intoarcerea gladiatorului (1986) si Lumina toamnei (1987) sint cartile de poezie cele mai substantiale ale lui Darie Novaceanu Dominate de sentimentul nostalgiei crepusculare, al melancoliei trecerii timpului, in fata careia memoria afectiva invoca miturile personale ale copilariei, ale iubirii si ale creatiei, aceste volume dezvaluie un poet interiorizat, stapin pe uneltele sale, contemplind „sub lumina toameni" legea inclementa a marii treceri. Calatorii prin Europa si prin America Latina, familiarizarea cu civilizatia si cultura tarilor cunoscute ii prilejuiesc lui Darie Novaceanu interesante, prin documentatie si prin stilul expunerii, eseuri despre specificul etic, etnic, estetic si istoric al civilizatiilor si culturilor vizate: Noaptea, pe drumurile Italiei (1968), Ora Americii Latine (1971), Havana (1974), Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale (1975). Darie Novaceanu este cunoscut ca traducatorul cel mai consecvent al unor importanti scriitori de expresie spaniola in limba romana.
OPERA:
Autobiografie, versuri. Bucuresti, 1962; Pasari de lut, versuri, Bucuresti, 1966; Noaptea, pe drumurile Italiei, eseuri. Bucuresti, 1968; Tehnica umbrei, versuri. Bucuresti, 1970; Peisaj in miscare, versuri, Bucuresti, 1971; Ora Americii Latine, eseuri, Bucuresti, 1971; Exista nopti, versuri. Bucuresti, 1973; Federico Garct'a Lorca, Bucuresti, 1974; Havana, Bucuresti, 1974; Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale, eseuri. Bucuresti, 1975; Efectul oglinzii, eseuri. Bucuresti, 1983; intoarcerea gladiatorului, versuri, Bucuresti, 1986; Lumina toamnei, versuri. Bucuresti, . Traduceri: J. M. Castillo-Navarro, Moarte la licitatie, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1963; Emesto Sabato, Tunelul, trad. si cuvint inaint de ~, Bucuresti, 1965; Juan Ramon Jimenez, Platero si eu, trad., pref., note de ~, Bucuresti, 1966; Juan Ramon Jim6nez, Poeme, in romaneste de ~, Bucuresti, 1971; Jorge Luis Borges, Moartea si busola, pref., nota biobibliografica si trad. de -, Bucuresti, 1972; Nicanor Parrana, Viciile lumii moderne, trad. si pref. de -, Cluj, 1973; Federico Garcia Lorca, prezentat de ~, trad. de -, Bucuresti, 1974; Hristos Ziatas, Sub pleoapele cucuvelei, trad si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1975; Poezie contemporana din Costa Rica, antologie, trad. si cuvint inainte de -, Bucuresti, 1975; Jose Manuel Caballero Bonald, Agata ochi de pisica, trad. si postfata de ~, Bucuresti, 1979; Gabriel Garcia Marquez, Toamna Patriarhului, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1979; Antologia poeziei chiliene, antologare, cuvint inainte si trad. de ~, Bucuresti, 1980; Alvaro Mutis, Poemele lui Maqroll el Gaviero, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1980; Insulele Canare (Album), text si fotografii de ~, Bucuresti, 1981; Guillermo Vilas, Cintece din patru vinturi, versiune romaneasca de -, Timisoara, 1981; Luis de G6ngora y Argote, Polifem si Galateea, trad., comentarii si interpretari de ~, Bucuresti, 1982; Felix Grande, Biografie, antologie, cuvint inainte si trad. de ~, Bucuresti, 1982; Dario Samper, Poeme, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1982; George Uscatescu, Erasmus, trad. de ~, Bucuresti, 1982; J. J. Armas Marcelo, Starea de coma, cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1982; O suta de ani de poezie cubaneza, selectie, talmacire si pref. de ~, Bucuresti, 1983; Federico Garcia Lorca, Carte de poeme, trad. si comentarii de ~, Bucuresti. 1986; Emesto Sabato, Abaddon Exterminatorul, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1986; Gonzalvo Torrente-Ballester, Bucurii si umbre, trad. de ~, Bucuresti, 1989. |
REFERINTE CRITICE:
C. Stanescu, Poeti si critici, 1972; AI. Piru, Poezia; M. Iorgulescu, Scriitori; R. Munteanu, in Flacara, nr. 46, 1982; E. Papu, in Flacara, nr. 46, 1982; D. Dumitrescu-Sirbu, in Romania literara, nr. 13, 1984; L. Alexiu, in Orizont, nr. 30, 1986; Roxana Sorescu, in Romania literara, nr. 33, 1986; L. Papadima, in Tribuna Romaniei, nr. 326, 1986; P. Dugneanu. in Contemporanul, nr. 43, 1987; Ramona Fotiade, in Romania literara, nr. 7, 1987; L. Ulici, in Contemporanul, nr. 24, 1987; Pia Brinzeu, in Orizont, nr. 11, 1988; I. Cristofor. in Steaua, nr. 5,1988; Adriana Iliescu, in Romania literara, nr. 22, 1988; G. Rusu, in Tomis, nr. 3, 1988. |
* * *
Voi sta aici până ce va trece o femeie
Îmbrăcată în alb,
Îi voi spune cu jumătate de glas
Că amintirile nu se îmbracă niciodată astfel,
Iar dacă ea va zâmbi, aşa cum foarte puţine
Ştiu să zâmbească, departe de ele,
Atunci îi voi spune că privirile ei
Sunt ca un ecou de pădure tăiată,
Că eu caut pădurea aceea de mult,
Că nu ştiam că nu mai există,
Că aş fi vrut chiar sa n-o găsesc niciodată,
Dar să ştiu că există, că de crengile ei
Se leagănă, toamna, vânturi albastre.
O voi ruga apoi să mă ierte,
Voi schiţa o plecare uşoară,
Ca o desprindere de ţărm, ne vom alătura paşii,
Voi inventa o poveste frumoasă,
Abătând drumul acela în trecut, înspre copilărie,
Îi voi vorbi despre lumile îndepărtate,
Despre vuietul mării, de marile temperaturi ale stelelor,
Şi-ncet, atunci când vom fi departe de lume,
Când, pentru prima dată, ne vom da seama ca suntem singuri,
Când ea însăşi va recunoaşte că nu e nimeni cu noi,
Atunci nu ştiu, nu ştiu ce îi voi spune,
Dar stau aici, voi rămâne aici,
Până va trece...
Îmbrăcată în alb,
Îi voi spune cu jumătate de glas
Că amintirile nu se îmbracă niciodată astfel,
Iar dacă ea va zâmbi, aşa cum foarte puţine
Ştiu să zâmbească, departe de ele,
Atunci îi voi spune că privirile ei
Sunt ca un ecou de pădure tăiată,
Că eu caut pădurea aceea de mult,
Că nu ştiam că nu mai există,
Că aş fi vrut chiar sa n-o găsesc niciodată,
Dar să ştiu că există, că de crengile ei
Se leagănă, toamna, vânturi albastre.
O voi ruga apoi să mă ierte,
Voi schiţa o plecare uşoară,
Ca o desprindere de ţărm, ne vom alătura paşii,
Voi inventa o poveste frumoasă,
Abătând drumul acela în trecut, înspre copilărie,
Îi voi vorbi despre lumile îndepărtate,
Despre vuietul mării, de marile temperaturi ale stelelor,
Şi-ncet, atunci când vom fi departe de lume,
Când, pentru prima dată, ne vom da seama ca suntem singuri,
Când ea însăşi va recunoaşte că nu e nimeni cu noi,
Atunci nu ştiu, nu ştiu ce îi voi spune,
Dar stau aici, voi rămâne aici,
Până va trece...
Singur și alb
Singur şi alb, la după miezul-nopţii,
făcând să scapere asfaltul, scuturând
printr-un singur prelung nechezat
întunericul din arborii de pe trotuare,
astfel l-am văzut, singur şi alb.
Singur şi alb, înaintând fără grabă
prin mijlocul oraşului, păscând nedumerit
trifoiul putred de pe tarabele norocului;
cu şaua înflorată, singur şi alb.
Singur şi alb, cu frâul liber,
luminând tăcerea-ngenunchiată la colţul străzilor,
bătând din copite în staţiile de autobuz,
la ora când sufletele nu călătoresc
nici luate de mână. Singur şi alb.
De unde venea? Al cui să fi fost?
Al unui barbar de-acum un mileniu?
Al lui Baiazid? Cumva al lui Toma Alimoş?
Şi unde se ducea de unul singur şi alb?
Dar l-am văzut: a străbătut ultimele străzi,
a ocolit lacul şi s-a pierdut spre nord,
galopând fără grabă. Singur şi alb.
Şi mă tem că era dintr-o nescrisă baladă.
făcând să scapere asfaltul, scuturând
printr-un singur prelung nechezat
întunericul din arborii de pe trotuare,
astfel l-am văzut, singur şi alb.
Singur şi alb, înaintând fără grabă
prin mijlocul oraşului, păscând nedumerit
trifoiul putred de pe tarabele norocului;
cu şaua înflorată, singur şi alb.
Singur şi alb, cu frâul liber,
luminând tăcerea-ngenunchiată la colţul străzilor,
bătând din copite în staţiile de autobuz,
la ora când sufletele nu călătoresc
nici luate de mână. Singur şi alb.
De unde venea? Al cui să fi fost?
Al unui barbar de-acum un mileniu?
Al lui Baiazid? Cumva al lui Toma Alimoş?
Şi unde se ducea de unul singur şi alb?
Dar l-am văzut: a străbătut ultimele străzi,
a ocolit lacul şi s-a pierdut spre nord,
galopând fără grabă. Singur şi alb.
Şi mă tem că era dintr-o nescrisă baladă.
PASĀREA ALBASTRĀ
Venea, mai mult spre ziuă, în câte-un vis pe care
îl preschimba-n pădure, umplând-o deodată
cu vuiet lung de valuri dintr-o zbuciumată,
de nimenea ştiută şi nevăzută mare.
In urma ei, un cântec de liră fermecată
cădea din crengi, ca toamna fructele-aromitoare.
Şi-abia atunci, o clipă, parcă-nvăţând să zboare,
vedeam cum se ridică spre cer, însingurată.
Plutea precum o luntre peste pădurea verde,
albastrele-i aripe jucând ca o lumină
de vâsle care caută, fragile, necuprinsul.
Albastru pe albastru, ştiam că o voi pierde
în vis, simţind cum visul însuşi se termină,
dar nu ştiam că viaţa, şi ea, e cum e visul.
TEATRU/FILM 8 Mai
Vasile Alecsandri "Chirita in provincie": http://youtu.be/rek8tEwmbmQ.
Actorul şi regizorul Victor Moldovan: "Regina de Navara", "Dona Diana", "Bădăranii", "Vecina de alături", "Anul viitor la aceeaşi oră"
Biografie
Locul naşterii: Zlatna, judetul Alba, Romania · Data naşterii: 11.06.1926 ·Data decesului: 08.05.2007 · Locul decesului: Bucuresti, Romania ·Ocupaţie: Actor, regizor
Biografie
Nascut pe 11 iunie 1926, la Zlatna, judetul Alba, Moldovan a absolvit Conservatorul de Muzica si Arta Dramatica Cluj in 1948.
A devenit, pe rand, actor al Teatrului National din Cluj, din 1946 pana in 1952. Din septembrie 1952, a fost transferat la Teatrul National I.L. Caragiale din Bucuresti, unde a fost angajat pana in 1990, cand s-a pensionat .Printre rolurile interpretate de el sunt de menționat Alberth Bhon din Cei din Dangaard, Spiridon Biserică din Mielul...
GÂNDURI PESTE TIMP 8 Mai
Gustave Flaubert - Citate:
SFATURI UTILE 8 Mai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu