MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU JOI 4 IUNIE 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE

ARTE 4 Iunie

INVITAȚIE LA OPERĂ 4 Iunie

TROUBLE IN TAHITI Bernstein – Opera North

MUZICĂ 4 Iunie

2 Hours Baroque Adagios Best Relaxing Classical Music For Studying & Learning

Feeling Happy - Best Of Spanish Guitar Chill Out Music / Samba - Cha Cha - Rumba by Happy Music

The Best Of Mendelssohn | Early Romantic Classical Music

Самая Красивая Музыка на сегодняBeautiful musicMusica bonita

MELODIAS INMORTALES CON ORQUESTAS ENTRAÑABLES Para pasar la cuarentena Cecil González

POEZIE 4 Iunie

TEATRU/FILM 4 Iunie

Cu Valentin Uritescu

Biografie Valentin Uritescu

Actorul Valentin Uritescu s-a născut la 4 iunie 1941, in Vinerea, județul Alba.
A învățat la Liceul Aurel Vlaicu din Orăștie, a fost campion la schi și a practicat gimnastica, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică in 1963, la clasa profesorului Constantin Moruzan. Si-a început cariera la Teatrul Maria Filotti din Brăila, oraș in care a rămas 5 ani si a cunoscut-o pe soția sa, Valeria. S-a mutat la Teatru Tineretului din Piatra Neamț, unde a jucat primul rol dintr-o drama, in piesa Mai înainte de a cânta cocoșul de Ivan Bukovkan, apoi a jucat in Răfuiala de Phillip Massinger, Nastratin Hogea de Mircea Florian si s-a mutat la București, la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra. A fost aici Orgon din Tartuffe de J.B.P. Moličre, Delca din Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu sau Lagrange din Cabala bigoților de Mihail Bulgakov.
Din 1991 joaca la Teatrul Național. Printre spectacolele in care a apărut se număra: Avram Iancu de Lucian Blaga, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Livada de vișini de A.P. Cehov, Morișca de Ion Luca, Tehnica Raiului de Mihai Ispirescu, Strigoii de Henrik Ibsen, Numele trandafirului de Umberto Eco, Crimă pentru pământ după Dinu Săraru, Take, Ianke și Cadâr de Victor Ioan Popa. S-a retras de pe scenă in urma unui conflict cu Ion Caramitru, director al Teatrului Național.
Debutul pe marele ecran a avut loc in 1981, cu filmul Angela merge mai departe, regizat de Lucian Bratu. A jucat apoi in peste 40 de filme, debuta la televiziune in 1984, cu Eroii n-au vârsta.
Valentin Uritescu este vocea de pe audiobook-urile gastronomice cu rețetele lui Pastorel Teodoreanu.

Filme cu Valentin Uriţescu

Vezi filme

· Cars 3 / Mașini 3 (2017) - Bucșă (limba română) Trailer

· The Pirate Fairy / Clopoțica și Zâna Pirat (2014) - voci adiţionale dublaj Trailer

· Arthur Christmas / Marea cursă de Crăciun (2011) - bunicul Crăciun (voce) (versiunea română) Trailer

· Viața mea sexuală (2010) - Costache Trailer

· One second of life / O secundă de viață (2009) Trailer

· Scene de căsnicie (2008)

· Schimb valutar (2008) - Socru' Trailer

· Cu un pas înainte (2007) - Septimiu Baltag (1 episode, 2008)

· Cars / Mașini (2006) - Bucsha Matter (voce, versiunea romana) Trailer

· Margo (2006)

· Cuscrele (2005)

· Magnatul (2004) - doctorul Baltazar

· Examen (2003) - detinutul Nea Grigore

· Turnul din Pisa (2002) - lautarul Vali, hot de benzina

· Ministerul comediei (1999)

· Totul e un joc? / (1998)

· Atmosfera încarcata (1996)

· Initiativa (1996)

· Aștept provincia (1995) - Bobita Surulescu

· Jocul de-a vacanța (1995) - Bogoiu

· Harvey / (1994)

· Le travail du furet (1994) - Le père de Lilas

· Neînvinsă-i dragostea (1994) - Iacob Lazar

· Trei surori / (1994)

· Cel mai iubit dintre pământeni (1993) - Doctorul Marcu

· Patul conjugal (1993)

· Balanța (1992)

· Cum va place? (1992)

· A unsprezecea poruncă (1991) - Karl Lintz

· Cei care plătesc cu viața (1991)

Cu Nineta Gusti

Biografie Nineta Gusti

Actrița de teatru si film Nineta Gusti s-a născut la Iasi, in 27 Noiembrie 1913. A studiat actoria la Conservatorul de Artă Dramatică din București, având-o ca profesoara pe Lucia Sturdza-Bulandra.

A devenit una dintre marile vedete feminine ale teatrului românesc, a jucat pe scenele teatrelor Armatei, Bulandra, Nottara, a Teatrului de comedie. Vocea sa a fost auzita in piese de teatru radiofonic. Printre spectacolele de teatru in care a jucat: Steaua fara nume de Mihail Sebastian, Trei Surori de Anton Pavlovici Cehov, Sluga la doi stapani de Carlo Goldoni, Omul cu martoaga de George Ciprian, Mos Goriot de Honoré de Balzac, Casatoria de Nikolai Vasilievici Gogol, Casa cu doua intrări de Don Pedro Calderón de la Barca, Filumena Marturano de Eduardo De Filippo, Doctor fara voie de Molière, etc.

A debutat pe marele ecran in 1958, cu filmul Doi vecini.

A fost căsătorita cu actorul Radu Beligan timp de 15 ani.

S-a retras in 1970 la Crevedia, in județul Ilfov si a murit la 04 iunie 2002.

Filme cu Nineta Gusti

· Liliacul înfloreşte a doua oară (1988) - Bunica

· De dragul tău, Anca! (1983)

· Singur de cart (1983)

· Șantaj (1982)

· Iata femeia pe care o iubesc (1981)

· Eu, tu și Ovidiu (1977) - calatoarea

· Râul care urcă muntele / Raul care urca muntele (1977)

· Operațiunea Monstrul (1976) - mama lui Corneliu

· Ultimul cartuș (1973) - patroana

· Astă seară dansăm în familie (1972) - mama Trailer

· Metamorfoze (1972)

· Parașutiștii (1972)

· Idolul si Ion Anapoda (1971)

· Puterea și adevărul (1971) - Maria

· Ciuta / (1970)

· Petrecerea (1970)

· Canarul și viscolul (1969)

· Balul de sâmbătă seara (1968) Trailer

· Un surâs în plină vară (1963)

· Doi băieţi ca pâinea caldă (1962)

· La tribunal / (1962)

· Bădăranii (1960) - bucatareasa

· Avalansa (1959)

· Doi vecini (1959) - soţia avocatului Theodorescu-Falciu

Cu Alexandru Arșinel

Biografie Alexandru Arșinel

S-a nãscut pe 4 iunie 1939 în comuna Dolhasca, jud. Suceava.
A urmat cursurile unei Şcoli Tehnice de Construcţii (anii 1952 - 1955) şi a absolvit Liceul Clasic din Iaşi, în 1956.
A absolvit IATC în anul 1962 (a fost student la clasa Prof. Irina Rãchiţeanu Şirianu, apoi Prof. Ion Olteanu) şi a fost repartizat la Tg. Mureş împreuna cu majoritatea membrilor promoţiei (Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Mișu Dobre, Harry Baranga, Harry Zomenov, Ion Fiscuteanu, Mihai Gingulescu și Ion Andrei) unde a înfiinţat secţia românã a Teatrului de Stat din localitate.
În 1960 a debutat la TVR (primul sediu al TVR, din strada Molière) într-un spectacol televizat, regizat de Valeriu Lazarov, care îi reunea pe studenții de la Actorie, Regie și Conservator.
Începând cu anul 1964 joacã la Teatrul de Revistã „Constantin Tãnase” București, la Grãdina Boema şi la Teatrul de Varã „Herãstrãu” în zeci de roluri și în spectacole cu mii de reprezentații.
În 1978 s-a nãscut cuplul de aur Stela Popescu – Alexandru Arşinel.
Din 1999 este director al Teatrului de Revistã ”Constantin Tãnase”.
Sub direcţia sa a fost renovatã Sala Savoy (lucrãrile au durat 2004 - 2010) de pe Calea Victoriei inauguratã oficial în anul 2010 și tot şase ani a durat reconstrucţia Teatrului de Varã ”Herãstrãu” (inaugurat pe 9 mai 2009), care este la ora actualã cea mai mare, cea mai frumoasã şi mai modernã grãdinã de varã din ţarã.
Este Cetãțean de onoare al județului Suceava şi al comunei Dolhasca. Din 2014 Casa de Culturã din localitate îi poartã numele.

Roluri jucate la Teatrul din Tg. Mureș (selecţie):
- Kuklin – „Oceanul” de Al. Stein, regia Cristian Munteanu
- Maiorul – „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, regia Mihai Paxino
- Fabian – „A 12-a noapte” de W. Shakespeare - regia Eugen Mercus
- Titta Nane – „Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni - regia Mihai Reicu

Roluri jucate la Teatrul Naţional Bucureşti:
- Prisâpkim - `Ploșnița` de V. Maiacovski

Roluri/spectacole jucate la Teatrul de Revistã „Constantin Tãnase” București (selecţie):
- Paraschiv - `Groapa`, musical de Eugen Barbu şi Radu Șerban
- Cetãţeanul - `Doctore sunt al Dumneavoastrã`, musical de Aurel Storin și Vasile Vasilache jr.
- `Revista cu paiaţe` de Mihai Maximilian, muzica V.Veselovski
- `Deschis pentru renovare` de Alexandru Mirodan, muzica Elly Roman
- `Se cautã o vedetã` de Aurel Felea și Sandi Rudeanu, muzica Temistocle Popa
- `Vino sã ne vezi disearã` de Petre Bãrbulescu, muzica Gelu Solomonescu
- `Nicuțã . . . la Tãnase` de Nicuţã Tãnase şi Marin Traian, muzica Gelu Solomonescu
- `Aventurile unei umbrele` de Nell Cobar, muzica Edmond Deda
- Parada Revistei, de Nicușor Constantinescu și George Voinescu
- `Uite cã nu tac` de Petre Bãrbulescu, muzica Petre Munteanu
- `Microfonul de la miezul nopții` de Eugen Rotaru și Marius Țeicu
- `Savoy, Savoy` - spectacol de Eugen Rotaru și Marius Țeicu
- `Sonatul lunii` de Sașa Georgescu si Puiu Calinescu
- “Un bãiat de zahãr... ars” de Harry Negrin şi Puiu Cãlinescu,
- “De la Cãrãbuş la Savoy”, spectacol jucat în stagiunea 1979‑1980, atunci când se împlineau 60 de ani de la inaugurarea Grãdinii de Varã Cãrãbuș și 100 de ani de la nașterea lui Constantin Tãnase
- `Bimbiricã` - comedie muzicala de Aurel Storin, muzica Elly Roman
-”Scandal la Boema”, `Nevestele vesele din Boema`, `Boema, slabiciunea mea` `Boema, bucuria mea`, `Artistii si Boema`, `Stela, stelele si Boema`, „Buna seara, Boema`, `Carre de aşi`, `Ah, femeile`. `Hohote în Paradis`, ”1001 de glume” de Mihai Maximilian şi Vasile Veselovski
- musicalul „Omul care avãzut moartea” de Marius Țeicu și Octavian Sava, regia Constantin Dicu,
- Spectacolul "Aplauze, Aplauze" a marcat împlinirea a 30 de ani de activitate a cuplului Stela Popescu – Alexandru Arşinel.
- „Savoy, Savoy”, ‚Revista Revistelor’,‘Nimic despre papagali’, „Nevstele vesele”, „Scandal în paradis”, „”Dau un ban, dar face”, „Revista în frac”, „Ok Melody”, „Sãrbãtoare la Revistã”‚”Comedie pe Titanic’, ‘Revista în Sãrbãtoare’‚”O searã la Revistã”, ’Piei, drace!’, „Vivat Revista!’, „Vara nu-i ca iarna” ‚”Hohote în Herãstrãu’, „Aer bun! De Herãstrãu” ş.a.

Premii, Trofee, Distincții speciale:

- CETĂŢEAN de ONOARE al Municipiului Bucureşti la Gala Premiilor Municipiului București pentru Artă și Cultură cu ocazia ZILEI CULTURII NAŢIONALE, Gala Premiilor Municipiului București pentru Artă și Cultură, Primăria Capitalei (2018)

- De 6 ori pe podium la Categoria „Cel mai bun actor” la Gala „10 pentru România”;

- O STEA pe „ALEEA CELEBRITÃTILOR” - ceremonia omagialã de decernare a stelelor pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului, Primaria Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Teatrul Metropolis şi Cocor (2015)

- Diploma IN HONORIS, acordatã de Primarul General al Bucureștilor, (2014)

- Premiul GAUDEAMUS acordat de Forumul Muzical Român –pentru cartea ”ALEXANDRU ARȘINEL. Și a fost mâna lui Dumnezeu...” (Editura ALL) - festivitatea de decernare a

- Medaliilor oferite de Președinția României, precum și a Premiilor Forumului Muzical Român (2014)

- Premiul de Excelenţã la Gala Premiilor CONFIDENTIAL pentru MANAGEMENT şi pentru întreaga CARIERÃ ARTISTICÃ (2014)

- PREMIUL SPECIAL la Categoria TEATRU pentru Teatrul de Revistã ”Constantin Tãnase” la Gala Premiilor VIP (2014)

- Premiul Special „Ambasadorul Teatrului Românesc” – ALEXANDRU ARŞINEL pentru management de succes şi pentru activitatea desfãşuratã la Teatrul de Revistã ”Constantin Tãnase” (2014);

- PREMIUL pentru cel mai performant manager din istoria teatrului românesc la Agentul VIP (2014)

- PREMIUL SPECIAL „Ambasadorul Teatrului Românesc” la Gala Premiilor VIP pentru management de succes şi pentru activtatea desfãşuratã la Teatrul de Revistã ”Constantin Tãnase” (2013);

- Titlul de CAVALER al CIVISMULUI pentru atitudine și inițiativã manifestate în sprijinul comunitãții locale a Sectorului 4 (2013),

- PREMIUL SPECIAL şi Diploma de Onoare oferite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional cu ocazia aniversãrii a 50 de ani de carierã (2012)

- Premiul Special “TVR 55 ANI” (2011)

- PREMIUL SPECIAL în Clasamentul Naţional ”CEI MAI DE ÎNCREDERE ROMÂNI” - STELA POPESCU şi ALEXANDRU ARŞINEL (Ianuarie 2010)

- Premiul de Excelenţã şi Premiul de Popularitate - Categoria ACTORI la Gala „CELEBRITÃÞILE ANULUI” organizatã de `Professional Celebrity and Sport Art`, Sala Candelabrelor a Camerei de Comert şi Industrie a României (2010)

- MEDALIA de ONOARE a Federaţiei Comunitãtii Evreieşti din România - Prieten al Comunitãtii Evreieşti din România, „se acordã MEDALIA de ONOARE Domnului ALEXANDRU ARSINEL, Directorul Teatrului de Revista „Constantin Tãnase” pentru activitatea artisticã prodigioasã dedicatã teatrului românesc, pentru o viatã de om exemplarã, daruitã intelegerii și apropierii dintre oameni. Recunoștinta noastrã pentru un mare actor a cãrui carierã se revarsã cu strãlucire asupra scenei și publicului sãu” (2010)

- PREMIUL de EXCELENTÃ pentru întreaga activitate la GALA de EXCELENTÃ, ediţia a II-a desfãşuratã la Teatrul Dramatic „Tony Bulandra” din Târgovişte, cu ocazia ZILELOR CETÃTII TÂRGOVIŞTE (2010)

- Cuplul de actori STELA POPESCU - ALEXANDRU ARŞINEL - TROFEUL Galei „10 pentru ROMÂNIA”, la Ateneul Român.
Aceștia s-au aflat pentru cea de-a VI-a oarã pe podiumul prestigiosului clasament (2010)

- Gala Premiilor Societãţii Umoristice „Pãcalã” şi ale Revistei „Harababura” conduse de reputatul regizor, Prof. Univ. Dr. Geo Saizescu - Premiul „GRIGORE VASILIU BIRLIC” pentru Teatrul de Revistã „Constantin Tãnase”- „AMBASADOR INTERNATIONAL interbelic și nu numai al spiritului fantezist-realist și socio-politic naţional, vasul amiral al umorului românesc scenic-revuistic (2010)

- PREMIUL SPECIAL pentru SHOW-BIZ acordat lui ALEXANDRU ARȘINEL si Teatrului de Revistã „Constantin Tãnase” la Gala CONFIDENTIAL MEDIA 2009

- PREMIUL pentru Management Cultural „Managerul anului 2008” acordat de Revista „ACTUALITATEA MUZICALÃ” a UCMR - Aula Palatului Cantacuzino (Muzeul `George Enescu`) - 2009

- Premiul pentru „MINUTUL DE AUR” realizat de artiștii Teatrului de Revistã „Constantin Tãnase” la emisiunea „MIEZUL ZILEI cu LEONARD MIRON” (TVR ) - 2009

- PREMIUL pentru PERFORMANTÃ ÎN ARTELE SPECTACOLULUI (Alexandru Arşinel) şi PREMIUL Special pentru Teatrul de Revistã „Constantin Tãnase” la Categoria „BUCUREŞTI, CARTIER DE VARÃ” – Gala PREMIILOR Municipiului Bucureşti pentru Artã şi Culturã - Secţiunea ARTELE SPECTACOLULUI (acordate de Primarul General al Municipiului Bucureşti și de Comisia Învãtãmânt, Culturã, Culte, Sport) - 2009

- CENTRUL CULTURAL ISRAELIANO-ROMÂN a acordat actorului ALEXANDRU ARŞINEL PREMIUL ”OMUL ANULUI 2009” și Premiul de Excelenţã ”10 pentru ROMÂNIA, 10 pentru ISRAEL”

- Gala ”Zece pentru România” (Locul II - ALEXANDRU ARȘINEL şi Locul III - STELA POPESCU) 2009

- Premiul de Excelenţã la Gala Premiilor „Confidenţial” pentru Management şi pentru întreaga Carierã Artisticã, 2009 şi 2010

- Premiul pentru spectacolele de musical acordat de Revista „ACTUALITATEA MUZICALÃ” a UCMR - Aula Palatului Cantacuzino (Muzeul „George Enescu”) – 2009

- Gala CONFIDENTIAL SHOWBIZ. Premiul Special acordat lui ALEXANDRU ARŞINEL si Teatrului de Revista `Constantin Tãnase` (2008)

- Premiul Special „Cei mai de încredere români” pentru Alexandru Arşinel, alãturi de Nadia Comaneci şi Gheorghe Hagi, 2008

- Stela Popescu si Alexandru Arşinel, cel mai iubit şi admirat cuplu de actori a fost premiat la Gala `Zece pentru Romania` (Locul II - ALEXANDRU ARŞINEL) - 2008

- Premiul pentru ”Cel mai iubit actor” la Gala ”Zece pentru România” (2005 și 2007)

- Locul I si CEL MAI IUBIT ROMÂN la Gala ”Zece pentru România”, 2007

- Premiul pentru ”Cel mai iubit actor” la emisiunea ”Cei mai iubiți” (2006, TVR, realizator Valeriu Lazarov, prezentator Andreea Marin), emisiune care ”a premiat nu neapãrat cei mai talentaţi oameni, nici cei mai performanţi, nici cei mai eficienţi, ci pur şi simplu pe CEI MAI IUBITI dintre români, pentru cã s-a votat cu inima și cu sufletul” (2006)

- Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Comandor - "Arta Spectacolului”, în semn de apreciere a întregii activitãţi şi pentru dãruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului” (2004)

- Premiul Special UNITER pentru cuplul Stela Popescu şi Alexandru Arşinel (2002)

- Premiul special al UNITER pentru Teatrul de Revistã, 2000

Apariții editoriale de mare succes:

”Alexandru Arșinel. De la Dolhasca pe Calea Victoriei” de Alexandru Arşinel (2012)
”Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu” de Oana Georgescu (2014)
”Stela Popescu și Alexandru Arșinel. O pereche fãrã pereche” de Aurel Storin (2015).

Roluri în FILME:
„Vacanţã la mare” - 1962, „Cerul începe la etajul trei” - 1967, ''Ana și hoțul" – 1981 (regia: Virgil Calotescu), ''Ca-n filme'' – 1983 (regia Manole Marcus), `Anotimpul iubirii` - 1985 (regia Iulian Mihu), ''Colierul de turcoaze'' - 1985, ''Varã sentimentalã” - 1986, ''În fiecare zi mi-e dor de tine'' – 1987 (regia Gheorghe Vitanidis), ''Miss Litoral'' – 1990 (regia Mircea Mureşan), ''Bãiatul cu o singurã bretea'' – 1991 (regia Iulian Mihu), ''A doua cãdere a Constantinopolului'' – 1994 (regia Mircea Mureşan), ''Paradisul în direct'' – 1997 (regia Cornel Diaconu), '”Sexy Harem Ada-Kaleh” - 2001, ”'Rãzboiul Sexelor'', 2007 - 2008, ''Regina'' – 2009, ''Toatã lumea din familia noastrã'' - 2012.
A realizat dublaje în filme de animaţie, fiind vocea Ursului Baloo în filmele „Cartea Junglei” („Jungle Book”) și „Cartea Junglei 2” („Jungle Book 2”) şi a Şerifului în seria „Mașini” („Cars”) și „Mașini 2” („Cars 2”). A fost Micul John în „Robin Hood” şi maestrul Auguste Gusteau în filmul „Ratatouille”, producție de mare succes a anulul 2008 distinsã cu Premiul OSCAR (a mai avut încã 4 nominalizãri pentru Cea mai bunã coloanã sonorã, Cel mai bun sunet, Cel mai bun mixaj sonor și Cel mai bun scenariu), cu Globul de Aur și cu un Premiu BAFTA pentru Cel mai bun film de animație.
Alexandru Arşinel a fost „vocea principalã” în filmul de animaţie „Uimitoarele aventuri ale muşchetarilor” (1987, producţie ANIMAFILM, scenariul şi regia Victor Antonescu), alãturi de „voci” memorabile ale unor mari actori: Dem Rãdulescu, Anda Cãlugãreanu, Mariana Mihuţ, Rodica Tapalagã, Virgil Ogãşanu, Mihai Mãlaimare, Valeria Ogãşanu, Alexandrina Halic, Brânduşa Zaiţa Silvestru sau Genoveva Preda. Producţie a celebrului Studio ANIMAFILM, filmul a redat într-o viziune ineditã, plinã de umor şi duioşie, cu gaguri nãstruşnice şi replici scânteietoare datorate şi interpretãrii savuroase, personajele celebrului roman al lui Alexandre Dumas.

Roluri în TEATRUL RADIOFONIC:

Alexandru Arșinel este una dintre vedetele incontestabile ale teatrului radiofonic, de sãu fiind legate zeci de spectacole, dar și un numãr impresionant de emisiuni de divertisment, realizate de maestrul Ion Vova. Colaborator fidel și constant al celebrelor „Unda veselã” și „Ora veselã”, emisiuni de tradiție Radio România, numele lui Alexandru Arșinel în distribuție a devenit, și pentru ascultãtorii de radio, o garanție a succesului.
Alexandru Arşinel a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, multe fiind incluse în colecţii audio precum „Cufãrul de culturã”: „Cercul” de Mircea Radu Iacoban, „O noapte furtunoasã” de I. L. Caragiale, „Sãrmanul Dionis” de Mihai Eminescu (regia Paul Stratilat), comediile muzicale „Franţuzitele” de Magda Duţu şi „Un poet romantic” de Matei Milo, „Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, „Cãsãtorie cu de-a sila” de Molière, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, "Femeile care ucid bãrbaţii" de Michal Tonecki, „Adunarea femeilor” de Aristofan sau „Aventurile Baronului Münchausen” de Gottfried August Bürger, „Romeo şi Julieta nu mor niciodatã” de D.D. Pãtraşcanu, `Pe urmele dosarului albastru` de R. Negoita, regia Titel Constantinescu, „Drumul Victoriei” de G.Sacadat, N.Smirnov, regia Dan Puican, „Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, regia Mihai Raicu, „Revizorul” de N.A. Gogol, „I-a venit numirea” de Al.O Teodoreanu, „Noi, sportivii din tribune” de Haş Nicolaide, „Iadeș” de Alexandru Macedonski, regia artisticã Constantin Dinischiotu, „O poveste adevãratã” de Romas Dionisos, „Serpentina” de Tankred Dorst, regia Cristian Munteanu, „Extraordinarele istorii si aventuri ale baronului d'Ormesson” de Guillaume Apollinaire, regia artisticã Vasile Manta ş.a.

Teatrul Naţional de Radiodifuziune:
Piesa prezentatã ca o înregistrare de teatru radiofonic: `Caviar, votca si bay, bay` de George Astalos în regia lui Dan Puican se joacã de mai bine de douãzeci de ani. Alexandru Arşinel, alãturi de actorii Stela Popescu, Tamara Buciuceanu-Botez şi Eugen Cristea a fãcut înconjurul lumii cu acest spectacol, unul dintre cele mai longevive producții teatrale prezentate românilor din Diaspora, pe cinci continente. A fost laureat în 1998 la Gala Premiilor UNITER.

TURNEE în strãinãtate: Germania, Franța, Anglia, Italia, Israel, Grecia, Turcia, Polonia, Suedia, Italia, Spania, Rep. Moldova, Australia, SUA, Canada, Rusia, Africa de Sud, Elveția, Irlanda ş.a.

DISCOGRAFIE:
- „Momente Vesele cu Arşinel”
- „Momente Vesele cu Stela și Arșinel”
- „Ce faci astã searã tu?”
- „Olé !”
- „La multi ani viațã !”
- „Evergreen”
- „Cântece de Crãciun”
- „Parfum de romanțã”

Cu Rodica Mureșan

Biografie Rodica Mureșan

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București in anul 1978. Încă din timpul studiilor a jucat la Teatrul de Stat Arad, in spectacole ca Viața e ca un vagon de Paul Everac, Cerere în căsătorie de A.P. Cehov, intr-un spectacol de poezie populară. A participat la spectacolul de poezie Mugur alb și roz și pur de la Teatrul Dramatic George Bacovia din Bacău, înainte de a începe să studieze actoria. In liceu a făcut coregrafie.

Debuta la televiziune in 1977, cu filmul serial Războiul de independență, regizat de Sergiu Nicolaescu, in care interpreta rolul reginei Elisabeta si peste 2 ani apărea in alt serial Tv, Lumini și umbre, cu regia

realizata de Andrei Blaier, Mihai Constantinescu și Mircea Mureșan. A mai jucat in Profesionistul, in regia lui Horea Popescu, Vassa Jeleznova, in regia lui Ion Cojar..

După absolvire a fost repartizată la Teatrul Dramatic din Constanța, unde a rămas pana in 1980. A jucat in Capcana de nichel de Eugen Lumezianu, in Cel care primește palme de Leonid Andreev.

Din 1980 este actrița a Teatrului Național din capitala. Aici a dat viata la zeci de personaje, cum sunt: profesoara Mihalcea din Gimnastică sentimentală de Vasile Voiculescu, Rădița din Tinerețea lui Moromete, o adaptare după Marin Preda, Luluța din Coana Chirița de Tudor Mușatescu, după Vasile Alecsandri, Elena Boruga-Jocul ielelor de Camil Petrescu, Ana-Despot Vodă de Vasile Alecsandri, Fata Lunatecă-Ploșnița de Vladimir Maiakovski, Sarmisegetuza si Tia-Titanic Vals de Tudor Mușatescu, Viola-A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, Ana-Vassa Jeleznova de Maxim Gorki. A mai jucat in Profesionistul de Dușan Kovacevic, Ondine de Jean Giraudoux, Livada de vișini de A.P. Cehov, Generația de sacrificiu de I. Valjean, Bacantele după Euripide, Omul din La Mancha după Miguel Cervantes, etc. In stagiunea 2010-2011 joaca in Sâmbătă, duminică, luni de Eduardo de Filippo.

Debutul pe marele ecran a avut loc in filmul Întoarcere la dragostea dintâi, regizat de soțul sau, Mircea Mureșan. Au urmat O lebădă iarna (rolul Lebăda), tot in regia lui Mircea Mureșan, Secretul lui Bachus (Avocata Bica Barbu), regia Geo Saizescu, in 1983, Sosesc păsările călătoare (Dr. Iulia Râmniceanu), regia Geo Saizescu, O lumină la etajul zece (Maria), regia Malvina Urșianu in 1984, Promisiuni ( Profesoara), regia Elisabeta Bostan, Racolarea (Spioana), regia George Cornea, in 1985, Vara Sentimentală (Inginera), regia Francisc Munteanu, in 1986, Liceenii Rok`n Roll (Mama Getei), regia Nicolae Corjos, in 1990, Miss Litoral (Elvira), regia Mircea Mureșan, in 1991, A doua cădere a Constantinopolului (Inginera), regia Mircea Mureșan, in 1994, Sexy Harem Ada Kaleh (Inginera), regia Mircea Mureșan in 2001.

A fost căsătorita cu actorul Sorin Postelnicu si are o fiica împreuna cu acesta, actrița Teatrului Național din București, Cesonia Postelnicu. Al doilea soț este regizorul Mircea Mureșan.