1943: Adrian Păunescu (n. ,[3] Copăceni, Bălți, România – d. ,[4][3] București, România) a fost un autor, critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducător și om politic român.
Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet — debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români ai perioadei — și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire muzical-culturală desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicul tânăr, fiind tolerat până la un punct de puterea comunistă care însă l-a închis în cele din urmă; el a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără” pentru a-și desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonoritățile iubite de aceștia, ale genurilor folkși rock.
Păunescu și-a început activitatea publicistică în 1973, an când intră la conducerea revistei Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploiești din iunie 1985, însă Păunescu devenise cunoscut și pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul „Analfabeții”, publicat în 1980 în Flacăra). După căderea comunismuluinu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista Totuși iubirea. În calitate de publicist a mai condus pentru o scurtă perioadă, în 1999, ziarul Sportul românesc, și a realizat emisiuni de fotbal la postul de televiziune Antena 1.
În perioada comunistă a fost considerat de mulți români un sicofant pentru felul în care îl lăuda pe șeful de stat Nicolae Ceaușescu.[5][6]
Indiscutabil, orientarea politică a lui Păunescu a fost întotdeauna una de stânga. Relația lui Păunescu cu puterea comunistă poate fi considerată ca ambiguă, Păunescu manifestându-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei. Critica sa se orientează mai degrabă asupra derapajelor puterii politice și a neajunsurilor economice. După 1989, Păunescu nu reneagă ideologia socialistă, intrând rapid în Partidul Socialist al Muncii creat de Ilie Verdeț.
Deși născut în Basarabia (Republica Moldova de astăzi), Păunescu și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în județul Dolj. A absolvit Colegiul Național Carol I din Craiova și, în 1960, Școala Centrală (la data aceea Zoia Kosmodemianskaia),[7] fiind coleg, printre alții, cu actrița Silvia Năstase. Tatăl lui Păunescu, membru al Partidului Național Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru „activități anti-comuniste” de regimul stalinist de după 1945 și din această cauză Păunescu a trebuit să aștepte trei ani înainte de a se putea înscrie la facultate. Păunescu a studiat filologia la Universitatea din București.
Activitate
Scriitor
A debutat ca autor literar în anul 1960. Autorul a peste cincizeci de cărți, în majoritate volume de versuri, Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici poeți români contemporani. Cărțile sale au fost editate într-un tiraj record de peste un milion de exemplare.[necesită citare] Un număr apreciabil de poezii ale sale au fost făcute cunoscute prin punerea lor pe muzică de către compozitori din genurile folk și rock; există și situații în care Păunescu a colaborat direct cu muzicienii, îndeosebi în cadrul Cenaclului Flacăra.
Talentul său poetic a fost apreciat de mulți critici literari importanți. Astfel, Șerban Cioculescu a spus că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl consideră "ultimul mare poet social român".[8]
În Cenaclului Flacăra
- 17 septembrie 1973 - înființează Cenaclul „Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susține, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie și dialog, în fața a mai mult de 6 milioane de spectatori[9]
- Pe scena Cenaclului „Flacăra”, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere românești, poeți și alți creatori
- În 1982, apare triplul album de discuri LP, „Cenaclul Flacăra în concert”, iar în 1983, este realizată, fără a putea fi cuprinse decat puține filmări, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra - Te salut, generație în blugi”, interzisă imediat de autorități
- În urma unor incidente înregistrate la un concert al Cenaclului Flacăra la Ploiești, activitatea cenaclului este interzisă până în 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte condițiilor meteo (furtună) care au făcut să fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul, iar pe de altă parte faptului că unii participanți au profitat de această ocazie și au creat o busculadă, soldată, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tăcere de către autoritățile comuniste.
- 7 mai 1990 - înființează Cenaclul „Totuși iubirea”, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Vișan și al fotbalistului Ilie Balaci. În cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu susține concerte de mare succes, în țară și dincolo de actualele granițe, în special la Chișinău. O parte din activitatea de excepție a Cenaclului „Totuși iubirea” se regăsește în seria de casete audio și video editate de Fundația Iubirea, între 1995 și 1999
Jurnalist și om de televiziune
În anii '70, Adrian Păunescu a devenit o figură importantă în mass-media românească. Cenaclul Flacăra și revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atracție indiscutabilă asupra tineretului și a vieții publice din România datorită combinației de idei de stânga de inspirație occidentală și de naționalism. Numeroși muzicieni din genurile rock și folk pe care autoritățile comuniste îi puteau considera „subversivi” au fost lansați sau promovați de Păunescu prin recenzii ori prin introducerea lor în Cenaclul Flacăra.
- 1977-1981, la ideea lui Dumitru Popescu, realizează la Televiziunea Română un ciclu de emisiuni de descoperire și valorificare a potențialului creator cultural național („Antena vă aparține”, „Antena Cântării României”, „Gala Antenelor”, „Descoperirea României”, „Redescoperirea României”, etc.)
- Din 1992 participă, în calitate de invitat, la emisiuni pe teme politice și culturale, la Televiziunea Româna 1 (cea mai de răsunet fiind cea realizată de Mihai Tatulici, în 17 iulie 1992[judecată de valoare]) și TVR 2 (Seratele muzicale ale lui Iosif Sava, Ceaiul de la ora 5, al Marinei Almășan), TV Antena 1 (inclusiv la „Milionarii de la miezul nopții”, realizator Marius Tucă și la emisiunea „Printre rânduri”, a lui Radu Herjeu), Tele 7 abc, Pro TV, Tv Sigma, Super Nova din București, Tele + și Cinemar Baia Mare, TV-Valcea, TV-Deva, TerraSat Craiova, Dags TV Petroșani, TV Slobozia, TV Bacău, TV Lugoj, Terra Sat Reșița, Cony Sat Tulcea, alte posturi locale de televiziune, la Radio România, Radio 21, Radio 2M+, Radio Total, Radio Blue Jeans Slobozia, Europa Liberă etc.
- 27 martie 1998 - realizează Duplexul București-Chișinau, la TVR 2
- 21 martie 1998 - 2 aprilie 1999 - realizează, la Televiziunea Națională Antena 1, emisiunea saptămânala de cultură, civilizație, eveniment și performanță „Schimbul de noapte - Pariul pe insomnie” (dialoguri cu personalități, recitaluri de muzică de toate genurile, lansări și relansări de talente din muzică, literatură, plastică, știință, sănătate, teatru, expoziții de pictură, fotografie si sculptură, rubrici de cultură economică, mitologie istorică a neamului, limba română actuală, reportaje de actualitate, alte rubrici de cultură, dialog și civilizație vii. Din 9 aprilie 1999, emisiunea iși schimbă denumirea, respectiv „O șansă pentru fiecare” (se difuzează vinerea, 12 ediții, până la 25 iunie 1999[necesită citare]) iar din 25 iulie 1999 până în 14 decembrie 1999, când are loc ultima ediție, emisiunea se difuzează duminică noaptea, de la ora 1, în continuarea emisiunii „Meciul meciurilor”, în cadrul mega-emisiunii „O noapte cu Adrian Paunescu”.
- 7 martie-14 decembrie 1999 - realizator al emisiunii duminicale TV Meciul Meciurilor - Fotbal Club Antena 1
- Din 26 ianuarie 2000 - realizează, la Tele 7 abc, două noi emisiuni saptămânale: „O noapte cu Adrian Paunescu” (talk–show, sâmbătă noaptea) și „Cenaclul Totuși iubirea” (duminică seara)
Om politic
Relația lui Păunescu cu regimul Ceaușescu este în general considerată ca ambiguă, mergând de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceasta explică și varietatea pozițiilor pro și contra Păunescu de după 1989.
Între 1966 și 1968 a fost secretar al organizației U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor din România, iar în august 1968 a devenit membru al Partidului Comunist Român. Ca membru al PCR, a fost sancționat cu vot de blam cu avertisment, în toamna anului 1985.
După revoluția din 1989, s-a retras pentru scurt timp din viața publică, dar din 1992 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii (de orientare socialistă, absorbit ulterior de Partidul Social Democrat), căruia i-a devenit vicepreședinte în 1993 și prim-vicepreședinte și purtător de cuvânt în 1994; în legislatura 1992-1996, Adrian Păunescu a fost senator de Dolj din partea acestui partid. În legislatura 1992-1996, Adrian Păunescu a inițiat 3 propuneri legislative.
Ca senator, Adrian Păunescu a fost președinte al Comisiei senatoriale de cultură, artă și mass-media și al Grupului Parlamentar „Partida Națională”. A fost membru al delegației parlamentare române la Consiliul Europei de la Strasbourg, și, din această calitate, observator european la alegerile din Republica Moldova (1994) și Republica Croația (1995).
În 1994, este ales vicepreședinte al Grupului Politic Stânga Europeană Unită.
În februarie 1996 a fost desemnat candidat al PSM la alegerile prezidențiale din 1996, la care a obținut, însă, doar 0,69% din voturi, pierzând alegerile în primul tur de scrutin.
Tot la alegerile din 1996, PSM nu a mai intrat în parlament, iar din 10 octombrie 2000, Păunescu a devenit membru al Partidului Democrației Sociale din România[10] (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat), partid cu care fosta sa grupare, PSM, avea să fuzioneze ulterior. Ca membru al PSD, a fost ales din nou senator de Dolj, pentru legislatura 2000-2004. În această nouă legislatură, Adrian Păunescu a îndeplinit din nou funcția de Președinte al Comisiei Senatului pentru Cultură, Culte, Artă și Mijloace de Informare în Masă. De asemenea a fost membru al Comisiei Interparlamentare București-Chișinău, precum și al grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Populară Chineză (grup al cărui președinte a fost), Republica Turcia și Republica Portugheză. În legislatura 2000-2004, Adrian Păunescu a inițiat 6 propuneri legislative din care 1 a fost promulgată lege.
În legislatura 2004-2008, Adrian Păunescu a fost senator de Hunedoara din partea PSD. În cadrul activității sale parlamentare în legislatura 2004-2008, Adrian Păunescu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Țărilor de Jos (Olanda), Irlanda și Republica Populară Chineză. Adrian Păunescu a inițiat 7 moțiuni și 17 propuneri legislative, din care 2 au fost promulgate legi.
Afilieri
- Președinte al Fundației "Iubirea"
- Președinte al Fundației "Constantin"
Cărți publicate
- Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
- Mieii primi (1966, poezii)
- Fântâna somnambulă (1968, poezii)
- Cărțile poștale ale morții (1970, proză fantastică)
- Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (1970, literatură pentru copii, cu ilustrații de Constanța Buzea, prima lui soție)
- Viață de excepții (1971, antologie de poezii)
- Sub semnul întrebării (1971, interviuri)
- Istoria unei secunde (1971, poezii, trei ediții, prima fiind arsă de cenzura de partid)
- Lumea ca altă lume (1973, publicistică)
- Repetabila povară (1974, poezii)
- Pământul deocamdată (1976, poezii, două ediții)
- Poezii de până azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, în colectia BPT, cu o prefață de Eugen Barbu și o postfață de Șerban Cioculescu)
- Sub semnul întrebării (1979, ediție revăzută și adăugită, interviuri)
- Manifest pentru sănătatea pământului (1980, poezii)
- Iubiți-vă pe tunuri (1981, poezii)
- De la Bârca la Viena și înapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustrații de Andrei Păunescu)
- Rezervația de zimbri (1982, poezii, cu ilustrații de Ioana Păunescu)
- Totuși iubirea (1983, antologie de poezii)
- Manifest pentru mileniul trei - volumul 1 (1984, antologie de poezii)
- Manifest pentru mileniul trei - volumul 2 (1986, antologie de poezii, care conține un capitol de poeme inedite și unul de referințe critice)
- Locuri comune (1986, poezii)
- Viața mea e un roman(1987, poezii)
- Într-adevăr (1988, poezii, ilustrate de Andrei Păunescu)
- Sunt un om liber (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piață, în septembrie 1989, de îndată ce a apărut și a revenit printre cititori în martie 1990.
- Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustrații de Andrei Păunescu, două ediții)
- Româniada (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
- Bieți lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
- Noaptea marii beții (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
- Front fără învingători (1995, poezii)
- Infracțiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare și o bibliografie de Andrei Păunescu)
- Tragedia națională (1997, poezii, referințe critice de Constantin Noica)
- Deromânizarea României (1998, poezii, texte introductive de Nichita Stănescu, Fănuș Neagu și Grigore Vieru)
- Cartea Cărților de Poezie (1999, ediția I, integrala poeziilor apărute în volume, și un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cărțile de versuri publicate de Adrian Păunescu, de la debutul din 1965, până în 1999. Pe cât s-a putut, autorul a reconstituit și a oferit variantele adevărate ale poeziilor sale, pe care, în anumite cazuri, datorită cenzurii, le-a publicat, în volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)
- Meserie mizarabilă, sufletul (2000, poezii)
- Măștile însîngerate (2001, proze)
- Nemuritor la zidul morții (2001, poezii)
- Până la capăt (2002, poezii, 3 ediții)
- Liber să sufăr (2003, poezii, 3 ediții)
- Din doi în doi (2003, poezii)
- Eminamente (2003, poezii, 2 ediții)
- Cartea Cărților de Poezie (2003, ediție revăzută, adăugită și actualizată)
- Întoarcerea pe Atlantida (2003, traducere în limba sârbă de Adam Puslojici și Radomir Andri, Belgrad, antologie de poezii)
- Logica avalanșei (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
- Antiprimăvara (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
- Muguri pe ruguri (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
- Ninsoarea de adio (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
- Încă viu (2005/2008, poezii, ciclul Zi de zi)
- Un om pe niște scări (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
- De mamă și de foaie verde (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
- Copaci fără pădure (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
- Lehamite (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
- Doamne, ocrotește-i pe români! (2006, antologie de poezii 1968-1990)
- Suntem pe mâna unor nebuni (2006/2008, poezii, ciclul Zi de zi)
- Vagabonzi pe plaiul mioritic (2007, poezii, ciclul Zi de zi)
- Rugă pentru părinți (2007-2008, antologie de poezii)
- Generația '60 - Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru (2007, teză de doctorat)
- Libertatea de unică folosință (2007, poezii, ciclul Zi de zi)
- Poezia patriotică în luptă cu homunculii (2009, studii critice)
- Vinovat de iubire (2010, roman)
- Ultima noapte pe Atlantida. Poezii vechi și noi (2010)
| Adrian Păunescu | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 Adrian Păunescu în 2009
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
* 1943: Linda Crockett (n. Hamilton, Ontario, Canada) este o scriitoare americană de thriller.
Lucrări publicate
- 1995 - Carousel
- 1990 - Sandman
- 1979 - Fortune's Fugitive
- 1981 - Satyr
- 1987 - Scryer
- 1988 - Tangerine
- 1989 - Mama's Boy
- 1989 - Siren
- 1991 - Dark Window
- 1992 - Safelight
- 1983 - To Touch a Dream
- 1984 - A Moment of Magic
- 1984 - Song of the Seabird
- 1985 - Windward Passage
Linda Crockett Date personale Născută (76 de ani)[1] 
Hamilton, CanadaCetățenie 
SUA Ocupație romancieră[*] Activitate Specie literară roman de dragoste
* 1944: Andrei Sangheli (n. 20 iulie 1944, satul Grinăuți, raionul Ocnița) este un om politic moldovean, care a îndeplinit funcția de prim-ministru alRepublicii Moldova între 1992-1997 Andrei Sangheli s-a născut la data de 20 iulie 1944, în satul Grinăuți, raionul Ocnița, RSS Moldovenească. A absolvit cursurile Institutului Agronomic "Mihail Frunze" din Chișinău în anul 1971 și apoi pe cele ale Școlii de partid de la Kiev. Este de profesie inginer agronom.
A fost membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică între anii 1967-1991. În perioada 1972-1975, a fost agronom-șef la colhozul Kotovsk din raionul Drochia (Republica Moldova). Apoi devine locțiitor al directorului și director al Sovhozului - Tehnicum „Ion Soltîs" și a Fermei de fructe și legume din satul Kamienski.
Ulterior a făcut parte din organele Sovietului din orașele Kamenka și Dondușeni, în calitate de locțiitor al Președintelui Consiliului republican al colhozurilor. Din anul 1986 este prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și Președinte al Comitetului de Stat pentru complexul agroindustrial.
Din anul 1989 este prim-locțiitor al Președintelui Consiliului de Miniștri, apoi din anul 1990 îndeplinește funcția de ministru al agriculturii și industriei alimentare.
| Andrei Sangheli | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (75 de ani) Grinăuți, Ocnița, RSS Moldovenească |
| Naționalitate |  Republica Moldova |
| Cetățenie |  Moldova URSS |
| Religie | Creștin Ortodox |
| Ocupație | politician |
| Al 2-lea Prim-ministru al Republicii Moldova | |
| În funcție 1 iulie 1992 – 24 ianuarie 1997 | |
| Președinte | Mircea Snegur Petru Lucinschi |
| Precedat de | Valeriu Muravschi |
| Succedat de | Ion Ciubuc |
| Primul Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova | |
| În funcție 6 iunie 1990 – 1 iulie 1992 | |
| Președinte | Mircea Snegur |
| Prim-ministru | Mircea Druc Valeriu Muravschi |
| Succedat de | Vitalie Gorincioi |
| Premii | Ordinul Republicii () |
| Partid politic | Partidul Agrar din Moldova |
| Profesie | Inginer agronom |
· 1944 - S-a născut T.G. Sheppard (Bill Browder), cântăreţ country american.
· 1945 - S-a născut Kim Carnes, cântăreaţă, pianistă şi compozitoare americană.
· 1945 - S-a născut John Lodge, basist britanic (Moody Blues).
· 1946 - S-a născut John Almond, clăpar britanic (John Mayall, Mark Almond Band).
· 1947: Carlos Santana (n. 20 iulie 1947, Autlán de Navarro, Jalisco) este un muzician și chitarist mexican, care a influențat muzica rock prin stilul muzical Chicano rock.
Santana în concert, Barcelona, 2003
| Carlos Santana | |||||||||||||||||||||||||||||||||
_(cropped).jpg) Santana, 2011
| |||||||||||||||||||||||||||||||||
· 1947 - S-a născut Tony Thorpe, chitarist, vocalist şi pianist britanic (The Rubettes).
· 1947: Gerd Binnig, fizician german, laureat al Premiului Nobel
* 1947: Theodorus J.J. Bouwman (n. 20 iulie 1947) este un om politic olandez, membru al Parlamentului European în perioada 1999-2004 din partea Olandei.
* 1948. Vasile Parasca (n. 20 iulie 1948, Clocușna, Ocnița) este un medic din Republica Moldova, fost ministru al sănătății. După terminarea studiilor, a lucrat o perioadă în spitalul din Vadul lui Vodă ca medic stomatolog. În 1974-1984 a lucrat la policlinica nr. 5 din Chișinău. Între 1984 și 1989 a condus Comitetul orășenesc al sindicatului lucrătorilor medicali, după care s-a întors la nr. 5 în calitate de medic-șef.[1]
* 1947: Theodorus J.J. Bouwman (n. 20 iulie 1947) este un om politic olandez, membru al Parlamentului European în perioada 1999-2004 din partea Olandei.
| Theodorus J.J. Bouwman | |
 Theodorus J.J. Bouwman | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (72 de ani) Amsterdam, Țările de Jos |
| Cetățenie |  Regatul Țărilor de Jos |
| Ocupație | politician |
| Europarlamentar | |
| În funcție – | |
| Circumscripția | Netherlands[*] |
| Partid politic | GL |
Vasile Parasca a deținut funcția de Ministru al Sănătății al Republicii Moldova în Guvernul Braghiș (1999 - 2001). El l-a înlocuit în funcție pe Eugen Gladun (1998 - 1999) și a fost succedat de Andrei Gherman.[1]
Către anul 2008, Parasca avea funcția de medic-șef al Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății; în acel an, el a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”.[2] La 29 noiembrie 2012, Parasca a devenit consilier municipal al municipiului Chișinău, reprezentând Partidul Liberal Democrat din Moldova.[3]
A publicat câteva articole științifice.
| Vasile Parasca | |
| Date personale | |
|---|---|
| Ministru al Sănătății al Republicii Moldova | |
| În funcție 21 decembrie 1999 – 19 aprilie 2001 | |
| Președinte | Petru Lucinschi Vladimir Voronin |
| Prim-ministru | Dumitru Braghiș |
| Precedat de | Eugen Gladun |
| Succedat de | Andrei Gherman |
· 1953: Dave Evans, cântăreț australian (AC/DC și Rabbit)
* 1953: Thomas Loren Friedman (născut pe 20 iulie 1953) este un jurnalist american, editorialist și scriitor. Scrie editoriale de două ori pe săptămână pentru The New York Times, este autorul mai multor cărți pe tema afacerilor externe, a globalizării, a Orientului mijlociu și a mediului și este câștigătorul a trei premii Pulitzer.
* 1955: Egidio Miragoli (n. 20 iulie 1955, Gradella, Pandino) este un clericitalian, episcop romano-catolic al Diecezei de Mondovì din 29 septembrie 2017
* 1956: Anatolie Arhire (n. 20 iulie 1956 în Ungheni) este un politician din Republica Moldova, deputat în parlament începând cu 2009.
* 1953: Thomas Loren Friedman (născut pe 20 iulie 1953) este un jurnalist american, editorialist și scriitor. Scrie editoriale de două ori pe săptămână pentru The New York Times, este autorul mai multor cărți pe tema afacerilor externe, a globalizării, a Orientului mijlociu și a mediului și este câștigătorul a trei premii Pulitzer.
Thomas Friedman s-a născut în Saint Louis Park, statul Minnesota, o suburbie din Minneapolis. A urmat școala evreică cinci zile pe săptămână, până a devenit bar mitzvah [4], la 13 ani, apoi și-a continuat studiile la liceul St. Louis Park, unde scria articole pentru ziarul școlii.
S-a îndrăgostit de Israel după o vizită în decembrie 1968, după care și-a petrecut toate vacanțele de vară ca student la kibuțul Hahotrim, lângă Haifa [5]. Și-a caracterizat anii de studenție ca ”o mare celebrare a victoriei Israelului în Războiul de Șaizeci de zile”.
După absolvire, Friedman a studiat la Universitatea din Minnesota doi ani, după care s-a transferat la Universitatea Brandeis. În 1975, Friedman a primit o diplomă pentru studii mediteraneene de la Universitatea Brandeis. Cu ajutorul unei burse Marshall, a urmat cursurile Facultății St. Anthony din cadrul Universității Oxford, dobândind apoi un doctorat în studii despre Orientul Mijlociu. Dintre profesorii săi, Thomas Friedman îl amintește pe Albert Hourani ca fiind printre cei care l-au influențat cel mai mult.
Thomas Friedman este căsătorit cu Ann Bucksbaum, absolventă a Universității Stanford si a London School of Economics [6], fiica lui Matthew Bucksbaum, cel care a fost președintele General Growth Propertis, un gigant în industria imobiliară. GGP a dat faliment în aprilie 2009, după încercări nereușite de a ajunge la înțelegere cu creditorii[7]. Ann și Thomas Friedman locuiesc în Bethesda, Maryland, suburbie a Washington, D.C. Au două fiice: Orly (născută în 1985) și Natalie (născută în 1988). Ambele au fost născute în Israel, pe vremea când Friedman lucra pentru The New York Times[8], ca și corespondent. Thomas Friedman a dedicat multe dintre cărțile scrise de el fiicelor lui.
| Thomas Friedman | |
.jpg) Thomas Friedman | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (66 de ani)[2][3][4] St. Louis Park[*], SUA |
| Cetățenie |  SUA |
| Ocupație | columnist[*] jurnalist scenarist scriitor |
| Limbi | limba engleză[1] |
| Studii | Universitatea din Minnesota Universitatea Brandeis[*] St Antony's College[*] |
| Opere semnificative | Românii supt Mihai-Voievod Viteazul[*] |
| Note | |
| Premii | Bursă Guggenheim[*] George Polk Award[*] National Book Award[*] Carl Sagan Award for Public Understanding of Science[*] Marshall Scholarship[*] National Book Award for Nonfiction[*] Pulitzer Prize for International Reporting[*] Premiul Pulitzer |
* 1954: Moira Harris (n. 20 iulie 1954) este o actriță americană.
Filmografie:
- Terminator 3: Rise of the Machines (2003)
- Chicago Cab (1998)
- Breakdown (1997)
- Three Wishes (1995)
- Tall Tale (1995)
- Nannie & Alex (1995)
- Between Love and Hate (1993) (TV)
- Of Mice and Men (1992)
- Miles from Home (1988)
- One More Saturday Night (1986)
- Welcome Home, Bobby (1986) (TV)
- The Fantasist (1986)
| Moira Harris | |||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||
Născut în Gradella (un cartier al orașului Pandino) în 1955, Egidio Miragoli a studiat la Seminarul din Lodi și a fost hirotonit preot în 1979. A continuat studiile teologice la Roma. Din 1994 până în 2017 a fost preot paroh al Bisericii „Santa Francesca Saverio Cabrini” din Lodi.
Din 2007 este judecător al Tribunalului Ecleziastic Regional din Lombardia.
La 29 septembrie 2017 papa Francisc l-a numit episcop de Mondovì, în locul episcopului Luciano Pacomio, care s-a retras din funcție din cauza vârstei sale înaintate.
| Egidio Miragoli | |||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||
| Anatolie Arhire | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (63 de ani) Ungheni, RSS Moldovenească |
| Cetățenie | Moldova |
| Religie | Creștin-ortodox |
| Ocupație | politician |
| Deputat în Parlamentul Republicii Moldova | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată 5 aprilie 2009 | |
| Premii | Ordinul Gloria Muncii |
| Partid politic | Partidul Liberal Alianța pentru Integrare Europeană (2009–2013) |
· 1956 - S-a născut Paul Cook, baterist britanic (Sex Pistols, The Professionals).
* 1958: Mircea Lubanovici s-a născut la 20 iulie 1958 în municipiul Suceava. A emigrat în SUA în 1985 (la vârsta de 27 ani) împreună cu soția sa Monica cu care este căsătorit din 1983.
* 1958: Mircea Lubanovici s-a născut la 20 iulie 1958 în municipiul Suceava. A emigrat în SUA în 1985 (la vârsta de 27 ani) împreună cu soția sa Monica cu care este căsătorit din 1983.
La plecarea din țară au fost obligați să renunțe la cetățenia română, dar în 1993 au redobândit-o.
Are cinci copii: Lia (30), Gina (29), Roxanna "Roxy "(27), Delia (25) și Jonathan (23).
În iunie 1976 a absolvit Școala Profesională din cadrul Liceului Industrial nr. 2, Suceava, continuându-și studiile liceale la seral și completându-le în iunie 1978.
În perioada iulie 1977 – octombrie 1978 a lucrat ca frezor în Intreprinderea de Reparații Auto, Suceava.
La eliberarea din serviciul militar a lucrat ca fotograf autorizat liber profesionist, din aprilie 1980 până în luna iunie 1985. A deschis un studio foto in Suceava.
În iunie 1985, dupa ce a obținut aprobările necesare și viza de intrare în SUA sponsorizată de părinții soției, a părăsit România ca emigrant cu tranzitul prin lagărul de refugiați din Roma, Italia, prin grija organizației Lutheran Child Services
Ajuns în Statele Unite a urmat cursuri intensive de limba engleză la colegiul "Harry Truman Community College" din Chicago, începând cu Iulie 1985 și până în Iunie 1986.
În perioada noiembrie 1985 – mai 1986 a urmat cursuri specializate "CNC programator operator" la Institutul "Power Engineering Institute" din Palatine, Illinois. Din luna mai 1986 și până în mai 1989 a lucrat ca Operator & Programator CNC la "Tool and Engineering Company" din Chicago, firma specializată pe producția de piese fine și de ansamblu pentru producătorul American de automobile "Ford".
În mai 1989 a deschis o firma de construcții – "M & M General Construction Company", specializată pe construcții și renovări de imobiliare rezidențiale, precum și de spații comerciale. Firma a funcționat până în vara anului 1992.
În noiembrie 1989 a mai deschis o firmă, impreună cu soția, numita "Continental Textiles", specializată pe import-export al produselor de textile.
În 1993 a redobândit cetățenia română.
În mai 1993 a urmat cursuri specializate import-export oferite de Camera de Comerț din orașului Portland.
În primavara anului 1994 a urmat cursuri de management și marketing la "Portland Community College".
A publicat numeroase articole în ziarul "Romanian Times" precum și în ziarul "Romanian Tribune" și revista "Romanian Impact Magazine" din Chicago
Familia:
- Căsătorit cu Monica Lubanovici din 20 iulie 1983.
- Împreună au 5 copii: Lia (30 de ani) necăsătorită – business manager în firma „Continental Textiles".
- Gina (29 ani) căsătorită cu Greg Lynch. Gina este business manager în metropola Seattle, post obținut după absolvirea Universității Northwest din Kirkland, statul Washington, în domeniul Business & Communication.
- Roxanna "Roxy" (27 ani) necăsătorită, studenta în anul 4 la Northwest University din Kirkland, în domeniul Psihologia Copilului.
- Delia (25 ani) necăsătorită, Northwest University din Kirkland, în domeniul Artei și al comunicațiilor. Înainte de absolvirea liceului a fost premiată cu „Homecoming Queen" (Regina Frumuseții), iar în 2006 și 2013 a câștigat premiul „Miss Seattle – Washington" la concurcul de frumusețe pentru adolescenți.
- Jonathan (23 ani) necăsătorit, elev în clasa a 12-a la Liceul Mountain View din Vancouver, Washington, unde este component al echipei de baschet a scolii.
| Mircea Lubanovici | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (61 de ani) |
| Ocupație | politician |
| deputat | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată 2008 | |
| Circumscripția | 43 Diaspora, colegiul uninominal nr.3 |
| Partid politic | Partidul Național Liberal |
· 1958 - S-a născut Michael McNeil, pianist britanic (Simple Minds).
* 1959: Giovanna Amati (născută la data de 20 iulie 1959, la Roma în Italia), este a 5-a femeie care a pilotat o mașină în Formula 1. Giovanna a participat la 3 curse din sezonul 1992 pentru echipa britanică Motor Racing Developments.
* 1959: Giovanna Amati (născută la data de 20 iulie 1959, la Roma în Italia), este a 5-a femeie care a pilotat o mașină în Formula 1. Giovanna a participat la 3 curse din sezonul 1992 pentru echipa britanică Motor Racing Developments.
Celelalte 4 femei care au alergat în Formula 1 sunt Maria Teresa de Filippis (Italia), Lella Lombardi (Italia), Divina Galica (Marea Britanie) și Desiré Wilson (Africa de Sud).
* 1960: Alexandru Spiridon (n. 20 iulie 1960, Edineț) este un antrenor profesionist de fotbal și fost fotbalist, mijlocaș, din Republica Moldova. În prezent el activează ca antrenor secund la FC Șahtior Donețk.
· 1962 - S-a născut Dig Wayne, vocalist american (Jo Boxers).
* 1964: Ionuț-Elie Zisu (n. 20 iulie 1964) este un senator român, ales în 2012.
* 1969: Joshua Lee "Josh" Holloway (n. 20 iulie 1969) este un actor american cunoscut în special pentru rolul lui James "Sawyer" Ford din serialul Lost.
* 1964: Ionuț-Elie Zisu (n. 20 iulie 1964) este un senator român, ales în 2012.
| Ionuț-Elie Zisu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (55 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician |
| senator | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată 19 decembrie 2012 | |
| Circumscripția | 3 Argeș, colegiul uninominal nr.4 |
| Josh Holloway | |||||||||||||||||||||
 Josh Holloway în 2013
| |||||||||||||||||||||
· 1973: Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei (Haakon Magnus; n. 20 iulie1973, Oslo) este moștenitorul tronului Norvegiei. A devenit Prinț Moștenitor când tatăl său a devenit regele Harald al V-lea al Norvegieiîn 1991. Dacă Prințul Haakon va ajunge rege, așa cum e de așteptat, va fi cunoscut sub numele de Haakon al VIII-lea al Norvegiei.
* 1973: Claudio Reyna (n. 20 iulie 1973) este un fost fotbalist american, actualmente director sportiv al formației New York City FC.
* 1973. Monkaen Kaenkoon[1] (în thailandeză มนต์แคน แก่นคูน, n. , Districtul Loeng Nok Tha, Thailanda) este un actor și cântăreț thailandez.
* 1989: Ioana Laura Oltean (n. 20 iulie 1989, în Bistrița) este o handbalistă din România care joacă pe postul de coordonator de joc pentru clubul CSM Bistrița. Ea a fost selecționată de antrenorul Gheorghe Tadici în lotul lărgit al echipei naționale a României convocat pentru meciurile împotriva Slovaciei, decisive pentru calificarea la Campionatul Mondial din Serbia
* 1989: Ioana Laura Pristăvița (n. Oltean, 20 iulie 1989, în Bistrița)[4] este o handbalistă din România care joacă pe postul de coordonator de joc pentru clubul Gloria Bistrița. Începând din 2007, Laura Pristăvița a jucat pentru naționala de tineret a României în 31 de meciuri, în care a înscris 54 de goluri.[23] Tot în 2007, ea a obținut medalia de bronz la Campionatul European pentru Tineret desfășurat în Turcia.[24][25]
* 1989: Iulia Petrovna Gavrilova (rusă Юлия Петровна Гаврилова; n. 20 iulie 1989, Novosibirsk) este o scrimeră rusă specializată pe sabie, triplă campioană mondială pe echipe (în 2010, 2011 și 2015) și campioană europeană pe echipe în 2011. La individual, a fost laureată cu bronz la Campionatul Mondial de Scrimă din 2011.
Nașii de botez ai Prințului Haakon sunt: regele Olav al V-lea al Norvegiei, Prințesa Astrid a Norvegiei, Prințul Carl Bernadotte, regele Carl XVI Gustaf al Suediei, regina Margareta a II-a a Danemarcei și Prințesa Anne, Prințesă Regală. Ca descendent al regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit, Haakon este, de asemenea, în ordinea succesiunii la tronul britanic.
Haakon are o soră mai mare, Prințesa Märtha Louise (n. 1971). În 1990, constituția Norvegiei a fost modificată, adoptându-se sistemul primogeniturii absolute pentru succesiunea la tron, ceea ce înseamnă că întâiul născut, indiferent de sex, are prioritate în ordinea succesiunii. Această măsură nu se aplică retroactiv (așa cum s-a întâmplat în Suedia în 1980), astfel că Haakon are în continuare prioritate la tron în fața surorii sale mai mari.
Haakon a servit în Marina Regală norvegiană în instruirea sa ca ofițer la Academia Navală norvegiană. În 1999 a obținut o diplomă în științe politice de la Universitatea Berkeley, din California. Mai târziu a urmat cursuri la Universitatea din Oslo și la Ministerul norvegian al Afacerilor Externe în 2001. Și-a terminat studiile în 2003 la London School of Economics, unde a făcut un masterat în studii de dezvoltare, specializare în comerțul internațional și Africa
Haakon s-a căsătorit cu Mette-Marit Tjessem Høiby la 25 august 2001, la Catedrala din Oslo. Frederik, Prinț Moștenitor al Danemarcei a fost cavaler de onoare. Când s-a anunțat public logodna, mulți norvegieni au considerat că alegerea Prințului a fost nepotrivită,[1] în primul rând pentru că Mette-Marit era mamă singură, iar în al doilea rând pentru că existau informații cu privire la implicarea ei în muzica rave, o subcultură controversată, asociată cu consumul de droguri. În plus, tatăl copilului ei a fost condamnat pentru infracțiuni legate de droguri.[1]
Într-o conferință de presă dinainte de nuntă, Prințesa a vorbit despre trecutul ei, spunând, printre altele, că poate a fost mai rebelă decât alți tineri.[1] Deși unii încă o consideră nepotrivită pentru rolul ei de viitoare regină, problemele din trecutul lui Mette-Marit au fost în mare măsură date uitării.
Copii
- Prințesa Ingrid Alexandra născută la 21 ianuarie 2004, la Oslo.
- Prințul Sverre Magnus născut la 3 decembrie 2005 la Oslo.
| Haakon | |||||||||||||||||||||||||||||
| Prinț Moștenitor al Norvegiei | |||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||
* 1973. Monkaen Kaenkoon[1] (în thailandeză มนต์แคน แก่นคูน, n. , Districtul Loeng Nok Tha, Thailanda) este un actor și cântăreț thailandez.
| Monkaen Kaenkoon | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (46 de ani) Provincia Yasothon  Thailanda |
| Cetățenie |  Thailanda |
| Ocupație | cântăreț |
| Activitate | |
| Cariera muzicală | |
| Activitate | |
| Gen muzical | |
| Instrument(e) | Vocal |
| Ani de activitate | 1991-prezent |
| Case de discuri | GMM Grammy |
| Colaborare cu | Jintara Poonlarp |
* 1977: Alessandro Santos (n. 20 iulie 1977) este un fotbalist japonez.
* 1979: Pepe (n. 20 iulie 1979, București, România), pe numele său, Nicolae - Ionuț Pascu, este un muzician, compozitor, producător, interpret, actor și prezentator de televiziune.
* 1979: Pepe (n. 20 iulie 1979, București, România), pe numele său, Nicolae - Ionuț Pascu, este un muzician, compozitor, producător, interpret, actor și prezentator de televiziune.
În anul 2015 cunoscutul cântăreț își împrumută vocea personajului Apatozaur din filmul de animație Disney Dinosaur
A studiat, între anii 1993-1998, cursul de canto-clasic de la Școala populară de artă, sub îndrumarea profesorului, criticului muzical și compozitorului Camelia Dăscălescu. Ca să-mi plătesc lecțiile de canto, eu am muncit pe brânci. Am făcut o grămadă de lucruri: am filmat pe la nunți și alte petreceri private, am fost ospătar, vânzător de haine sau de cafea... Niciodată nu mi-a fost rușine ..., după cum spunea într-un interviu.[2]
A debutat în 1996 la Ploiești, la un festival de muzică ușoară, unde a obținut premiul trei. Dar succesul a venit în 1999, când a devenit solistul fostei trupe "Latin Express", care a introdus pentru prima dată stilul flamenco în România. În vara anului 1999, "Latin Express" a câștigat premiul I la festivalul de muzică ușoară de la Amara, iar ulterior locul II la festivalul de muzică ușoară de la Mamaia, cu piesa "Nu te mai doresc". .
A urmat un videoclip, și după aceea albumul "Pasiune".
Din 2000 până în prezent, evolueză individual sub numele Pepe, fiind unul dintre cei mai apreciați cântăreți de muzică latino din România.
În cariera solo, a lansat următoarele albume:
- Pepe, 2003
- Îmi place, 2003
- Cine te iubește, 2002
- Inimă nebună, 2004
- Fericire și tristețe, 2007
- Aruncă-mi o privire, 2011
În 2004, a compus cântecul "Numai iubirea" de pe coloana sonoră a primei telenovele românești de succes Numai iubirea.
A fost prezentator și producător al emisiunilor de televiziune "Îndrăgostește-mă de tine" (Acasă TV) și "100% adevărat" (OTV).
A participat la emisiunea Te cunosc de undeva pe Antena 1, este jurat la Next Star pe Antena 1 și este prezentator la emisiunile Splash Vedete la Apă pe Antena 1 și la Națiune te cunosc la Prima tv.
| Pepe | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ionuț Nicolae Pascu |
| Născut | 20 iulie 1979 (40 de ani) București, România |
| Căsătorit cu | Raluca Pascu ( căs. 2012) |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | Interpret, Producător Muzical, Compozitor, Actor, Prezentator TV |
| Activitate | |
| Gen muzical | Latino, Pop, Flamenco |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Ani de activitate | 1999 - prezent |
* 1984: Iulian Popa (n. ,[1] Victoria, România) este un jucător român de fotbal retras din activitate. Iulian Popa s-a născut la 20 iulie 1984, la Victoria, din județul Brașov, într-o familie de intelectuali. Este al doilea din cei trei băieți ai familiei Popa.
Iulian Popa a urmat cursurile școlare în Victoria. După absolvirea cursurilor Liceului Teoretic „Ion Codru Drăgușanu” (matematică-informatică), din localitatea natală (2003), tânărul Iulian Popa a urmat cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport a Universității „Transilvania” din Brașov.
A început activitatea competițională de fotbalist la clubul sportiv „Viromet”, din localitatea natală, care activa, în vremea respectivă, în divizia C. De atunci, a mai jucat în echipe din diviziile C, B și A, precum sunt Forex Brașov, CSM Râmnicu Vâlcea (2009-2010) și Voința Sibiu (2010-2012).
În 2014-2015, a avut contract cu FC Oțelul Galați.
În 2015–2016, a jucat la FC Rapid București. După desființarea acestei echipe, s-a transferat înapoi la FC Brașov unde a jucat în Liga a II-a. După ce și acest club a fost desființat, s-a transferat la clubul recent apărut și promovat în Liga a II-a, FC Hermannstadt din Sibiu.
* 1984: Larsen Touré (n. 20 iulie 1984, Brest, Franța) este un fotbalistcare evoluează la echipa națională de fotbal a Guineei și la Brest. De-a lungul carierei a mai evoluat la Lille și la Grenoble.
* 1987: Edvan Bakaj (n. 7 iulie 1987, Albania), cunoscut și sub numele Ed Bakajeste un fotbalist albanez care joacă pe post de portar la clubul KS Besa Kavajë.* 1989: Ioana Laura Oltean (n. 20 iulie 1989, în Bistrița) este o handbalistă din România care joacă pe postul de coordonator de joc pentru clubul CSM Bistrița. Ea a fost selecționată de antrenorul Gheorghe Tadici în lotul lărgit al echipei naționale a României convocat pentru meciurile împotriva Slovaciei, decisive pentru calificarea la Campionatul Mondial din Serbia
* 1989: Ioana Laura Pristăvița (n. Oltean, 20 iulie 1989, în Bistrița)[4] este o handbalistă din România care joacă pe postul de coordonator de joc pentru clubul Gloria Bistrița. Începând din 2007, Laura Pristăvița a jucat pentru naționala de tineret a României în 31 de meciuri, în care a înscris 54 de goluri.[23] Tot în 2007, ea a obținut medalia de bronz la Campionatul European pentru Tineret desfășurat în Turcia.[24][25]
În 2013, Pristăvița a fost convocată pentru prima dată la naționala de senioare a României, pentru a evolua la Trofeul Carpați.[26][13] Tot în 2013, ea a fost selecționată de antrenorul Gheorghe Tadici în lotul lărgit al echipei naționale a României convocat pentru meciurile împotriva Slovaciei, decisive pentru calificarea la Campionatul Mondial din Serbia.[27]
În decembrie 2019, Pristăvița a făcut parte din echipa națională a României care a participat la Campionatul Mondial din Japonia.
* 1989: Brooke Candy (n. 20 iulie 1989) este o rapperiță și cântareațăamericană. Ea este cel mai bine cunoscută pentru apariția sa în videoclipul pentru single-ul lui Grimes intitulat "Genesis". Ea a lansat în mod independent videoclipuri pentru piesele ei "Das Me", "Everybody Does" și "I Wanna Fuck Right Now", înainte de colaborarea cu fotograful Steven Klein și stilistul Nicola Formichetti pentru al optulea ei videoclip intitulat "Opulence". Candy a semnat un contract cu RCA în februarie 2014| Brooke Candy | |||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||
* 1992: Cristi-Ilie Pîrghie (n. 20 iulie 1992, Timișoara) este un canotor român. Primul rezultat notabil l-a obținut în 2009 când a obținut medalie de argint la Campionatele Mondiale de Juniori din Brive-la-Gaillarde (Franța), la proba de dublu vâsle, împreună cu Petre Codău.[1]
* 1993: Lucas Digne (n. 20 iulie 1993) este un fotbalist francez care joacă pentru Everton FC, în Premier League.
Echipajul masculin de 4 rame fără cârmaci, din care mai făceau parte Marius Vasile Cozmiuc, George Alexandru Pălămariu și Florin Curuea, s-a calificat la Jocurile Olimpice de vară din 2012 în urma clasării pe locul doi la Regata preolimpică de la Lucerna (Elveția).[2]
Același echipaj a obținut atât în 2012 cât și în 2013 locul doi la Campionatele Europene din Varese (Italia) respectiv Sevilla (Spania). În urma rezultatelor, cei patru au fost recompensați cu Medalia „Meritul Sportiv” — clasa I.[3]
La Cupa Mondială din 2013 de la Eton (Marea Britanie), echipajul de 4 rame fără cârmaci (din care mai făceau parte Ștefan Nica, Florin Răzvanță și George Alexandru Pălămariu) s-a clasat pe locul trei.
Echipajul de 4 rame masculin din care mai făceau parte și Toader Andrei Gontaru, Marius Cozmiuc și George Pălămariu a obținut medalia de aur la Campionatele Mondiale U23 de la Linz (Austria), fiind cel mai însemnat rezultat din cariera lui Pîrghie de până acum.[4]
Echipajul masculin de două rame fără cârmaci Pîrghie—George Alexandru Pălămariu s-a calificat la Jocurile Olimpice de vară din 2016 în urma rezultatului înregistrat la Campionatele Mondiale de canotaj academic din 2015 de la Aiguebelette-le-Lac (Franța).
* 1996: Joey Bragg (n. 20 iulie 1996, San Francisco, California) este un actor american. Este cunoscut mai ales pentru rolul Joey Rooney pe care l-a jucat în serialul de televiziune Liv și Maddie, precum și pentru rolul Magoo din filmul Camp Fred(en).
Filmografie
- 2012: Gulliver Quinn, în rolul lui Karl
- 2012: Camp Fred, în rolul lui Magoo
- 2012: The OD
- 2013: AwesomenessTV
- 2013: Bits and Pieces, în rolul lui Sticky
- 2013 - prezent: Liv și Maddie, în rolul lui Joey Rooney
Joey Bragg 
Date personale Născut (23 de ani)
San Francisco, CaliforniaCetățenie SUA Ocupație actor de film
actor de televiziune[*]
umoristActivitate Roluri importante Joey Rooney (în Liv și Maddie)
Magoo (în Camp Fred)
VA URMA
.jpg){kind=link}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu