MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU VINERI 31 IULIE 2020

PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 31 Iulie


RELIGIE ORTODOXĂ 31 Iulie

Înainte – prăznuirea scoaterii Sfintei Cruci; Sf și Dreptul Evdochim; Sf și Dreptul Iosif din Arimatreea; Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului

Înainteprăznuirea scoaterii Sfintei Cruci

Astăzi este Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului

Biserica Ortodoxa a randuit Lasata Secului pentru inceputul Postului Sfintei Marii pe data de 31 iulie. Insa, daca aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi  mai inainte. De asemenea, postul se prelungeste  si in ziua    sarbatorii  insesi,  daca  aceasta  cade miercurea sau vinerea, facandu-se dezlegare la untdelemn, peste si  vin.

De regula, cuvantul sec, din sintagma precum "lasatul secului", este inteles de noi ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, de post. In realitatea insa, accentul nu trebuie sa cada pe mancare, pentru ca secul pe care il lasa postul ortodox este seclum (saeculum), adica lumea, in sensul de mondenitate, moda, obiceiuri lumesti.
 

Pentru societatea noastra postul este inteles gresit. Multi considera postul o forma nefireasca prin care omul este persecutat pentru pacatele sale, altii au facut din post un scop in sine, uitand ca postul este un mijloc prin care ne infranam poftele noastre cele egoiste.

Pentru traditia crestina postul reprezinta o normalizare a naturii noastre, si nu o persecutare a acesteia. Dupa invatatura crestina omul firesc este cel de dinainte de pacat, deoarece pacatul este o manifestare contrara firii. Ca si omul primordial, astazi, omul contemporan   uita de Dumnezeu prin pacat. Putem spune ca astazi postul este mai necesar ca oricand, daca tinem seama ca omul este alipit de valorile materiale si saracit de Dumnezeu. Pentru un crestin autentic adevarata bogatie este atunci cand a reusit sa-L omeneasca pe Dumnezeu (sa locuiasca Dumnezeu in el) si sa se indumnezeiasca.

Cum trebuie sa postim

Tipicul cel Mare si invatatura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea si vi­nerea, pana la Ceasul IX, adica pana la ora 15.00, cand se consuma mancare uscata. Martea si joia se consuma legume fierte, fara untdelemn, iar sambata si duminica se dezleaga la untdelemn si vin. La 6 august (sarbatoarea Schimbarii la fata), in orice zi ar cadea, se face dezlegare la untdelemn, peste si vin. In timpul acestui post se citesc in bisericile manastiresti cele doua Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov.

Originea Postului Sfintei Marii

Originea acestui post trebuie pusa prin sec. V, cand cultul Maicii Dom­nului s-a dezvoltat si cand sarbatoarea Ador­mirii ei a inceput sa primeasca o mai mare importanta. La inceput insa, nici timpul din an, nici durata si nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Unii (in partile Antiohiei) posteau o singura zi (6 august), altii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); unii posteau in luna august si de aceea postul era numit si postul lui August, altii in septembrie, iar altii nu posteau deloc, soco­tind ca sarbatoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnuluia trecut de la viata pamanteasca la cea cereasca. Data si durata pos­tului au fost uniformizate in toata Ortodoxia abia in sec. XII, la sinodul local din Constantinopol, tinut la 1166 sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotarat ca postul sa inceapa la 1 august si sa dureze 14 sau 15 zile, pana la sarbatoarea Adormirii (15 august).

În aceasta luna, în ziua a treizeci si una, pomenirea Sfântului si Dreptului Evdochim.

Acest fericit a trait pe vremea împaratiei lui Teofil, cel ce ura pe Hristos si lupta împotriva icoanelor. Parintii sfântului duceau viata stralucita, pentru ca erau patricieni si drept-credinciosi. Fiind crescut bine de parintii sai, Vasile si Evdochia, a fost cinstit de împaratul Teofil cu dregatoria de candidat, si a fost pus serdar mare peste osti, întâi în Capadocia, dupa aceea în tara harsianilor. Fiind el cumpana dreapta si dreptar, care pazea toata îndreptarea, facea multe milostenii în toate zilele, si ajuta pe vaduve si pe saraci. În scurte cuvinte, se purta si facea tot felul de bunatati. Dumnezeieste vietuind, si cazând într-o boala trupeasca, si-a dat sufletul la Dumnezeu, iar robii lui, plinindu-i voia, l-au îngropat cu hainele lui cu care era îmbracat, fiind marit de Dumnezeu cu multe minuni. Si s-a facut mutarea moastelor sale la Bizant, în sase zile ale lui iulie; iar sfânta sa adormire, în 31 de zile ale aceleiasi luni.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Iosif cel din Arimateea, care a îngropat preacuratul trup al Stapânului Hristos, si care cu pace s-a savârsit.

Sfântul Iosif din Arimateea (sec. I) – era originar din seminția lui Efraim. A fost un om bogat, ucenic în taină al Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Iosif a fost cel care s-a ocupat de îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. După ce a cerut lui Pilat trupul Mântuitorului, împreună cu Nicodim au dat jos trupul Mântuitorului Iisus Hristos de pe cruce, l-au învelit în giulgiu alb și l-au așezat în mormânt nou săpat în piatră pe care Sfântul Iosif îl pregătise pentru sine.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 31 Iulie

A.   GUSTĂRI

Gustare de ciuperci

·       1 kg ciuperci

·       2 cepe

·       1 ţelină

·       1 păstârnac

·       2 morcovi

·       Sare

·       Piper

·       Enibahar

·       Frunze de dafin

·       Ulei

Ceapa tocată mărunt se prăjeşte în ulei.

          Se adaugă ţelina, morcovii şi pătrunjelul date pe răzătoare.

          Ciupercile împreună cu foile de dafin se fierb 20 minute în apă cu sare, apoi se scurg, se toacă mărunt şi se adaugă peste celelalte legume prăjite.

          Se amestecă cu grijă şi se condimentează.

          Gustarea se serveşte rece.

B.    SALATE

Salată de fasole verde

·       1 kg fasole verde, preferabil fideluţă

·       Sare

·       Ulei

·       Oţet

·       Piper

·       4-5 căţei de usturoi tocaţi mărunt

Se curăţă, se spală, se taie în două fasolea şi se pune la fiert în apă cu sare.

          Se scurge de zeamă şi se aşază într-o salatieră.

          Peste fasole se toarnă amestecul de ulei, oţet, piper şi usturoiul tocat mărunt şi se potriveşte gustul de sare.

C.   SOSURI

Sos pentru musaca de cartofi, dovlecei şi vinete

Din ingredientele prezentate la reţeta pentru musaca, tocate mărunt, călite în ulei se prepară sosul în care se adaugă apă cu care se stinge.

Se lasă să fiarbă bine cam o jumătate de oră la foc potrivit, timp în care se mai adaugă, la nevoie apă, pentru a se păstra de consistenţă nu prea lichidă, dar să nu se lipească; pentru aceasta se amestecă periodic cu o paletă de lemn sau cu o lingură de lemn.

Se potriveşte gustul de sare şi condimente.

D.   BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de roşii cu soia

350 ml supă de legume
200 ml lapte de soia
60 g făină de soia
2 căţei de usturoi
5-6 foi de dafin
300 ml piure de roşii
80 ml ulei rafinat de soia
30 g soia texturată
sare şi piper, după gust
coriandru, pentru decor
1. Taie cubuleţe 20 g de soia texturată şi rade restul pe răzătoare.
2. Încălzeşte 20 ml ulei rafinat de soia într-o tigaie cu fundul gros.
3. Adaugă frunzele de dafin, piperul şi făina de soia. Prepară un sote.
4. Într-o tigaie separată, încălzeşte restul de ulei de soia.
5. Adaugă usturoiul tocat mărunt şi piureul de roşii.
6. Adaugă compoziţia din prima tigaie şi supa de legume şi lasă totul la fiert timp de 5 minute.
7. Adaugă treptat laptele de soia, amestecând în permanenţă.
8. Sărează, încorporează cubuleţele de soia şi lasă ciorba la fiert timp de 2 minute.
9. Decorează cu tofu ras şi coriandru tocat.

E.    MÂNCĂRURI

Musaca de cartofi, vinete şi dovlecei

·       1 kg vinete

·       500 g ardei

·       1 kg dovlecei

·       1 kg cartofi

·       1 lingură bulion

·       3 roşii

·       3 cepe mari

·       6 căţei de usturoi

·       300 ml ulei

·       Condimente după gust

·       Sare

Se fierb cartofii în coajă cu sare, dar nu prea mult, să nu devină sfărâmicioşi.

          Se scurg de apă, se lasă să se răcească, se curăţă şi se taie rondele.

          Vinetele curăţate de coajă şi spălate se taie rondele şi se călesc pe ambele feţe, fără să se rumenească.

          Dovleceii curăţaţi de coajă şi spălaţi se taie rondele şi se călesc, la fel ca vinetele.

          Se prepară sosul conform reţetei arătate mai sus.

          Când totul este gata se unge o cratiţă cu ulei şi se pun în ea, alternativ, rânduri de cartofi, dovlecei şi vinete între care se pune sos. Deasupra se pune sosul rămas, iar peste el se ornează cu felii subţiri de roşii.

          Se dă cratiţa la cuptor şi se lasă circa 90 minute la foc potrivit.

          La servit se mai ornează cu câteva frunzuliţe de pătrunjel verde fiecare porţie.

F.    DULCIURI Şi MURĂTURI PENTRU VARĂ

Castraveţi în saramură

Se aleg castraveţi tineri şi proaspeţi.

          Se spală în apă rece şi se taie ambele capete care pot fi amare.

          Se aşază castraveţii în borcan astfel încât să nu rămână spaţii goale şi se intercalează căţei de usturoi şi tije de mărar.

          Când borcanul s-a umplut se completează cu apă care se măsoară cantitativ.

          Se pune apa la fiert cu sare în proporţie de 50 g sare la 1 litru de apă.

          Se pune apa fierbinte în borcan, iar acesta, pentru a nu plesni se înfăşoară într-o cârpă udă.

          Se leagă borcanul la gură cu hârtie pergament şi se ţine la soare 2-3 zile.

          După ce sunt bine muraţi se pun la rece şi se consumă în perioada de vară.

Peltea de coacăze

Sunt două moduri în care se prepază zeama pentru pelteaua de coacăze:

1.                            Se spală coacăzele şi se pun la scurs pe o sită. Nu se desfac boabele de pe cotor. Se îndepărtează numai cele stricate, iar restul se sfărâmă cu mâna într-un castron. Se storc apoi, câte puţine printr-o pânză groasă. Drojdia rămasă se umezeşte ceu 2-3 linguri apă la 1 kg drojdie şi se mai stoarce o dată ca să iasă toată zeama din ea. Se lasă 2-3 ore să se limpezească, se trece printr-o sită deasă şi se pune la fiert cu zahărul.

2.                            Se spală coacăzele, se desfac boabele de pe cotoare şi se pun într-o cratiţă cu puţină apă, 4-5 linguri apă la 1 kg coacăze. Se pun la fiert cam un sfert de oră la foc foarte mic, mişcând din când în când cratiţa, până ce boabele încep să se înmoaie. Se răstoarnă cu totul pe o sită de păr, deasupra unui castron, lăsând să se scurgă încet cam o jumătate de oră. Se apasă uşor cu dosul lingurei, dar foarte puţin ca să nu iasă zeama tulbure. Se lasă să se limpezească.

Zeama obţinută în unul din procedeele de mai sus se măsoară şi se pune în cratiţă sau tingire peste zahăr în proporţie de 1 litru zeamă pentru 1,5 kg zahăr.

          Se ţine cam un sfert de oră pe marginea aragazului, amestecând până se topeşte tot zahărul.

          Se pune la foc iute, luând spuma cu grijă, de câte ori se formează.

          Se lasă să fiarbă până se leagă ca un şerbet.

          Se toarnă fierbinte în borcane de sticlă cu capac înfiletat. În timpul turnării, borcanul trebuie să fie învelit într-o cârpă udă pentru a nu se sparge. Se pune capacul imediat.

VA URMA