MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU DUMINICĂ 16 AUGUST 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE
ARTE 16 August
TURANDOT Puccini – Croatian National Theatre in Zagreb
MUZICĂ 16 August
Saxofon romantic - Colecția de cântece de dragoste - Muzică relaxantă pentru saxofon
The Best of Baroque Music - Boccherini Complete Cello Sonatas (Full Album)
Los Mejores Boleros Romanticos de ayer hoy y siempre 💛 Musica Para Relajarse, Trabajar y Estudia
POEZIE 16 August
Virgil Ierunca
Biografie Virgil Ierunca
Virgil Ierunca (pseudonimul lui Virgil Untaru, n. 16 august 1920, Lădeşti, Vâlcea – d. 28 septembrie 2006, Paris) a fost un critic literar, publicist şi poet român. A fost căsătorit cu Monica Lovinescu.
O dată cu studiile universitare, a debutat în ziaristică, în 1939, la ziarul Timpul, unul din cele mai importante cotidiane bucureştene din acea vreme. Între 1940 şi 1944 colaborează la principalele reviste literare şi la săptămânalul Vremea, cu o rubrică intitulată "Caiete franceze", în care îi prezintă pe scriitorii francezi din rezistenţa împotriva ocupaţiei naziste. Din anul 1943 deţine o rubrică asemănătoare în ziarul Ecoul şi colaborează la revistele Kalende şi Preocupări literare. În 1942, propria sa revistă literară, Albatros, este suprimată de cenzură pentru tendinţele ei democratice. După război, Virgil Ierunca scoate revista Agora împreună cu Ion Caraion, revistă de cultură internaţională, care este suprimată deja după primul număr de cenzura comunistă, din cauza unui articol al lui Titus Ştefănescu-Priboi intitulat Echinox, în care dădea ca exemple de platitudine a gândirii pasaje din scrierile lui Stalin.
Virgil Ierunca părăseşte ţara în 1947, primind o bursă din partea guvernului francez. Bursa purta numele cunoscutului scriitor anticomunist Arthur Koestler, autorul cărţii "Zero şi Infinit". Din 1951 şi până în 1974 este redactor al emisiunilor în limba română ale Radiodifuziunii franceze şi lucrează în acelaşi timp la "Centre national de la recherche scientifique" (CNRS), la secţia de filozofie şi estetică. Colaborează la două emisiuni culturale ale postului de radio "Europa Liberă": "Actualitatea Culturală Românească" şi "Povesta vorbei" (Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate).
În denunţarea dictaturii comuniste din România, Ierunca ia parte activă ca secretar de redacţie la apariţia ziarului Uniunea Română, editat la Paris de generalul Nicolae Rădescu, la care colaborează şi Grigore Gafencu. Scrie numeroase articole în publicaţiile româneşti din exil, în special în revista România, organul Comitetului Naţional Român de la Washington, editat de Constantin Vişoianu. În volumul Piteşti (1981) denunţă experienţa comunistă a terorii, folosită ca instrument de distrugere psihică. De când se află în Franţa, Virgil Ierunca a redactat o serie de reviste literare, ca Luceafărul (1948-1949), al cărei director a fost Mircea Eliade, Caiete de dor (1951-1957), Fiinţă românească (1963-1968), Ethos (care apare din anul 1973). Într-o serie de publicaţii din exil, a deţinut rubrica intitulată „Antologia ruşinii”, în care erau daţi la iveală intelectuali din România aserviţi slugarnic regimului comunist. Producţiile literare ale lui Virgil Ierunca figurează în mai multe antologii de poezie, printre care cea alcătuită de Vintilă Horia. Pentru activitatea sa democrată şi anticomunistă a fost distins cu medalia "Iuliu Maniu", iar pentru cea literară cu Diploma de Onoare a Academiei Româno-Americane de Artă şi Ştiinţă (1987). În 1994, biroul de la Paris al postului de radio Europa Libera e desfiinţat, stârnind protestele a mii de ascultători din România.
Cărţi publicate
Fenomenul Piteşti (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990; reeditat în 2007);
Româneşte (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991; reeditat în 2005);
Subiect şi predicat (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993);
Dimpotrivă (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994);
Semnul mirării (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995);
Trecut-au anii (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000);
Poeme de exil (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2001).
O dată cu studiile universitare, a debutat în ziaristică, în 1939, la ziarul Timpul, unul din cele mai importante cotidiane bucureştene din acea vreme. Între 1940 şi 1944 colaborează la principalele reviste literare şi la săptămânalul Vremea, cu o rubrică intitulată "Caiete franceze", în care îi prezintă pe scriitorii francezi din rezistenţa împotriva ocupaţiei naziste. Din anul 1943 deţine o rubrică asemănătoare în ziarul Ecoul şi colaborează la revistele Kalende şi Preocupări literare. În 1942, propria sa revistă literară, Albatros, este suprimată de cenzură pentru tendinţele ei democratice. După război, Virgil Ierunca scoate revista Agora împreună cu Ion Caraion, revistă de cultură internaţională, care este suprimată deja după primul număr de cenzura comunistă, din cauza unui articol al lui Titus Ştefănescu-Priboi intitulat Echinox, în care dădea ca exemple de platitudine a gândirii pasaje din scrierile lui Stalin.
Virgil Ierunca părăseşte ţara în 1947, primind o bursă din partea guvernului francez. Bursa purta numele cunoscutului scriitor anticomunist Arthur Koestler, autorul cărţii "Zero şi Infinit". Din 1951 şi până în 1974 este redactor al emisiunilor în limba română ale Radiodifuziunii franceze şi lucrează în acelaşi timp la "Centre national de la recherche scientifique" (CNRS), la secţia de filozofie şi estetică. Colaborează la două emisiuni culturale ale postului de radio "Europa Liberă": "Actualitatea Culturală Românească" şi "Povesta vorbei" (Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate).
În denunţarea dictaturii comuniste din România, Ierunca ia parte activă ca secretar de redacţie la apariţia ziarului Uniunea Română, editat la Paris de generalul Nicolae Rădescu, la care colaborează şi Grigore Gafencu. Scrie numeroase articole în publicaţiile româneşti din exil, în special în revista România, organul Comitetului Naţional Român de la Washington, editat de Constantin Vişoianu. În volumul Piteşti (1981) denunţă experienţa comunistă a terorii, folosită ca instrument de distrugere psihică. De când se află în Franţa, Virgil Ierunca a redactat o serie de reviste literare, ca Luceafărul (1948-1949), al cărei director a fost Mircea Eliade, Caiete de dor (1951-1957), Fiinţă românească (1963-1968), Ethos (care apare din anul 1973). Într-o serie de publicaţii din exil, a deţinut rubrica intitulată „Antologia ruşinii”, în care erau daţi la iveală intelectuali din România aserviţi slugarnic regimului comunist. Producţiile literare ale lui Virgil Ierunca figurează în mai multe antologii de poezie, printre care cea alcătuită de Vintilă Horia. Pentru activitatea sa democrată şi anticomunistă a fost distins cu medalia "Iuliu Maniu", iar pentru cea literară cu Diploma de Onoare a Academiei Româno-Americane de Artă şi Ştiinţă (1987). În 1994, biroul de la Paris al postului de radio Europa Libera e desfiinţat, stârnind protestele a mii de ascultători din România.
Cărţi publicate
Fenomenul Piteşti (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990; reeditat în 2007);
Româneşte (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991; reeditat în 2005);
Subiect şi predicat (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993);
Dimpotrivă (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994);
Semnul mirării (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995);
Trecut-au anii (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000);
Poeme de exil (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2001).
Identitate
Vădindu-te, te-ascunzi mai bine
Nu stai în clipă nici în sine
Eşti înainte de-a fi fost
În spornic şi mirabil rost
Te chem să fii, să mă numeşti
Eu mi-amintesc, doar tu mai eşti
Ne-a logodit lumina-n noapte
Cazi în tăcere, te înalţi în şoapte
Deschide-te să poţi citi mirarea
Osânda împreună - aceasta e lucrarea
Iar pui cuvânt lângă cuvânt
Desmărginito, cine sunt?
(1996)
* Poeme de exil; Editura Humanitas; Bucureşti; 2001
Nu stai în clipă nici în sine
Eşti înainte de-a fi fost
În spornic şi mirabil rost
Te chem să fii, să mă numeşti
Eu mi-amintesc, doar tu mai eşti
Ne-a logodit lumina-n noapte
Cazi în tăcere, te înalţi în şoapte
Deschide-te să poţi citi mirarea
Osânda împreună - aceasta e lucrarea
Iar pui cuvânt lângă cuvânt
Desmărginito, cine sunt?
(1996)
* Poeme de exil; Editura Humanitas; Bucureşti; 2001
Decalog
Plec urechea peste şoaptele morţilor
la cumpăna ispitelor tari
Plec urechea peste şoaptele morţilor.
Ţarina legea aprinde.
Din cenuşa legii
Grija minunii
Amintirea apelor
Răsăritul ochiului
Chinul şarpelui
Semnul aşteptat
Paharul sorbit.
Vă veţi întoarce
Vă veţi întoarce
La ospăţul sângelui negru
Sub cerul coborât de pe cruce.
Veţi săvârşi şi sfârşi
Şi legea aprinsă aprinsă
Vă va izbăvi de poruncă
Păcatele voastre vor învia învierea
Vor lua povara pământului de pe umerii morţilor.
Iartă-le lor că ştiu ce vor face!
Plec urechea peste şoaptele morţilor
La cumpăna ispitelor tari
Plec urechea peste şoaptele morţilor.
(1961)
Poeme de exil; Editura Humanitas; Bucureşti; 2001
la cumpăna ispitelor tari
Plec urechea peste şoaptele morţilor.
Ţarina legea aprinde.
Din cenuşa legii
Grija minunii
Amintirea apelor
Răsăritul ochiului
Chinul şarpelui
Semnul aşteptat
Paharul sorbit.
Vă veţi întoarce
Vă veţi întoarce
La ospăţul sângelui negru
Sub cerul coborât de pe cruce.
Veţi săvârşi şi sfârşi
Şi legea aprinsă aprinsă
Vă va izbăvi de poruncă
Păcatele voastre vor învia învierea
Vor lua povara pământului de pe umerii morţilor.
Iartă-le lor că ştiu ce vor face!
Plec urechea peste şoaptele morţilor
La cumpăna ispitelor tari
Plec urechea peste şoaptele morţilor.
(1961)
Poeme de exil; Editura Humanitas; Bucureşti; 2001
Afară
A fost ca o uşă închisă
Grădina de frig.
Ferice de cei rămaşi pe malul celălalt
Corăbii îi aşteptau
Şi mâna lui întinsă peste timp
Ca o muzică-naltă
Murmur de fructe viitoare
Uşa s-a mai închis odată
Şi un singur anotimp a intrat în casă
Şi n-a mai ieşit.
Cum să reînnoieşti începutul?
Pe scara aceea se poate doar coborî
Focul e stins uitată vechime
Din hornuri cenuşa se urcă în stele
Au înnegrit oglinzile de absenţă
Tace tăcerea-n fereastră
Se mai arată oare minunea?
Descuietorule, trece pragul acesta-ngropat
Înainte de înflorirea măslinului
Dă foc ideilor
Să se nască iar apele
Să se aprindă iar focul
Ideea e una
Am văzut-o n-am uitat-o
Vreau să-i dau cuvântul.
(1971)
* Poeme în exil; Editura Humanitas; Bucureşti; 2001
Grădina de frig.
Ferice de cei rămaşi pe malul celălalt
Corăbii îi aşteptau
Şi mâna lui întinsă peste timp
Ca o muzică-naltă
Murmur de fructe viitoare
Uşa s-a mai închis odată
Şi un singur anotimp a intrat în casă
Şi n-a mai ieşit.
Cum să reînnoieşti începutul?
Pe scara aceea se poate doar coborî
Focul e stins uitată vechime
Din hornuri cenuşa se urcă în stele
Au înnegrit oglinzile de absenţă
Tace tăcerea-n fereastră
Se mai arată oare minunea?
Descuietorule, trece pragul acesta-ngropat
Înainte de înflorirea măslinului
Dă foc ideilor
Să se nască iar apele
Să se aprindă iar focul
Ideea e una
Am văzut-o n-am uitat-o
Vreau să-i dau cuvântul.
(1971)
* Poeme în exil; Editura Humanitas; Bucureşti; 2001
TEATRU/FILM 16 August
Philip Macdonald - Odihneasca se in pace | Teatru radiofonic
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 16 August
Îată câteva glume în imagini:
Îată câteva glume în imagini:
Trip To The Park | Funny Clips | Mr Bean Official
GÂNDURI PESTE TIMP 16 August
Jean de La Bruyère - Citate:
T. E. Lawrence - Citate
Margaret Mitchell - Citate:
Margaret Mitchell - Citate:
SFATURI UTILE 16 August
DIETA ÎN PREVENŢIA OSTEOPOROZEI
Osteoporoza este o afectiune in care producere de os nou nu tine pasul cu distrugerile osoase, fapt ce conduce la oase fragile, cu risc crescut de fracturi. Depistarea se face printr-o metoda neinvaziva si nedureroasa, masurandu-se densitatea minerala osoasa la nivelul soldului, coloanei sau calcaiului. Diagnosticul de osteoporoza se pune cand densitatea minerala osoasa a unei persoane este mult mai mica in comparatie cu media desitatilor osoase a adultilor tineri. Desi considerata o boala a femeilor, ostepoporoza afecteaza intr-o anumita masura si barbatii. O serie de factori au fost identificati drept factori de risc pentru osteoporoza, unii nemodificabili, in timp ce altii, care includ dieta si stilul de viata, putand fi influentati. Iata care sunt acesti factori de risc:
Factori de risc ai osteoporozei pe care nu-i poti influenta:
- varsta inaintata;
- sexul feminin;
- rasa caucaziana;
- antecedente de osteoporoza sau fracturi osoase in familie
Factori de risc modificabili:
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool;
- stil de viata neadecvat si sedentarismul;
- nutritie deficitarea, in special aportul scazut de calciu si vitamina D;
- utilizarea unor medicamente precum glucocorticoizii;
- nivelul scazut de estrogen;
- anorexia
Activitatea fizica. Osul este un tesut viu, care, asemenea muschilor ce devin mai puternici cand sunt antrenati, devine mai rezistent atunci cand este supus unor presiuni si isi pierde din duritate in lipsa unui stres fizic si in sedentarism. De aceea activitatea fizica moderata are un efect benefic asupra scheletului, oamenii activi fizic avand o densitate minerala osoasa mai buna decat a persoanelor sedentare, la orice varsta. Acumuleaza cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata in fiecare zi pentru a-ti intari sistemul osos.
Calciul. Lipsa unui aport optim de calciu in copilarie si adolescenta poate inhiba dezvoltarea osoasa si atingere masei osoase optime la adult. Aportul scazul de calciu la persoanele in varsta accelereaza demineralizarea osoasa si instalarea osteoporozei. Aportul zilnic de calciu, atat din alimentatie cat si din suplimente, trebuie sa totalizeze 1300mg pentru adolescenti, 1000mg pe zi pentru adultii sub 50 de ani si 1200mg pe zi pentru adultii peste 50 de ani.
Factori de risc ai osteoporozei pe care nu-i poti influenta:
- varsta inaintata;
- sexul feminin;
- rasa caucaziana;
- antecedente de osteoporoza sau fracturi osoase in familie
Factori de risc modificabili:
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool;
- stil de viata neadecvat si sedentarismul;
- nutritie deficitarea, in special aportul scazut de calciu si vitamina D;
- utilizarea unor medicamente precum glucocorticoizii;
- nivelul scazut de estrogen;
- anorexia
Activitatea fizica. Osul este un tesut viu, care, asemenea muschilor ce devin mai puternici cand sunt antrenati, devine mai rezistent atunci cand este supus unor presiuni si isi pierde din duritate in lipsa unui stres fizic si in sedentarism. De aceea activitatea fizica moderata are un efect benefic asupra scheletului, oamenii activi fizic avand o densitate minerala osoasa mai buna decat a persoanelor sedentare, la orice varsta. Acumuleaza cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata in fiecare zi pentru a-ti intari sistemul osos.
Calciul. Lipsa unui aport optim de calciu in copilarie si adolescenta poate inhiba dezvoltarea osoasa si atingere masei osoase optime la adult. Aportul scazul de calciu la persoanele in varsta accelereaza demineralizarea osoasa si instalarea osteoporozei. Aportul zilnic de calciu, atat din alimentatie cat si din suplimente, trebuie sa totalizeze 1300mg pentru adolescenti, 1000mg pe zi pentru adultii sub 50 de ani si 1200mg pe zi pentru adultii peste 50 de ani.
Vitamina D. Se stie ca o carenta severa de vitamina D afecteaza grav scheletul (produce rahitism la copil), insa studii mai noi au aratat ca o carenta usoara a vitaminei D creste riscul de osteoporoza. Rolul formei active a vitaminei D este de crestere a absorbtiei digestive a calciului si de scadere a pierderilor urinare. In lipsa vitaminei D absorbtia calciului este deficitara, situatie in care organismul nu primeste cantitatea suficienta de calciu chiar si in cazul unui aport normal sau crescut. Vitamina D este sintetizata la nivelul pielii in timpul expunerii la radiatii ultraviolete, iar o parte este preluata din alimentatie (pestele gras).
Aplicarea cremelor cu factor de protectie solara 8 reduce sinteza vitaminei D cu 95% chiar si in mijlocul verii. Expunerea la soare pentru 5 -10 minute zilnic, de 2 - 3 ori pe saptamana imbunatateste nivelul de vitamina D. Persoanele adulte pot creste aportul zilnic de vitamina D prin utilizarea unor suplimente care contin 400 UI (unitati internationale), cantitatea de vitamina D din majoritatea complexelor de multivitamine. Persoanele in varsta si cele care evita expunerea la soare ar trebui sa aiba un aport zilnic de 800 UI.
Fructe si legume: sunt bogate in substante minerale importante in metabolismul osului precum potasiul, magneziul si vitamina K. Studiul DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), care a fost conceput pentru a evalua impactul alimantatiei asupra tensiunii arteriale, a demonstrat ca dietele bogate in fructe si legume (continand 8 portii de fructe si legume pe zi si 3 porti de produse cu continut scazut de grasimi) reduc eliminarile de calciu prin urina, scad distrugerea osoasa si previn oasteoporoza. Se recomanda un consum mediu de 500 - 800 grame pe zi de fructe si legume, in aproximativ cinci portii.
Proteinele. Rolul proteinelor din dieta in metabolismul osului este foarte complex. In timp ce studii mai restranse, desfasurate pe termen scurt, au aratat ca un aport ridicat de proteine creste excretia urinara a calciului, studii mai ample indica faptul ca o ratie proteica zilnica scazuta se asociaza cu o demineralizare osoasa mai rapida si cu cresterea riscului de fracturi in randul adultilor. De aceea, adultii si mai ales persoanele in varsta trebuie sa consume o cantitate adecvat de proteine. Recomandarile nutritionistilor prevad un consum de proteine de 56 g pe zi pentru barbati si 46 grame pe zi pentru femei.
Aplicarea cremelor cu factor de protectie solara 8 reduce sinteza vitaminei D cu 95% chiar si in mijlocul verii. Expunerea la soare pentru 5 -10 minute zilnic, de 2 - 3 ori pe saptamana imbunatateste nivelul de vitamina D. Persoanele adulte pot creste aportul zilnic de vitamina D prin utilizarea unor suplimente care contin 400 UI (unitati internationale), cantitatea de vitamina D din majoritatea complexelor de multivitamine. Persoanele in varsta si cele care evita expunerea la soare ar trebui sa aiba un aport zilnic de 800 UI.
Fructe si legume: sunt bogate in substante minerale importante in metabolismul osului precum potasiul, magneziul si vitamina K. Studiul DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), care a fost conceput pentru a evalua impactul alimantatiei asupra tensiunii arteriale, a demonstrat ca dietele bogate in fructe si legume (continand 8 portii de fructe si legume pe zi si 3 porti de produse cu continut scazut de grasimi) reduc eliminarile de calciu prin urina, scad distrugerea osoasa si previn oasteoporoza. Se recomanda un consum mediu de 500 - 800 grame pe zi de fructe si legume, in aproximativ cinci portii.
Proteinele. Rolul proteinelor din dieta in metabolismul osului este foarte complex. In timp ce studii mai restranse, desfasurate pe termen scurt, au aratat ca un aport ridicat de proteine creste excretia urinara a calciului, studii mai ample indica faptul ca o ratie proteica zilnica scazuta se asociaza cu o demineralizare osoasa mai rapida si cu cresterea riscului de fracturi in randul adultilor. De aceea, adultii si mai ales persoanele in varsta trebuie sa consume o cantitate adecvat de proteine. Recomandarile nutritionistilor prevad un consum de proteine de 56 g pe zi pentru barbati si 46 grame pe zi pentru femei.
Excesul de sare. Ingestia crescuta de sare creste eliminare calciului in urina, insa acest efect poate fi influentat de mai multi factori. Studiul DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) a comparat dieta DASH (bazata pe cantitati mari de fructe, legume, vitamine si un aport scazut de sare) cu o dieta tipic occidentala, una dintre concluzii fiind aceea ca dieta occidentala cu aport ridicat de sare creste pierderile urnare de calciu. Este recomandat un aport de sare sub 5,8g/zi (2,3 g sodiu pe zi).
Excesul de vitamina A. Rezultatele mai multor studii epidemiologice sugereaza ca un aport pe termen lung de vitamina A (retinol) mai mare de 5000 UI (unitati internationale)/zi se asociaza cu o crestere a demineralizarii osoase si cu riscul crescut de fracturi pe fondul osteoporozei. Desi 5000 UI este mult mai mare decat recomandarea nutritionistilor (3000 UI pentru barbati si 2300 UI pentru femei), exista numeroase suplimente care contin vitamina A in cantitati mult crescute. De aceea este de preferat sa optati pentru complexe de vitamine care nu contin mai mult de 2500 UI de vitamina A, sau suplimente care au 5000 UI de vitamina A dar din care cel putin jumatate provine din beta caroten.
Cand schimbarile din dieta nu sunt suficiente. In unele situatii stilul de viata si dieta recomandata de nutritionist nu pot preveni osteoporoza si fracturile oaselor afectate de osteoporoza. Din fericire exista o serie de medicamente care pot trata cu succes osteoporoza: terapia de substitutie estrogenica (pentru femeile trecute de menopauza), calcitonina injectabila, bisfosfonatii, modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici. Numai medicul poate decide daca in cazul dumneavostra. este sau nu nevoie de unul sau altul din aceste medicamente.
Excesul de vitamina A. Rezultatele mai multor studii epidemiologice sugereaza ca un aport pe termen lung de vitamina A (retinol) mai mare de 5000 UI (unitati internationale)/zi se asociaza cu o crestere a demineralizarii osoase si cu riscul crescut de fracturi pe fondul osteoporozei. Desi 5000 UI este mult mai mare decat recomandarea nutritionistilor (3000 UI pentru barbati si 2300 UI pentru femei), exista numeroase suplimente care contin vitamina A in cantitati mult crescute. De aceea este de preferat sa optati pentru complexe de vitamine care nu contin mai mult de 2500 UI de vitamina A, sau suplimente care au 5000 UI de vitamina A dar din care cel putin jumatate provine din beta caroten.
Cand schimbarile din dieta nu sunt suficiente. In unele situatii stilul de viata si dieta recomandata de nutritionist nu pot preveni osteoporoza si fracturile oaselor afectate de osteoporoza. Din fericire exista o serie de medicamente care pot trata cu succes osteoporoza: terapia de substitutie estrogenica (pentru femeile trecute de menopauza), calcitonina injectabila, bisfosfonatii, modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici. Numai medicul poate decide daca in cazul dumneavostra. este sau nu nevoie de unul sau altul din aceste medicamente.
CIOCOLATĂ ÎN CASĂ
Vă prezint un dulce pe care puteţi foarte uşor să-l preparaţi în casă şi care este foarte bun!
Timp de preparare:
40 min (complexitate medie)
40 min (complexitate medie)
Ingrediente:
150 g. unt,
150 g. unt,
250 g. lapte praf,
100 g. cacao,
500 g. zahăr,
150 ml apă,
unt pentru tavă;
vanilie,
alune (facultativ).
Mod de preparare:
Se amestecă foarte bine untul cu laptele şi cacaua, până se formează o pastă omogenă.
Se fierbe un sirop din zahăr şi apă până se leagă ca pentru dulceaţă. După ce se răceşte puţin siropul, se toarnă câte puţin peste pastă.
Tava se va ţine la rece (zero grade) cel puţin 12 ore. Înainte de a se umple, tava trebuie unsă cu unt.
Se obţine 1 kg. de ciocolată. Se poate pune în sirop o jumătate de baton de vanilie sau, când se toarnă în forme, se pot pune şi alune.
Se amestecă foarte bine untul cu laptele şi cacaua, până se formează o pastă omogenă.
Se fierbe un sirop din zahăr şi apă până se leagă ca pentru dulceaţă. După ce se răceşte puţin siropul, se toarnă câte puţin peste pastă.
Tava se va ţine la rece (zero grade) cel puţin 12 ore. Înainte de a se umple, tava trebuie unsă cu unt.
Se obţine 1 kg. de ciocolată. Se poate pune în sirop o jumătate de baton de vanilie sau, când se toarnă în forme, se pot pune şi alune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu