MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU VINERI 11 SEPTEMBRIE 2020
PARTEA ÎNTÂI - ISTORIE PE ZILE
A. Evenimente; Nașteri
Evenimente
- 1649: A luat sfârșit asediul Droghedei, armata parlamentaristă a lui Oliver Cromwell intrând în oraș și executând garnizoana acestuia.
- 1709: Bătălia de la Malplaquet, parte a Războiului Succesiunii Spaniole.
- 1792: În timp ce regele Ludovic al XVI-lea al Franței și familia sa erau închiși în Tour du Temple în timpul Revoluției franceze, diamantul "Speranța" este furat împreună cu alte bijuterii ale coroanei franceze de un grup de șase hoți care au intrat în depozitul regal, Hôtel du Garde-Meuble de la Couronne. Ulterior, mai multe bijuterii au fost recuperate însă diamantul albastrul francez nu.[1] În 1839 a apărut în catalogul unei colecții de bijuterii deținute de o familie bancară londoneză.
- 1851: Emigrația română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra. Dimitrie C. Brătianu, reprezentantul României, a fost cel care a semnat actul de adeziune.
- 1853: Pentru prima dată se utilizează telegraful electric.
- 1873: În Sankt Petersburg pe strada Odesei sunt aprinse primele lămpi electrice.
- 1878: Agenția diplomatică română de la Viena este ridicată la rangul de legație; prima legație a României în străinătate. Ion Bălăceanu devine primul ambasador român în străinătate.
- 1940: S-a dizolvat Partidul Națiunii – partid „unic și totalitar” sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.
- 1944: Ofensiva trupelor germano-ungare în retragere, în zonele Crișana și Banat.
- 1945: Între 11 septembrie - 2 octombrie 1945 au loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american. În privința României se decide reorganizarea guvernului Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din 'Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care „noul” guvern urma să organizeze alegeri libere.
- 1973: O lovitură de stat din Chile condusă de generalul Augusto Pinochet îl răsturnă de la putere pe președintele ales democratic, Salvador Allende. Pinochet exercită puterea dictatorială până la eliminarea sa printr-un referendum în 1988, rămânând la putere până în 1990.
- 1989: Ungaria deschide Cortina de Fier, pentru a permite germanilor din RDG aflați în concediu în Ungaria să se refugieze în RFG.
- 1991: George W. Bush Senior a anunțat existența Noii Ordini Mondiale (engleză New World Order).
- 2001: 2.996 de oameni aveau să își piardă viața în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie din SUA. Atentatele teroriste, de o amploare fără precedent, de la New York și Washington, DC; au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York și o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăpostește Departamentul Apărării și Statul Major General al Forțelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarată, printr-un decret prezidențial, Ziua patrioților.
- 2007: Rusia testează cea mai mare armă convențională existentă vreodată, denumită Tatăl tuturor bombelor.
- 2009: Mihai Ghimpu, numit în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit președinte interimar al Republicii Moldova.[2]
Nașteri
- 1476: Louise de Savoia, mama regelui Francisc I al Franței, regentă a Franței (d. 1531)
- 1522: Ulisse Aldrovandi, naturalist italian (d. 1605)
- 1524: Pierre de Ronsard, poet francez (d. 1585)
- 1611: Henri de la Tour d'Auvergne, Viconte de Turenne, mareșal al Franței (d. 1675)
- 1656: Ulrica Eleonora a Danemarcei, soția regelui Frederic al III-lea al Danemarcei (d. 1693)
- 1751: Charlotte de Saxa-Meiningen, ducesă de Saxa-Gotha-Altenburg (d. 1827)
- 1771: Mungo Park, explorator scoțian (d. 1806)
- 1798: Franz Ernst Neumann, fizician și matematician german (d. 1895)
- 1816: Carl Zeiss, inginer mecanic german, creatorul instrumentului optic (d. 1888)
- 1822: Marea Ducesă Olga Nikolaevna, soția regelui Karl de Württemberg (d. 1892)
.jpg)
- 1933: Cornel Pelmuș (n. ,[1] București, România[1] – d. [2]) a fost un scrimer olimpic român, specializat pe sabie.
A fost crescut de antrenorul Angelo Pellegrini la sabia și la floreta la Clubul bancar „Progresul”.[3] A luat parte la proba de sabie pe echipe la Jocurile Olimpice de vară din 1960 de la Roma, unde lotul României a fost eliminat în turul al 3-lea.[4] A fost campion național la individual de trei ori la rând în 1957, 1958 și 1959.[5]
După ce s-a retras, a devenit antrenor la cluburi sportive școlare din București unde a pregătit-o pe Viorica Țurcanu, printre altele.[3] Apoi a devenit profesor de cultură fizică medicală la Spitalul Clinic de Urgență București.[
- 1941: Constantin Gaindric (n. 11 septembrie 1941) este un specialist moldovean în domeniul matematicii și informaticii, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei
Constantin Gaindric Date personale Născut (78 de ani) 
Cetățenie 
România Ocupație informatician
matematicianActivitate Premii Ordinul Gloria Muncii - 1947: Alexa Visarion (n. , Bălușeni, Bălușeni, Botoșani, România) este un regizor și scenarist român de teatru și film. Alexa Visarion a montat în țară și în străinătate peste 100 de spectacole, cu precădere din dramaturgia lui I.L. Caragiale, A.P. Cehov, Shakespeare sau Eugene O’Neill. Este autorul unor filme artistice care au marcat istoria cinematografului românesc, între care „Înainte de tăcere” (1978), „Înghițitorul de săbii” (1981), „Năpasta” (1982), „Luna Verde” (2008), „Ana” (2014). A obținut numeroase premii și distincții, printre care Premiul Academiei Române pentru întreaga creație teatrală și cinematografică (2008), Premiul pentru întreaga activitate UNITER (2005), Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol (1981), Premiul Secției de Critică ATM pentru exegeză scenică și filmică a operei lui I.L. Caragiale (1979), Marele Premiul la Festivalul Internațional de Teatru Arezzo (1979). A fondat, în 1991, primului teatru independent bilingv din România, Teatrul româno-american „Eugene O’Neill”, și a înființat, în 2002, Asociația Culturală „Dialog”.
În 1983, Visarion primește primul Grant Fulbright, în domeniul teatrului. În perioada 1985-1986 este invitat să predea la Universitatea din Texas iar între 1986-1988 îi este acordată o nouă bursă Fulbright și susține cursuri în domeniul filmului la universități din Los Angeles, New York și Boston. Alexa Visarion este autorul unei serii de volume dedicate teatrului și al unor articole, eseuri și interviuri de referință atât pentru domeniul artistic cât și pentru cel didactic. Preocuparea sa pentru teme de strategie și management s-a materializat în cronici și comentarii publicate în importante reviste din țară. Despre personalitatea complexă a regizorului au apărut două cărți: „Alexa Visarion sau destinul vocației”, coordonată de Elena Saulea (Editura Junimea), și „Univers filmic – Alexa Visarion (Jurnal de spectator)” de Vasilica Bălăiță (Editura Artes).
Este Director Onorific al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, cetățean de onoare al Municipiului Botoșani (1992), cetățean de onoare al comunei natale Bălușeni (2015). A primit Ordinul Național ,,Serviciul Credincios’’ în grad de Cavaler, acordat de Președinția României. Este membru al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN), membru fondator al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF). Este membru al Uniunii Teatrale din România (UNITER), iar între anii 1985-2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education (ATHE) – SUA și membru fondator al Societății „I.L.Caragiale” (1979-1985).
În 2014 i-a fost acordat titlul Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arta Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București.[1] Până în prezent a pus în scenă peste 100 de spectacole și a realizat ca scenarist și regizor 7 filme artistice de lung metraj.[2] În 1983 primește primul Fulbright Grant, program de Cercetare și studiu în domeniul teatrului în SUA și își desfășoară activitatea în universitățile din California, Dallas și Milwaukee. Intre1985-1986 este invitat ca Visiting Artist & Professor la The University of Texas în Dallas. În perioada 1986-1988 îi este acordată o nouă bursă Fulbright[2] și susține cursuri în domeniul filmului la universități din Los Angeles, New York și Boston. A fost lucrător/colaborator al securității.[3]
Pentru întreaga sa activitate, regizorul și profesorul Alexa Visarion a primit, pe 12 octombrie 2017, marele premiul „George Apostu”. A pus în scenă Cehov și Shakespeare în Statele Unite. Tatăl său, Fedea Bulăievschi, basarabean emigrat în România, fusese în conducerea Partidului Național Țărănesc, motiv pentru care a făcut închisoare ca deținut politic pentru 15 ani, între 1947 și 1967.Filmografie
Ca regizor
- Înainte de tăcere (1978) (cu Liviu Rozorea și Valeria Seciu)[6]
- Înghițitorul de săbii (1981)
- Năpasta (1982)
- Punct și de la capăt (1985)
- Vinovatul (1991)
- Luna Verde (2008)
- Ana (2014)
Ca scenarist
- Înghițitorul de săbii (1981)
- Năpasta (1982)
- Vinovatul (1991)
- Luna Verde (2008)
Scrieri
Premii și distincții
2008 - Premiul Aristizza Romanescu al Academiei Române - acordat pentruîntreaga creație teatrală și cinematografică.
2005 - Premiul Uniter de Regie pentru întreaga activitate.
2005 - Premiul Uniter pentru regia serialului radiofonic "Un duel în ziua nunții” dupa A.P. Cehov.
1994 - Premiul pentru cel mai bun spectacol, pentru cea mai bună interpretare feminină - Carmen Galin, pentru cea mai bună interpretare masculină - Claudiu Bleonț și pentru regia spectacolului Steaua fără nume de M. Sebastian, în cadrul Festivalului Național de Comedie.
1988 - Premiul revistei Teatrul pentru cea mai bună regie, pentru cea mai bună scenografie—Emilia Jivanov, cea mai bună interpretare feminină - Larisa Stase Mureșan în Mașa, acordat spectacolului Trei surori de Cehov, Teatrul Național Timișoara.
1983 - Premiul ACIN pentru originalitatea muzicii, Aurel Stroe, Năpasta.
1982 - Premiul ACIN pentru cea mai bună interpretare masculină, Mircea Albulescu, Înghițitorul de săbii.
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Alexa Visarion la 29 noiembrie 2002 Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.
Alexa Visarion Date personale Născut (72 de ani)
Bălușeni, Bălușeni, Botoșani, RomâniaCetățenie România Ocupație regizor de teatru
regizor de film
scenaristAlte premii Ordinul Național „Serviciul Credincios” (2002) - 1950: Ion Caras (n. 11 septembrie 1950, Bălți)[1] este un fost jucător, iar actualmente antrenor de fotbal din Republica Moldova. El a fost primul selecționer al naționalei de fotbal a Moldovei, fiind în funcție între 1991 și 1997, iar apoi încă o dată între 2012 și septembrie 2014.[2][3]
Deține Licență PRO UEFA de antrenor
- 1853: Katharina Schratt, actriță austriacă și metresa lui Franz Joseph al Austriei (d. 1940)
- 1954: Cătălin Croitoru (n. 11 septembrie 1954, București, România) este un politician român, fost lider sindical, senator de București în parlamentul României din partea Partidului Social-Democrat (PSD). A fost ales deputat in 2008 din partea Partidului Democrat Liberal (PDL) în care a fost înscris în perioada 1977-2012. Cunoscut mai ales pentru activitatea în sindicatul „Federația Educației Naționale”,[1] a intrat în PDL în primăvara lui 2008.[2] În toamna aceluiași an, a candidat din partea noului său partid pentru un loc în Camera Deputaților și a fost ales în colegiul 10 din București.[3] În 2009, a fost nominalizat în funcția de ministru al educației în al doilea guvern Boc,[4] dar aceasta nu s-a concretizat.[5] Croitoru a declinat oferta dupa doua zile de la nominalizare. În cele din urmă, ministru a fost numit Daniel Funeriu, care a implementat reforme ale sistemului de educație; deși partidul nu l-a susținut pe Funeriu la votul în Parlament, Croitoru a criticat în mai multe rânduri acțiunile ministrului.[6][7] În aprilie 2012, Și-a dat demisia din PDL Și s-a înscris în PSD. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, a fost ales senator pe listele Uniunii Social-Liberale (USL), din partea PSD. În timpul exercitării funcției de deputat, Cătălin Croitoru și-a angajat pe fiul său în funcția de consilier juridic al propriului birou parlamentar cu venituri totale 55.038 ron, încălcând astfel articolul 70 din Legea 161/2003 privind conflictul de interese administrativ.[8] În mod similar și-a angajat și pe nora sa în calitate de consilier tot la același birou parlamentar cu venituri totale de 37.399 ron.
Cătălin Croitoru Date personale Născut (65 de ani) Cetățenie România Ocupație politician Senator de București Deținător actual Funcție asumată
2012Partid politic PSD Alma mater Universitatea Politehnica București, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” București - 1854: Hippolyte Petitjean, pictor francez post-impresionist (d. 1929)
- 1861: Juhani Aho, scriitor finlandez (d. 1921)
- 1861: Erich von Falkenhayn, șef al statului major german în primul război mondial (d. 1922)
- 1962: Iulian Mihăescu (n. 11 septembrie 1962, Târgoviște[1]) este un antrenor de fotbal, fost jucător dinamovist.
Ca jucător, Iulian Mihăescu a câștigat în tricoul lui Dinamo București două titluri de campion al României (1990 și 1992), Cupa României (1986 și 1990), fiind titular în echipa antrenată de Mircea Lucescu, care a jucat o semifinală de Cupa Cupelor în 1990 (1-2 și 0-1 cu Anderlecht) și s-a calificat, un an mai devreme, în sferturile de finală ale aceleiași competiții europene (1-1 și 0-0 cu Sampdoria).
Ca antrenor secund al echipei Dinamo București, Iulian Mihăescu a câștigat titlul de campion (2004), Cupa României (2003, 2004, 2005), Supercupa României (2005), pregătind de-a lungul timpului echipa secundă a clubului, Dinamo II București, CFR Cluj, Unirea Urziceni, FC Drobeta-Turnu Severin și Poiana Câmpina în România[2], Al-Ettifaq, Al-Ahli și CSKA Sofia în străinătate
- 1877: Felix Edmundovici Dzerjinski, revoluționar și om de stat polonezo-rus (d. 1926)
- 1979: Marius Șuleap (n. ,[1] Botoșani, România) este un fost fotbalist, care a jucat pe postul de mijlocaș.
În 2002, în timpul unui antrenament, l-a lovit involuntar în mandibulă pe portarul Cristian Neamțu, căruia i s-a spart un vas de sânge care i-a inundat creierul, decedând după o săptămână de comă.
- 1885: D. H. Lawrence, poet, eseist englez (d. 1930)
- 1916: Knut Kolsrud, etnolog norvegian (d. 1989)
- 1903: Theodor Wiesengrund Adorno, filosof, sociolog și compozitor german (d. 1969)
- 1917: Ferdinand Marcos, politician filipinez, al 10-lea președinte al Filipine (d. 1989)
- 1924: Ion Rotaru, critic și istoric literar român (d. 2006)
- 1928: Vsevolod Larionov, actor rus de teatru și film
- 1932: Gavril Dejeu, politician român
- 1939: Josef Jakob, handbalist născut în România
- 1945: Franz Beckenbauer, fotbalist, antrenor, manager german
- 1947: Alexa Visarion, regizor și scenarist român
- 1952: Cornel Știrbeț, politician român
- 1957: Tiberiu Toró, politician român
- 1967: Adriana Săftoiu, politician român
- 1968: Mircea Buga (n. 11 septembrie 1968, Chișinău) este un medic și politician din Republica Moldova, care a fost Ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova din 30 iulie 2015 pînă în 20 ianuarie 2016. Anterior, între 18 februarie 2015,[2] și 30 iulie 2015 a fost Ministru al Sănătății al Republicii Moldova, succedându-l pe Andrei Usatîi (2011-2015). În Guvernul Streleț, a făcut efectiv rocadă cu Ruxanda Glavan, preluând Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei de la aceasta și cedând Ministrul Sănătății.
Buga a mai fost director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (din anul 2009), iar până atunci a deținut funcția de viceministru al Sănătății (2007-2009).
Mircea Buga este căsătorit și are doi copii.
- 1970: Dan Motreanu, politician român
- 1971: Nicoleta Grasu, aruncătoare de disc română
- 1972: Ionel Arsene (n. ) este un politician român, președinte al Consiliului Județean Neamț din partea PSD din 2016, deputat în Parlamentul României în mandatul 2012-2016 din partea PSD Neamț. Ionel Arsene a candidat pentru Camera Deputaților la alegerile locale din 2008 și la cele din 2012 în colegiul 7 Neamț. Ionel Arsene este președinte al PSD Neamț începând din 2013.
Ionel Arsene 
Ionel ArseneDate personale Născut (47 de ani) Cetățenie România Ocupație politician Președinte al Consiliului Județean Neamț Deținător actual Funcție asumată Precedat de Emilia Arcan Membru al Camerei Deputaților a României În funcție
–Circumscripția Neamț Partid politic PSD Alma mater Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București - 1974: Camelia Voiculescu (n. 11 Septembrie 1974, București) este fiica lui Dan Voiculescu cu Égető Zsófia. Din 2006 este Președintele Intact Media Group, trust de presă ce cuprinde televiziuni (Antena 1, Antena 2, Antena 3, Happy TV, Antena International, GSP TV), publicații (Jurnalul National, Gazeta Sporturilor) și posturi de radio (Romantic FM și Radio ZU).[1]
În 2006, Dan Voiculescu și-a donat toate acțiunile pe care le deținea în grupul de firme pe care l-a fondat, în mod egal, celor două fiice ale sale,[2] retrăgându-se total din afaceri. Camelia se ocupă de partea media a afacerilor familiei Voiculescu - adică de televiziuni, de reviste și de posturile de radio, iar Corina, absolventă de ASE, acoperă celelalte zone, inclusiv activitățile sociale.
Cele două surori gestionează cariera și viața de famiie: Corina are trei copii (Dan, Mara și Vlăduț), iar Camelia doi (Evelyn și Dan). Camelia Voiculescu, Corina Voiculescu și Veronica Drăgan erau în 2012 singurele trei femei care se regăseau în top 10 Capital cu o avere estimată la 800 - 900 de milioane de euro.[3] După calculele Forbes România din anul 2012, Camelia Voiculescu împreună cu sora sa erau proprietarele unui trust de presă, deținând terenuri a căror suprafață depășește 180.000 mp și spații de birouri de 9.000 mp. Valoarea investițiilor imobiliare se ridică la 150 de milioane de euro. Conform CV-ului, a absolvit Academia de Studii Economice în 1997 și și-a început activitatea profesională ca reporter în cadrul Antena 1 în anul 1999, unde a activat timp de un an, după care devine economist la compania Benefica SA până în anul 2002. Revine în anul 2002 la Antena 1 ca producător TV de unde promovează în funcția de vicepreședinte al televiziunii în 2003, iar din 2004 până în 2006 ocupă poziția de Președinte al Antenei 1.[5]
Din 2006 deține funcția de președinte al Intact Media Group, cel mai mare trust de presă din România, care cuprinde cinci televiziuni, două stații de radio, o comunitate puternică de site-uri, o platformă video on demand, două ziare și o școală de media. Cifra de afaceri a grupului de media depășește 100 de milioane de euro. Radio ZU este liderul pieței de radio din București. La rândul său, Antena 3 se numără printre cele mai urmărite televiziuni la nivel național. Antena 1 este constant lider de audiență, înregistrând în 2016 cea mai mare cotă de piață a unei televiziuni românești din ultimii 10 ani.[6]
Cele cinci televiziuni ale grupului Intact dețineau în februarie 2017 o cotă de piață de 22,2% la nivel național, cea mai mare dintre grupurile TV de pe piața autohtonă. În noiembrie 2016, televiziunile grupului au trecut la emisia în format HD.
În anul 2011 în cadrul celei de-a V-a ediții Business Woman Gala, eveniment organizat pentru recunoașterea meritelor femeilor de afaceri, Camelia Voiculescu a primit premiul „Președintele Anului”.
Camelia Voiculescu Date personale Născută (45 de ani) Părinți Dan Voiculescu Ocupație femeie de afaceri - 1987: Kaori Matsumoto, judoka japoneză
| Mircea Buga | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (51 de ani) Chișinău, RSS Moldovenească |
| Copii | 2 |
| Cetățenie |  Moldova |
| Ocupație | medic |
| Ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova | |
| În funcție 30 iulie 2015 – 20 ianuarie 2016 | |
| Președinte | Nicolae Timofti |
| Prim-ministru | Valeriu Streleț Gheorghe Brega (interimar) |
| Precedat de | Ruxanda Glavan |
| Succedat de | Stela Grigoraș |
| Ministru al Sănătății al Republicii Moldova | |
| În funcție 18 februarie 2015 – 30 iulie 2015 | |
| Președinte | Nicolae Timofti |
| Prim-ministru | Chiril Gaburici |
| Precedat de | Andrei Usatîi |
| Succedat de | Ruxanda Glavan |
| Viceministru al Sănătății al Republicii Moldova | |
| În funcție 2007 – 2009 | |
| Președinte | Vladimir Voronin |
| Prim-ministru | Vasile Tarlev Zinaida Greceanîi |
| Premii | Ordinul Gloria Muncii |
| Partid politic | Partidul Liberal Democrat din Moldova[1] |
| Alma mater | Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca Universitatea de Stat din Moldova Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău |
| Profesie | Medic |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu