MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU VINERI 31 IULIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
ARTE 31 Iulie
INVITAȚIE LA BALET 31 Iulie
INVITAȚIE LA BALET 31 Iulie
Coppelia | Vacaciones en el Colón
MUZICĂ 31 Iulie
Grandes Boleros Orquestados en Guitarra - La mejor música para cafeteria y negocios chill out
Friedrich II - My favourite Baroque music - 'Der Große' Flute Concertos
Romantic Saxophone Music - Lazy Afternoons - Slow Cafe Time - So Nice To Hear - The Very Best Of Sax
Golden Classic Country Songs Of 80s 90s - Top 100 Country Music Of 1980s 1990s
POEZIE 31 Iulie
Petofi Sandor
Biografie Petőfi Sándor
Sándor Petőfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskőrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albeşti, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluţiei de la 1848 din Ungaria şi Transilvania.
S-a născut într-o familie modestă, tatăl Stevan Petrović meşter măcelar de origine sârbă, iar mama sa Maria Hrúz de origine slovacă.
Avea şapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu îl consideră oraşul natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune şcoli, dar când poetul împlini vârsta de 15 ani, familia lui şi-a pierdut toată averea, ca urmare a inundaţiilor din 1838 şi a girării unei rude. Petőfi a fost nevoit să părăsească şcoala şi să lucreze ca actor la Pesta, învăţător la Ostffyasszonyfa şi soldat în Sopron.
În 1848 participă şi el activ la revoluţie. La 16 septembrie scrie proclamaţia de egalitate şi se înrolează în armată. Superiorii lui nu sunt mulţumiţi de el, întrucât era recalcitrant şi ataca făţiş conducerea ineficientă a armatei. Soţia sa Júlia dă naştere fiului lor Zoltán la 15 decembrie. Petőfi este nevoit să ceară o permisie, iar adversarii săi din armată îi consideră plecarea în permise drept act de laşitate.
Din cauza acestor atacuri împotriva sa, într-o scrisoare plină de demnitate cere să fie primit în armata lui Bem, în Ardeal. La 19 ianuarie 1849 pleacă prin Mediaş la Slimnic, unde este primit cu deosebită căldură de generalul Bem şi participa prima oară la luptă. Este distins cu "Medalia pentru merite în război".
La 30 iulie 1849, în încercuirea făcută de trupele ţariste în bătălia de la Albeşti, poetul Sándor Petőfi este dat dispărut. Unii susţin că şi-a aflat moartea, în timpul retragerii, alţii că a fost dus prizonier de război în Rusia ţaristă.
Poetul naţional al poporului maghiar, Sándor Petőfi cunoaşte o audienţa dintre cele mai elocvente pe toate meridianele, transmiţând în timp ardoarea unui temperament romantic cu o viziune fundamental umanistă.
Sándor Petőfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskőrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albeşti, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluţiei de la 1848 din Ungaria şi Transilvania.
S-a născut într-o familie modestă, tatăl Stevan Petrović meşter măcelar de origine sârbă, iar mama sa Maria Hrúz de origine slovacă.
Avea şapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu îl consideră oraşul natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune şcoli, dar când poetul împlini vârsta de 15 ani, familia lui şi-a pierdut toată averea, ca urmare a inundaţiilor din 1838 şi a girării unei rude. Petőfi a fost nevoit să părăsească şcoala şi să lucreze ca actor la Pesta, învăţător la Ostffyasszonyfa şi soldat în Sopron.
În 1848 participă şi el activ la revoluţie. La 16 septembrie scrie proclamaţia de egalitate şi se înrolează în armată. Superiorii lui nu sunt mulţumiţi de el, întrucât era recalcitrant şi ataca făţiş conducerea ineficientă a armatei. Soţia sa Júlia dă naştere fiului lor Zoltán la 15 decembrie. Petőfi este nevoit să ceară o permisie, iar adversarii săi din armată îi consideră plecarea în permise drept act de laşitate.
Din cauza acestor atacuri împotriva sa, într-o scrisoare plină de demnitate cere să fie primit în armata lui Bem, în Ardeal. La 19 ianuarie 1849 pleacă prin Mediaş la Slimnic, unde este primit cu deosebită căldură de generalul Bem şi participa prima oară la luptă. Este distins cu "Medalia pentru merite în război".
La 30 iulie 1849, în încercuirea făcută de trupele ţariste în bătălia de la Albeşti, poetul Sándor Petőfi este dat dispărut. Unii susţin că şi-a aflat moartea, în timpul retragerii, alţii că a fost dus prizonier de război în Rusia ţaristă.
Poetul naţional al poporului maghiar, Sándor Petőfi cunoaşte o audienţa dintre cele mai elocvente pe toate meridianele, transmiţând în timp ardoarea unui temperament romantic cu o viziune fundamental umanistă.
De ești bărbat, bărbat să fii
De esti barbat, barbat fii,
Nu o paiata doar,
De soarta azvarlita
Ici-colo, iar si iar.
Potaie-i soarta, latra-n drum;
Intotdeauna, ea
Pe fuga-i pusa de-ndraznesti...
De-aceea nu te da!
De esti barbat, barbat fii,
Dar fara s-o fi spus,
Nu-i nici un Demostene
Ca fapta mai presus.
Cladeste, sau furtuna fii,
Si-apoi, nici un cuvant,
La fel furtunii, dupa ce
Muncit-a suierand.
De esti barbat, barbat fii,
Sa crezi, sa nazuiesti,
Si spune-o, chiar de-ndata
Cu sangele-ti platesti.
Sa-ti lepezi viata, mai curand,
Dacat al vietii crez;
Si duca-se si viata chiar,
De cinstea ti-o pastrezi.
De esti barbat, barbat fii,
Chiar de comori ti-ar da,
Nu scoate la vanzare
Neatarnarea ta.
Pe cel ce-si vinde cinstea
Alunga-l maniat.
Cuvantul tau sa fie:
"Sarac, dar neatarnat!"
De esti barbat, barbat fii,
Viteaz, si-atunci nicicand
Nu-i om si nu e soarta
Sa te doboare-n vant.
Sa fii gorun, ce piere
De vifor secerat,
Dar isi pastreaza sira
Spinarii, nenclinat!
Nu o paiata doar,
De soarta azvarlita
Ici-colo, iar si iar.
Potaie-i soarta, latra-n drum;
Intotdeauna, ea
Pe fuga-i pusa de-ndraznesti...
De-aceea nu te da!
De esti barbat, barbat fii,
Dar fara s-o fi spus,
Nu-i nici un Demostene
Ca fapta mai presus.
Cladeste, sau furtuna fii,
Si-apoi, nici un cuvant,
La fel furtunii, dupa ce
Muncit-a suierand.
De esti barbat, barbat fii,
Sa crezi, sa nazuiesti,
Si spune-o, chiar de-ndata
Cu sangele-ti platesti.
Sa-ti lepezi viata, mai curand,
Dacat al vietii crez;
Si duca-se si viata chiar,
De cinstea ti-o pastrezi.
De esti barbat, barbat fii,
Chiar de comori ti-ar da,
Nu scoate la vanzare
Neatarnarea ta.
Pe cel ce-si vinde cinstea
Alunga-l maniat.
Cuvantul tau sa fie:
"Sarac, dar neatarnat!"
De esti barbat, barbat fii,
Viteaz, si-atunci nicicand
Nu-i om si nu e soarta
Sa te doboare-n vant.
Sa fii gorun, ce piere
De vifor secerat,
Dar isi pastreaza sira
Spinarii, nenclinat!
Maniei
Incepi sa seci, manie,
De cataracte plina,
Salbatic rau de munte,
Ce te-aruncai cu vuiet
In negrele prapastii
Zvarlind spre ceruri spuma!...
Sa pieri vrei pe de-a pururi
Din inima-mi, manie?
O pasare de curte
S-ajungi din cruntul vultur
Ce-si infingea pe vremuri
Puternicele-i gheare-n
Spinarea vijeliei
Turbate, calarind-o
Triumfator si mandru?
Inflacaratul tanar
Sortit e sa ajunga
Un trandav si nemernic
Burghez cu umeri garbovi
Ce tremura din scufa?
S-ajunga astfel, oare,
Nestapanitu-acela
Ce – nemilos cu sine –
Era in lumea toata
Vestit sub denumirea:
Petofi maniosul!
Ce teama fara noima,
Ce-ngrijorare vana!
Nu poate sa ma lase
Pornirea mea curata,
Mania tinereasca;
Din inima-mi, cascada
Salbaticelor ape
De munte n-a secat
Si nici nu o sa sece.
Si-a potolit doar mersul
Acum cand drumu-i trece
Printre campii intinse,
Pe sesurile goale,
Pe unde nu se vede
Nici muntele, nici valea.
Dar dincolo-i stancoasa
Prapastie viitoare,
Cu negrele-i adancuri...
Cand va ajunge-acolo
Raul maniei mele
Cu apele-i crescute, -
Se va surpa, o, Patrie,
Pe-ai tai dusmani, la fel
Cum se pravale-n noaptea
Prapastiei nesfarsite
Turbata, Niagara!
De cataracte plina,
Salbatic rau de munte,
Ce te-aruncai cu vuiet
In negrele prapastii
Zvarlind spre ceruri spuma!...
Sa pieri vrei pe de-a pururi
Din inima-mi, manie?
O pasare de curte
S-ajungi din cruntul vultur
Ce-si infingea pe vremuri
Puternicele-i gheare-n
Spinarea vijeliei
Turbate, calarind-o
Triumfator si mandru?
Inflacaratul tanar
Sortit e sa ajunga
Un trandav si nemernic
Burghez cu umeri garbovi
Ce tremura din scufa?
S-ajunga astfel, oare,
Nestapanitu-acela
Ce – nemilos cu sine –
Era in lumea toata
Vestit sub denumirea:
Petofi maniosul!
Ce teama fara noima,
Ce-ngrijorare vana!
Nu poate sa ma lase
Pornirea mea curata,
Mania tinereasca;
Din inima-mi, cascada
Salbaticelor ape
De munte n-a secat
Si nici nu o sa sece.
Si-a potolit doar mersul
Acum cand drumu-i trece
Printre campii intinse,
Pe sesurile goale,
Pe unde nu se vede
Nici muntele, nici valea.
Dar dincolo-i stancoasa
Prapastie viitoare,
Cu negrele-i adancuri...
Cand va ajunge-acolo
Raul maniei mele
Cu apele-i crescute, -
Se va surpa, o, Patrie,
Pe-ai tai dusmani, la fel
Cum se pravale-n noaptea
Prapastiei nesfarsite
Turbata, Niagara!
Poezia
Cum te-njosesc, o, sfanta poezie,
Toti nataraii, si-n ce chip iti calca
Intreaga demnitate in picioare
Tocmai cand vor sa te slaveasca. Toti
Acesti neunsi pontifi ai tai
Proclama-n gura mare ca ai fi
O boiereasca sala stralucita,
In care cuviincios nu poti sa intri
Decat in sclipitori pantofi de lac.
Taceti, voi, minciuna-i pe de-a-ntregul.
Nu-i casa de palavre poezia
Pentru inzorzonatii guralivi,
Alesii pe-o spranceana din saloane:
Mai mult e poezia! E-o cladire
Deschisa orisicui vrea sa se roage,
Cu un cuvant : un templu –n care-i slobod
Sa intri in opinci, si chiar descult.
Toti nataraii, si-n ce chip iti calca
Intreaga demnitate in picioare
Tocmai cand vor sa te slaveasca. Toti
Acesti neunsi pontifi ai tai
Proclama-n gura mare ca ai fi
O boiereasca sala stralucita,
In care cuviincios nu poti sa intri
Decat in sclipitori pantofi de lac.
Taceti, voi, minciuna-i pe de-a-ntregul.
Nu-i casa de palavre poezia
Pentru inzorzonatii guralivi,
Alesii pe-o spranceana din saloane:
Mai mult e poezia! E-o cladire
Deschisa orisicui vrea sa se roage,
Cu un cuvant : un templu –n care-i slobod
Sa intri in opinci, si chiar descult.
FLOARE LA REVER - Adrian Paunescu.
TEATRU/FILM 31 Iulie
Cu Nicu Constantin
BIOGRAFIE Nicu Constantin
Vedeta a teatrului de revista si a scheciului de televiziune, Nicu Constantin s-a nascut in 31 iulie 1939, la Eforie Sud, in judetul Constanta. A fost vedeta a Teatrului Satiric "Constantin Tanase" din Bucuresti intre 1960 si 2000, unde a sustinut peste 9.000 de reprezentatii, a activat intre 1979 - 1982 ca actor al Teatrului National de Opereta, a participat la turnee in tara si strainatate: Franta, Rusia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Turcia, Germania, Austria, Egipt, America, Israel, Canada, a participat la peste 600 de emisiuni radio si peste 300 emisiuni TV.
Nicu Constantin a jucat, de-a lungul carierei, si in aproximativ 28 de filme, printre care "Impuscaturi pe portativ" (1966),= filmul sau de debut, "Vin ciclistii" (1968), "Alo, aterizeaza strabunica" (1981) si "Ministerul comediei" (1999).
Mama actorului s-a nascut în Grecia, iar tatal în Albania si are un frate Petre Constantin.
Urmeaza cursurile Scolii de Marina din Constanta si apoi Scoala de Arte din Bucuresti .
Actorul este cunoscut publicului pentru roluri de comedie interpretate alaturi de Alexandru Arsinel, Mihai Fotino, Stefan Tapalaga sau Draga Olteanu Matei, dar si drept unul dintre cei mai înfocati suporteri ai echipei de fotbal Rapid.
Este si un publicist cunoscut scriind scenarii pentru radio, televiziune, texte pentru Teatrul "C-tin Tanase"si alte teatre muzicale,colaborator al mai multor reviste si ziare din tara si a scris si o carte autobiografica "Ochelarii miraculosi" pentru ca ochelarii îi sunt o marca personala, actorul care nu o data a amintit cu ironie despre ei, a ales sa-i foloseasca în titlul cartii .
Este casatorit cu Mandita Constantin, o voce exceptionala cu o cariera muzicala in spate la Teatrul de Opereta, de mai mult de 20 de ani , cu care a avut o cununie intima, ce a avut loc in orasul american New York, cand s-au cununat in haine de imprumut, cuplul transformand petrecerea unor machedoni dintr-un restaurant de peste Ocean in propria lor nunta.
"Eram la a doua casatorie si nu am vrut sa avem invitati", explica sotia actorului. In timp ce se aflau in turneu in SUA, o prietena de-a lor a pus la punct un plan de bataie. Aceasta a vorbit cu preotul roman din New York, iar cand ei s-au intors din Florida i-a anuntat ca a doua zi va avea loc nunta. Nicu Constantin si sotia lui nu aveau cu ce sa se imbrace festiv, avand in vedere ca hainele erau la impresar.
"O bluza imprumutata a avut insa efectul scontat." Abia la biserica cei doi si-au cunoscut nasii....(Cf. Cancan)
Nicu Constantin are o biblioteca absolut impresionanta: peste 3000 de volume. Vasta sa biblioteca cuprinde aproape toate genurile de literatura: incepand cu carti pentru copii, continuand cu poezie, teatru, romane politiste, carti istorice, precum si filozofie.
Incepand cu 2001, Nicu Constantin a devenit cetatean de onoare al orasului Eforie Sud si a fost distins cu Ordinul Cultural, cls I, medalii, decoratii pentru activitatea sa artistica, este Societar al Teatrul National de Opereta si a obtinut premiul de popularitate al unei reviste de profil.
In 2005, la Gala Uniter, a primit premiul special pentru teatru de revista, iar in 2006, premiul Uniter pentru intreaga activitate.
In prezent (11 mai 2009 - ) actorul este internat La SPITALUL MILITAR CENTRAL: "Pacientul sufera de o afectiune pulmonara severa si este intubat. Starea lui nu s-a imbunatatit de la internare, este oarecum stationara, insa echipa medicala face toate eforturile pentru ameliorarea starii de sanatate. Din pacate, in momentul de fata, actorul nu poate parasi sectia ATI", a declarat, pentru NewsIn, directorul spitalului, prof. dr. Ioan Sarbu.
Nicu Constantin a jucat, de-a lungul carierei, si in aproximativ 28 de filme, printre care "Impuscaturi pe portativ" (1966),= filmul sau de debut, "Vin ciclistii" (1968), "Alo, aterizeaza strabunica" (1981) si "Ministerul comediei" (1999).
Mama actorului s-a nascut în Grecia, iar tatal în Albania si are un frate Petre Constantin.
Urmeaza cursurile Scolii de Marina din Constanta si apoi Scoala de Arte din Bucuresti .
Actorul este cunoscut publicului pentru roluri de comedie interpretate alaturi de Alexandru Arsinel, Mihai Fotino, Stefan Tapalaga sau Draga Olteanu Matei, dar si drept unul dintre cei mai înfocati suporteri ai echipei de fotbal Rapid.
Este si un publicist cunoscut scriind scenarii pentru radio, televiziune, texte pentru Teatrul "C-tin Tanase"si alte teatre muzicale,colaborator al mai multor reviste si ziare din tara si a scris si o carte autobiografica "Ochelarii miraculosi" pentru ca ochelarii îi sunt o marca personala, actorul care nu o data a amintit cu ironie despre ei, a ales sa-i foloseasca în titlul cartii .
Este casatorit cu Mandita Constantin, o voce exceptionala cu o cariera muzicala in spate la Teatrul de Opereta, de mai mult de 20 de ani , cu care a avut o cununie intima, ce a avut loc in orasul american New York, cand s-au cununat in haine de imprumut, cuplul transformand petrecerea unor machedoni dintr-un restaurant de peste Ocean in propria lor nunta.
"Eram la a doua casatorie si nu am vrut sa avem invitati", explica sotia actorului. In timp ce se aflau in turneu in SUA, o prietena de-a lor a pus la punct un plan de bataie. Aceasta a vorbit cu preotul roman din New York, iar cand ei s-au intors din Florida i-a anuntat ca a doua zi va avea loc nunta. Nicu Constantin si sotia lui nu aveau cu ce sa se imbrace festiv, avand in vedere ca hainele erau la impresar.
"O bluza imprumutata a avut insa efectul scontat." Abia la biserica cei doi si-au cunoscut nasii....(Cf. Cancan)
Nicu Constantin are o biblioteca absolut impresionanta: peste 3000 de volume. Vasta sa biblioteca cuprinde aproape toate genurile de literatura: incepand cu carti pentru copii, continuand cu poezie, teatru, romane politiste, carti istorice, precum si filozofie.
Incepand cu 2001, Nicu Constantin a devenit cetatean de onoare al orasului Eforie Sud si a fost distins cu Ordinul Cultural, cls I, medalii, decoratii pentru activitatea sa artistica, este Societar al Teatrul National de Opereta si a obtinut premiul de popularitate al unei reviste de profil.
In 2005, la Gala Uniter, a primit premiul special pentru teatru de revista, iar in 2006, premiul Uniter pentru intreaga activitate.
In prezent (11 mai 2009 - ) actorul este internat La SPITALUL MILITAR CENTRAL: "Pacientul sufera de o afectiune pulmonara severa si este intubat. Starea lui nu s-a imbunatatit de la internare, este oarecum stationara, insa echipa medicala face toate eforturile pentru ameliorarea starii de sanatate. Din pacate, in momentul de fata, actorul nu poate parasi sectia ATI", a declarat, pentru NewsIn, directorul spitalului, prof. dr. Ioan Sarbu.
Aurel Baranga - Sfantul Mitica Blajinul | Teatru
SFATURI UTILE 31 Iulie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu