REVISTA MEA DIN 13 AUGUST/ 3

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU JOI 13 AUGUST 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE 

ARTE 13 August

INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 13 August

Jules Emile Frédéric Massenet

Jules Massenet: Cléopâtre. (Montserrat Caballé 2002) Full opera

MUZICĂ 13 August

Morning Rain | Smooth Jazz Saxophone | Relaxing Background Music with the Sound of Soft Rain

Baroque Adagios - Studying & Learning - Claudio Monteverdi L'Orfeo - Gabriel Garrido

Los Mejores Boleros Instrumentales del Mundo - Grandes Éxitos Instrumentales De Todos Los Tiempos

POEZIE 13 August

Alexei Mateevici

Biografie

Nastere: 27 martie 1888, Cainari
Deces: 24 august 1917, Chișinau

Alexei Mateevici este unul din cei mai reprezentativi scriitori romani nascuți in Basarabia, actualmente Republica Moldova.

S-a nascut in Cainari, fostul judet Tighina, la 16 martie 1888. Tatal sau, preot, era un cunoscut om de carte. Face scoala primara la Zaim, in acelasi judet, iar din 1898 este elev intern la Scoala Duhovniceasca din Chisinau. Din 1902 urmeaza Seminarul din Chisinau. Tot din aceasta perioada incepe colaborarea la ziarul „Basarabia cu articole, traduceri, creatii originale. Din anul 1910 Alexei Mateevici trece ca bursier la Academia Teologica din Kiev, prilej concretizat si printr-o intensa activitate culturala. Absolva Academia Teologica in anul 1914, in acelasi an se preoteste, iar la 23 septembrie este numit profesor de limba greaca si teologie la Seminarul din Chisinau.

In 1914, preot, si profesor la Seminarul din Chisinau. in 1915, preot militar in Galitia si apoi in Moldova, unde ia parte la luptele de la Marasesti. Moare de tifos exantematic, in 1917. Cunoscator al literaturilor rusa, franceza, germana si engleza. Din ruseste traduce din Nadson, Al. Tolstoi, Lermontov, Puskin, Gorki.

In timpul razboiului este numit preot militar in Galitia, iar in 1916 cere sa fie trimis in Romania; este pentru poet momentul unui contact dorit si nemijlocit cu miscarea culturala din tara. Moare la Chisinau, in 13 august 1917, in urma unei boli de tifos abdominal contactate pe front.

Poezia Limba noastra a fost scrisa cu prilejul deschiderii cursurilor pentru invatatorii moldoveni, in iunie 1917 la Chisinau, si a fost citita de autor cu acest prilej. Este unul din putinele cazuri fericite din literatura in care dainuirea numelui autorului sa fie legata de o singura poezie, dar care sa insumeze in ea vechimea, suferintele, si mai ales credintele si aspiratiile unui popor.

Limba noastra a fost tiparita pentru prima oara in ziarul „Cuvant moldovenesc nr. 49 din 21 iunie 1917.

Limba noastră

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le 'nşirate, -
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Basarabenilor

Să ştiţi: de nu veţi ridica
Din sânul vostru un proroc,
În voi viaţa va seca,
Zadarnic soarta veţi ruga,
Căci scoşi veţi fi atunci din joc
Şi-ţi rămânea făr' de noroc.

Din cheag de lacrimi, de dureri,
Din trăsnet de mânie sfântă,
Şi din nădejdi şi zbuciumări,
Din năzuinţi şi frământări
El trebui facla să-şi aprindă
Şi-n el pe toţi să vă cuprindă.

Şi-n ţara voastră va purcede
Pe drum de spini şi chinuire
Cu gloata celor cari l-or crede;
Şi duh aprins de înnoire
Va duce-n propovăduire.

El jalea vechilor câmpii
Numa-ntr-o lacrimă va strânge,
Din spic, din strugurul de vii
În stropi va scurge ape vii:
Din spic — sudori, din viţă — sânge
Le va sorbi şi nu-ţi mai plânge,
C-atunci sorbiţii stropi vor arde
Din ţară toată vrăjmăşia,
Clevetitori, duşmani de moarte,
Şi cei cu limbi în două sparte
Atunci vor căuta frăţia
Şi lepăda-vor viclenia.

Şi toţi veţi fi un gând ş-un nume
Şi înfrăţiţi veţi făuri
Un viitor mai bun în lume,
Iar el va şti să vă îndrume
Acolo, unde va zări
C-a voastră stea va răsări.

Dar ştiţi: de nu veţi ridica
De printre voi pe-acest proroc,
În voi viaţa va seca,
Zadarnic soarta veţi ruga,
Căci scoşi veţi fi atunci din joc
Şi-ţi rămânea fără noroc.

Eu cânt

Eu cânt pe-acei ce-n jug şi chin
Pe-a lor spinare ţara ţin,
Cari în robie şi necaz
Voinici, puternici au rămas!

Vânjoşi, înalţi, ca fierul tari,
De soare arşi, bătuţi de vânt,
Brăzdează harnicii plugari
Al ţării lor mănos pământ.

Din plug pe toţi ei îi hrănesc,
Vărsând pâraie de sudori,
Dar tot puterile le cresc;
Pe-aceşti puternici muncitori
Eu cu mândrie-i cânt!...

Eu cânt pe-acei ce pân' acum,
Fără cărare, fără drum,
În noapte rătăciţi au stat,
Nădejdea însă n-au lăsat;

Pe-acei ce tare, neclintiţi,
Oftând amar din când în când,
Întreaga lume-au sprijinit,
În urma plugului mergând;

Cari focul vieţii nu l-au stins
În pieptul lor de fier făcut,
Şi cât de mult n-am plâns,
Tot alte zile-au prevăzut,
Pe-aceştia eu îi cânt!...

Eu cânt, căci văd că ele vin
Acele zile de senin;
Eu cânt, căci văd de-acum că piere
A ţării veşnică durere;

Eu cânt, căci văd necazul frânt,
Ş-aud plugari în zori cântând,
Nu doine de amar, de dor, --
Înviorarea ţării lor...

Şi glasul vieţii ascultând,
Venirea zorilor eu cânt!...

NOAPTE DE UNUL SINGUR

Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar

Biografie

MUSCALU Florin, se naste la 3 aug. 1943, Lipnic-Ocnita, judetul Hotin, Republica Moldova - moare in 27 sept. 2001, Lehliu. 

Poet.

Absolvent al Liceului din Focsani; urmeaza cursurile Institutului Pedagogic din Constanta. Redactor la TV din Focsani. 

De la debutul editorial din 1970 (Tara bat rinului fotograf) si pina la ultimele volum de versuri (Puterea Lunii, 1985 sau Viata si vremea, 1987), Florin Muscalu cultiva o poezie de factura elegiaca si fluida, in care respiratia provinciei aglutineaza motive de extractie livresca pe linia unui fantezism modem.

Cu Tara batrinului fotograf (1970), Florin Muscalu aduce poezia obosita a provinciei, in tonalitate elegiaca, unde intruziunea livrescului (din Un fel de Hamlet sau Elegia pentru mine) nu poate escamota aplecarea spre sentimentalism si preferinta pentru fluiditatea versului clasic, ca in Provinciala; 

„Trec prin parcurile de provincie pensionarii Pina cind li se ingalbenesc bastoanele la fiecare, Si-atunci. ajunsi carunti, parca se reazema Pe-un asfintit de luminare"

Poezia e „lupoaica alba", blinda, rostita de un herald intirziat, care isi construieste versul pe motivele clasicizate de manierism: melcul, chihlimbarul, paunul, privighetoarea etc. Investiturii simbolice, mult accentuata in volumul In hainele scumpe-ale mierlei (1982), sint de preferat decantarile pe linia inflexiunilor redevabile, in parte, descintecului: 

„Matasea broastei, ingeresc, Adusa din Stambul ceresc, S-asaza purpura pe umeri Sa nu poti zimbetul sa-i numeri, Si boarea noptii, subterana, Reginei ce nu sade-n strana" (Regina baltii).

Fantezismul modern, amintind de poezia lui Emil Botta sau, mai nou, de aceea a lui Emil Brumam si evocarea elegiaca (Celesta Moldova) se aglutineaza in confesiunea directa, adesea discursiva. Volumele Puterea Lunii (1985) si Viata si vremea (1987) aduc, in plus, elogiul cartii, proiectat si acesta pe fundalul unui sfirsit de ciclu istoric: 

„O casa de carti rasturnate-n cimpie, Porumbeii salbatici sub razele literelor, Suind spre cer flacara mortii, ceata vinata-a guselor, Nimeni nu vede biblioteca-n zbor La acest sfirsit de mileniu, O casa cu cartile-amare, fila cu fila, O casa cu carti, mici tronuri regale-n incendiu, Rasturnate de Marea-vremurilor-Bibliofila" (Mosie).

Poezia lui Florin Muscalu, aluvionata de lectura, innobileaza provincia, resimtita nu la modul bacovian, ci drept spatiu ce favorizeaza contemplatia, unde „dupa-amiaza devenea bibliofila" (Argintarita), iar trairile imprumuta vesmintul motivelor de recuzita manierista si romantica.

OPERA: Tara batrinului fotograf, Bucuresti, 1970; Lupoaica alba. Bucuresti, 1976; Juramint pe apa vie. Iasi, 1977; In hainele scumpe-ale mierlei. Iasi, 1982; Puterea Lunii, Iasi, 1985; Viata si vremea. Bucuresti, 1987.

REFERINTE CRITICE: I. Beldeanu, in Convorbiri literare, nr. 10, 1985; I. Holban, in Cronica, nr. 27, 1985; L. Ulici, in Romania literara, nr. 37, 1985; I. Rotaru, O istorie, III.

Vise la gunoi    | 

Cuvintele înfipte în inima dor.
Ochii-mi cenuşii,
Îmi sângerează într-una,
Îmi pun leucoplaste pe ei
Şi norii atacă luna.
Nopţile sunt mai lungi
Visez, mă lupt
Şi mă trezesc sleit de puteri
Cu o durere îngrozitoare de buze.
"Iar m-ai muşcat în vis."

Mă ridic din prezent,
Merg puţin şi mă împiedic -
Cad în trecut.
Sunt clipe împreună
Peste tot în camera.
Azi, trebuie să fac curăţenie.
Mă uit în oglindă spartă
Îmi spăl lacrimile de pe faţă
Şi încep să râd amar
Părea... aşa perfect.

Cum să mai iubesc,
Un sentiment pierdut
Sau să modelez iubirea iarăşi din lut ?
Oftez şi privesc în gol,
Nu mai vreau nimic.
Clipe uitate şi sentimente grele
Dansează în Valea Amintirii,
Dar e mult prea târziu
Şi azi nu mai ştiu
Scurtătura spre fericire.

Amintiri zdrenţuite 

Noaptea când liniştea-i stăpână,
Când luna apare dintre nori,
Nu-i nimeni treaz să vadă
Cum plângi întruna până-n zori.

Fragmente de vis şi doruri strivite
Vorbe nespuse pe buze lipite.
Un chip angelic de tristeţe tatuat
O iubire ce-n lacrimi s-a diluat.
...............................................
Tot ce-a mai rămas, sunt amintiri zdrenţuite...
Eu nu te-am iubit, poate doar prin cuvinte,
Sunt un călător uitat pe-un vas necunoscut
Am încercat să te iubesc... îmi pare rău... nu am putut.

Era mai bine dacă nu mă întâlneai
Azi poate fericită, cu alt băiat erai,
Sunt doar un egoist cu sufletul pustiu
Îmi pare rău că te-am rănit... e prea târziu...

Aici mă opresc, tu mergi mai departe
Pe singurul drum înainte, cu trotuare sparte.
Şi totuşi... ştiam cum va fi
Cândva, mai târziu şi tu vei şti.

Ştiu... că niciodată nu o să mai vii
În locul în care îţi recitam poezii,
Acolo a rămas doar un mormânt cu amintiri
Ai vărsat lacrimi peste el şi au crescut trandafiri...

A fost odată... 

"Nu pot să trăiesc cu firimituri de pâine,
În fiecare zi... m-agăţ de cea de mâine
Sunt cu tine şi tot mai singur sunt
Zac în suferinţă, ca viu întrun mormânt."

Dragostea noastră praf s-a făcut
La fel ca o recoltă ce apă n-a avut,
Tot ce-a mai rămas sunt vise colorate
Şi amintiri frumoase - în mov pictate.

Aş vrea să fug la capăt de lume
Să mă renasc din cenuşa... cu alt nume
Nimeni să nu mă ştie, să fiu necunoscut
Ce-a fost a fost, să rămână trecut.

Am rămas doar eu... şi-atât
Numai umbra-mi ţine de urât.
Sub o lacrimă de stea acum
Dragostea-i un pumn de scrum.

.................................................
Şi de pe vis în gol... te-arunci
În suflet rămân doar urme adânci.
Dragostea e un castel de nisip
Vine un val, rămân umbre fără chip.

Lacrimi de piatră fac zob trandafiri
Totul se reduce la amintiri...
"Nu mai ştiu c-am iubit,
N-am ştiut ce-am iubit."
......................................................

A fost odată... cândva demult
Buzele-mi nu mai cunosc nici zâmbet, nici sărut.
Stau singur şi privesc un răsărit trucat,
Ultimul meu vis, fumegând în linişte... s-a spulberat.

Cerere de lăsare - Adrian Păunescu

TEATRU/FILM 13 August

Nikolai Iordanov - Cu 60 de Km la ora | Teatru radiofonic

Friedrich Dürrenmatt - Vizita batranei doamne

GÂNDURI PESTE TIMP 13 August

Arsenie Papacioc - Citate:

SFATURI UTILE 13 August

DESPRE ARDEI

Vom vorbi astăzi despre binefacerile aduse sănătăţii noastre de către ardei.

Ardeiul gras:

Datorita continutului ridicat de vitamine si minerale, ardeiul gras este cunoscut pentru efectele sale benefice asupra organismului uman, cum ar fi sistemului cardio-vasculare si sistem optic, si sunt, de asemenea, importante pentru mentinerea starii generale de sanatate si igiena.

Ardeii grasi sunt o excelenta sursa de vitamina C si A, care sunt doi antioxidanti puternici care impreuna neutralizeaza radicalii liberi. Acestia sunt principalii vinovati pentru acumularea de colesterol in artere iar asta duce la ateroscleroza, boli de inima, nervoase, diabet, dureri articulare, osteoartrita, artrita reumatoida.

Reduc riscul de stop cardiac
Ardeii, de asemenea, contin vitamina B6 si acid folic, recomandate pentru ateroscleroza si boli de inima cu diabet zaharat. Aceste doua vitamine B sunt foarte importante pentru reducerea nivelului ridicat de homocisteina care provoaca deteriorarea vaselor de sânge si este asociata cu un risc foarte crescut de atac de inima si accident vascular cerebral.

Sunt bogati in fibre, ceea ce ajuta la scaderea colesterolului si prevenirea cancerului de colon, vitamina C si beta-caroten care sunt benefice impotriva cataractei.

Ardeiul rosu este unul dintre putinele alimente care contin licopen, o substanta cu efecte antitumorale in cancerul de prostata, san, vezica urinara, pancreas, plamani si piele, in cancerul cervical, ovarian, uterin, intestinal.

Richard Baybutt, profesor asociat de nutritie, la Kansas State, a facut o descoperire surprinzatoare: fumul de tigara induce deficitul de vitamina A. De aceea, daca sunteti fumator activ sau pasiv, ar trebui sa consumati regulat ardei grasi.

Datorita continutului bogat in vitamina C si beta-caroten, ardeii grasi ne protejeaza de cataracta. Cercetatorii italieni au comparat dietele pacientilor spitalizati care au avut cataracta si au fost operati, cu dieta pacientilor care nu au fost supuse operatiunii. Concluzia a fost ca ardeiul previne si combate cataracta.

Ardeiul iute:

Nu este nimic mai uimitor decat efectele pe care ardeiul iute le are asupra sistemului circulator, cum ar fi alimentarea elementelor vitale din structura celulara a capilarelor, venelor, arterelor si ajutorul oferit pentru echilibrarea tensiunii arteriale.

De aceea, ardeiul iute este unul dintre cele mai potrivite remedii pentru hipertensiunea arteriala, curata arterele si contribuie la diminuarea valorilor colesterolului rau sau a trigliceridelor. Avand in vedere ca bolile cardiovasculare sunt ucigasul numarul unu la nivel mondial, proprietatile ardeiului iute sunt deosebit de importante.

Ardeiul iute este benefic atat pentru stomac cat si tractul intestinal deoarece stimuleaza miscarea peristaltica a intestinului, ajuta la eliminarea fecalelor si contribuie la reconstructia tesutului din stomac facilitand vindecarea leziunilor stomacale si ulcerelor intestinale.

Atunci cand se consuma ardei iute, acesta declaneaza o senzatie de caldura in tot corpul, din acest motiv chiar a fost una dintre plantele recomandate in caz de degeraturi.

Usturator si picant, ardeiul iute este adaugat in diverse feluri gustoase de mancare din intreaga lume. Iuteala este determinata de o concentratie ridicata de capsaicina, studiata pentru utilizarile ei pe scara larga de la reducerea efectelor durerii, beneficii cardiovasculare precum si capacitatea de a preveni aparitia cancerului.

Capsaicina are un rol esential in deschiderea si drenarea pasajelor nazale congestionate. In plus, alaturi de continutul ridicat de capsaicina, ardeiul rosu este o sursa excelenta de vitamina A, prin concentratia de carotenoizi pro-vitamina A, inclusiv beta-caroten.

Beta carotenul este nu doar un antioxidant puternic, ci poate fi convertit in organism in vitamina A, un nutrient esential pentru sanatatea tuturor tesuturilor epiteliale (cele care captusesc toate cavitatile corpului, inclusiv tractul respirator, gastro-intestinal si tractul reproductiv).

Beta-carotenul poate fi util in reducerea simptomelor astmului, osteoartritei si artritei reumatoide. In plus, activitatea sa antioxidanta contribuie la prevenirea daunelor radicalilor liberi care pot determina ateroscleroza, cancer de colon, diabet zaharat si alte complicatii, cum ar fi leziuni ale nervilor si boli de inima.

Ardeiul iute contine capsaicina, care incalzeste corpul si este un inhibitor puternic al substantei P, o neuropeptida asociata cu procesele inflamatorii. Cu cat este mai iute un ardei, cu atat contine mai multa capsaicina.

In prezent se studiaza efectele capsaicinei ca tratament pentru tulburarile fibrelor nervoase senzoriale, inclusiv dureri asociate cu artrita, psoriazis si neuropatie diabetica. Atunci cand animalele injectate cu o substanta care provoca artrita inflamatorie au fost hranite cu alimente care contineau capsaicina, debutul artritei a fost intarziat si inflamatia a fost redusa in mod semnificativ.

Capsaicina aplicata local, s-a demonstrat in urma studiilor, ar fi un tratament eficient pentru durerile de cap si cele provocate de osteoartrita.

Multe dintre studiile care se refereau la gestionarea durerii cauzate de neuropata diabetica, au enumerat beneficiile aplicarii locale a capsaicinei si rolul ei in atenuarea durerii asociate cu aceasta conditie.

In urma unui studiu de amploare, pacienti cu psoriazis au folosit preparate topice care contineau fie capsaicina fie placebo. Cei din prima categorie au raportat o imbunatatire semnificativa a simptomelor. Principalul efect secundar ar fi resimtirea unei senzatii de arsura in zona aplicata.

Ardeiul rosu iute, s-a dovedit a reduce nivelul colesterolului din sange, a trigliceridelor si agregarea plachetara, crescand in acelasi timp capacitatea organismului de a dizolva fibrina, o substanta cu rol important in formarea cheagurilor de sange.

Oamenii care consuma din belsug ardei iute, au sanse mai mici de a face atac de cord, accident vascular cerebral sau embolie pulmonara.

Capsaicina nu reduce doar intensitatea durerii cii stimuleaza fluidizarea secretiilor de mucus din plamani sau fosele nazale.

Capsaicina este similara cu un compus care se regaseste in multe remedii pentru raceala, cu rol in ameliorarea congestiei nazale, diferit fiind doar timpul de actiune (capsaicina actioneaza mult mai repede). Un ceai cu ardei iute stimuleaza rapid scurgerea mucoaselor din pasajele nazale, ameliorand nasul infundat si congestionat.

Ardeiul iute de culoare rosu aprins are un continut ridicat de betacaroten sau provitamina A.

Doua lingurite de ardei iute pisat, furnizeaza 47% din valoarea zilnica de vitamina A cu rol important in lupta anti-infectie si esentiala pentru sanatatea tesuturilor epiteliale, inclusiv membranele mucoase care acopera pasajele nazale, plamanii, tractul intestinal si cel urinar. De asemenea, vitamina A este prima linie de aparare impotriva agentilor patogeni, invadatori.

Ardeiul iute are o reputatie negativa si nemeritata de a contribui la aparitia ulcerului gastric.

Nu doar ca ardeiul iute nu provoaca ulcerul gastric ci chiar poate ajuta la prevenirea acestuia prin distrugerea bacteriilor care pot fi ingerate stimuland in acelasi timp celulele mucoasei stomacului sa secrete sucuri de protectie, care impiedica formarea ulcerului. De fapt, consumul de ardei iute este asociat cu diminuarea riscului de ulcer gastric.

Caldura care este resimtita de catre o persoana in urma consumului de ardei iute este energie care rezulta in urma arderii caloriilor.

Chiar si ardeii rosii contin substante care contribuie la termogeneza si la consumul de oxigen chiar si mai mult de 20 de minute dupa ce sunt consumate.

Ce spuneţi? V-am convins să consumaţi ardei din belşug?

Dieta de slăbit cu ceai roșu

Exista si cateva restrictii: daca ai anemie sau ulcer, nu trebuie sa apelezi la aceasta dieta. Nici daca suferi de oboseala cronica. Pentru ca nu se mananca prea multe proteine pe timpul dietei, e bine ca ea sa nu se continue mai mult de 5 zile, insa daca totusi credeti ca rezistati mai mult, nu depasiti pragul a doua saptamani.

Rooibos sau ceaiul rosu este un ceai natural, fara cofeina, bogat in antioxidanti, care ocupa un loc foarte important intre celelalte ceaiuri. Provine de la un arbust care creste doar in Africa de Sud si are frunze verzi, lucioase, care devin rosii dupa procesare. Denumirea „rooibos” inseamna „tufis rosu”, insa nu trebuie confundat cu ceaiul de Hibiscus.

Este indicat in cazul persoanelor care sufera de dureri de cap, insomnii, nervozitate, iritabilitate. Femeile insarcinate pot consuma si ele acest ceai fara sa isi faca probleme. Rooibos lupta cu succes impotriva radicalilor liberi si procesului de imbatranire. In plus, mai aduce si alte beneficii sanatatii. Sa le descoperim impreuna.

 Ceaiul rosu nu contine cofeina, deci nu este un ceai excitant si poate fi consumat la orice ora din zi si din noapte. Puteti sa il amestecati cu frunzele de tei pentru un efect sedativ sau cu cateva frunze de menta pentru o actiune digestiva. Puteti folosi scortisoara si doua-trei lingurite de miere pentru a crea o atmosfera calda si o aroma placuta. In plus, acest tip de ceai nu contine calorii, este bogat in antioxidanti si lupta impotriva imbatranirii premature. In Africa, in medicina traditionala, este utilizat in tratarea acneei, a iritatiilor pielii, atenuand mancarimile aplicat direct pe zona afectata.

In combinatie cu menta, ceaiul rosu reduce senzatia de greata, constipatia si atenueaza durerile provocate de ulcer si arsurile stomacale. Ceaiul rosu este, de asemenea, bogat in minerale care mentin sanatos sistemul nervos. Zinc, magneziu, fier, cupru,  toate acestea fac parte din prima linie de aparare a sistemului imunitar, fiind indicat si pentru persoanele care sufera de pietre la rinichi, mai ales deoarece nu contine acid oxalic despre care se spune ca ar provoca aparitia pietrelor la rinichi.

 Pentru ca nu contine tanin, decat foarte putin, nu este aproape deloc amar si isi pastreaza astringenta. Isi mentine savoarea daca este lasat la infuzat o perioada cat mai lunga de timp. Cea mai buna reteta este o lingurita la o cana de ceai sau trei lingurite la un litru. Se lasa la infuzat aproximativ 10 minute si se poate bea cu lapte si zahar. De asemenea, se poate servi alaturi de fructe confiate. Nu uitati ca antioxidantii continuti au proprietati antifungice si antibacteriene si incercati sa consumati cat mai mult ceai macar pe timp de iarna, cand temperaturile sunt scazute. O cana de ceai caldut este bine-venita.

Iată cateva dintre avantajele pe care le ofera consumul de ceai rosu organismului nostru:

·         Nu contine cofeina si de aceea ceaiul rosu nu e supus nici unui proces tehnologic de inlaturare a cofeinei. Oricine poate bea ceai rosu, inclusiv copiii si femeile insarcinate, si poate fi baut in cantitati nelimitate.

·         Contine antioxidanti puternici. Rooibos-ul contine o gama larga de antioxidanti, care aduce nenumarate beneficii corpului. Antioxidantii continuti de ceaiul rosu protejeaza corpul luptând impotriva radicalilor liberi, au proprietati antiinflamatorii si previn diverse boli ale inimii.

·         Are un continut ridicat de minerale. Ceaiul rosu contine multe minerale care sunt vitale sanatatii noastre: magneziu – este esential pentru sistemul nervos, calciu si mangan care sunt foarte importante pentru dinti si oase, zinc – are un rol important in metabolism si fier, esential pentru distribuirea oxigenului in sânge si muschi.

·         Imbunatateste circulatia sângelui, reduce tensiunea arteriala si colesterolul.

·         Faciliteaza problemele sistemului digestiv. Continutul ridicat de flavonoizi alina problemele stomacului: crampele, diareea, indigestia. Flavonoizii ajuta la reducerea spasmelor stomacului, inflamatiei si alergiilor. Ceaiul rosu este recomandat si in reducerea colicilor la bebelusi.

·         Faciliteaza absorbtia fierului in organism. Datorita continutului redus de tanine, ceaiul rosu ajuta organismul in absorbtia fierului.

·         Previne diverse tipuri de cancer. Exista studii medicale care demonstreaza legatura dintre consumul de ceai rosu si reducerea unor tipuri de cancer produse de substante chimice. Rooibos-ul contine antioxidanti care protejeaza celulele si AND-ul uman impotriva distrugerii si previne dezvoltarea celuleor cancerigene.

·         Are efect benefic asupra  pielii. Ceaiul rosu te ajuta sa ai o piele mai frumoasa deoarece contine un acid care contribuie la reducerea acneei, psoriasis-ului si eczemei. Poti aplica un plic de ceai rosu utilizat pe zona afectata si acesta va calma si vindeca orice tip de inflamatie.

·         Poate proteja organismul impotriva bolilor Parkinson si Alzheimer. Consumul regulat de ceai de rooibos poate proteja organismul de  procesul prin care radicalii liberi ataca celulele nervoase si tesutul nervos si care, in timp, duc la aparitia bolilor mai sus mentionate.

·         Ajuta la un somn adânc si linistit. Ceaiul de rooibos poate fi baut in cantitati nelimitate. Multi oameni beau ceai inainte de a merge la culcare pentru a preveni insomnia. Datorita continutului ridicat de minerale si absentei cofeinei, consumul de ceai rosu te face sa te simti calm si relaxat.

• Cum arata meniul pentru dieta cu ceai rosu?
• Meniu 1:
• Mic dejun: o cana de ceai rosu, o felie de paine integrala unsa cu avocado, 3-4 rosii cherry si un ou fiert.
• Gustare: un fruct.
• Gustare 2: ceai rosu.
• Pranz: salata de legume, legume fierte, un bol mic de orez brun.
• Gustare: cateva migdale sau un iaurt.
• Gustare 2: ceai rosu.
• Cina: o bucata mica de peste sau pui fript, o salata de legume, un bol mic de orez brun.
• Gustare: un fruct. 
• Gustare 2: ceai rosu.
• Meniu 2: 
• Micul dejun: ceai rosu, suc de portocale sau felii de portocala, o portie mica de cereale integrale.
• La pranz poti manca salata, orez cu legume si o friptura mica. Poti sa te delectezi cu un fruct si o cana de ceai rosu.
• La gustare consumi numai o ceasca de ceai rosu.
• Cina ar trebui sa arate astfel: salata, peste cu legume sau paste integrale si legume, supa de legume sau fasole, un fruct.
• Ceaiul rosu trebuie consumat, cu o jumatate de ora inainte sau dupa masa, dar si intre mese. Nu uita sa consumi 2 litri de apa in fiecare zi. 
• Lista alimentelor interzise in dieta cu ceai rosu, ca in multe alte diete, este una destul de lunga, ea include dulciurile, mezelurile, toate alimentele procesate, prajiturile, lactatele grase, carnea grasa, prajelurile, pastele din faina alba, produsele de patiserie, snackurile.
• Dieta cu ceai rosu nu trebuie tinuta mai mult de 5-7 zile, pentru a se evita carentele nutritionale.

Top 10 sfaturi de ingrijire a orhideelor de la hotircultori | Eu stiu TV