MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MARȚI 27 OCTOMBRIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE
ARTE 27 Octombrie
MUZICĂ 27 Octombrie
60 Most Old Beautiful Love Songs 80's 90's 💖 Great Romantic Sax, Guitar, Piano Love Songs Collection
🔈BASS BOOSTED🔈 CAR BASS MUSIC 2020 🔈 SONGS FOR CAR 2020 🔥 BEST EDM, BOUNCE, ELECTRO HOUSE
POEZIE 27 Octombrie
Rafael Alberti
Rafael Alberti (n. 16 decembrie 1902, El Puerto de Santa María - d. 27 octombrie 1999, El Puerto de Santa María) a fost poet și dramaturgspaniol, reprezentant al Generației de la '27.
Opera
· 1925: Marinar pe uscat ("Marinero en tierra")
· 1926: Iubita ("La Amante")
· 1927: Zorii micsandrei ("El alba del alhelí")
· 1927: Calcar și cântec ("Cal y canto")
· 1928: Despre îngeri ("Sobre los ángeles")
· 1937: Dintr-o clipă în alta ("De un momento a otro")
· 1938: Capitala gloriei ("Capital de la gloria")
· 1940: Viața bilingvă a unui refugiat spaniol în Franța ("Vida bilingüe de un refugiado español en Francia")
· 1940: Între garoafă și spadă ("Entre el clavel y la spada")
· 1942: Cărarera pierdută ("La arboleda perdida")
· 1944: Maree ("Pleamar")
· 1944: Caraghiosul ("El adefesio")
· 1954: Balade și cântece din Paraná ("Baladas y canciones del Paraná")
· 1956: Noapte de război în Muzeul Prado ("Noche de guerra en el Museo del Prado")
Împreună cu Federico García Lorca și José Bergamín, întemeiază revista El mono azul.
Intoarcerea Dragostei Pe Dunele Scaparatoare
O, întoarce-te, da, revino în diminetile-acelea
scaparatoare ale colinelor,
tu, goala, fierbinte-n singuratati de nisipuri,
ca un mare talaz de spuma trântit
de mâniosul soare, vesnic în zbucium.
O, da, revino, întoarce-te, cum erai atunci, întinsa,
cu parul tau blond, de înger, desfacut pe sân,
cu dulcile tale pante alunecând
spre cele mai unduite penumbre adânci.
O, sa fii tânar, tânar, tânar sa fii! O, nu pleca,
revino, revino, întoarce-te, vino la mine-n seara asta,
pe-aceste singuratece dune, unde talazuri taie conturul
coastelor tale adânci,
unde marea-n zbucium întinde picioarele ei azurii,
misca buze ce cânta,
si brate nocturne care ma-ncing si ma duc.
Întoarcerea Dragostei La Pesajele In Care-a Trait
Noi credem, dragostea mea, ca peisajele-acelea
au stat pierdute în somn, ori au murit laolalta cu noi,
la vârsta si-n ziua în care ne fura salas;
noi credem ca arborii-si pierd memoria
si ca noptile trec, dând uitarii
ceea ce le facuse frumoase si vesnice, poate.Dar e destul tremurul cel mai usor al unei frunze,
al unei stele brumate care respira,
pentru a ne afla la fel de voiosi ca atunci când locurile,
pline de noi, ne stapâneau laolalta.
Si iata ca te trezesti, alaturi de mine, dragostea mea,
printre tufisuri de coacaze si fragii ascunsi,
adapostita de inima tare-a padurii.
Iata si mângâierea umeda a picaturii de roua,
crengutele delicate ce-ti împrospateaza culcusul,
si spiridusii fericiti sa-ti puna podoabe în par,
si misterioasele veverite care fac sa ploua de sus,
deasupra somnului tau, verdele marunt al ramurisului.
O, frunza, fii fericita de-a pururi, sa nu stii ce-i toamna,
frunza ce mi-ai adus,
cu tremurul tau usor,
mireasma unei vârste luminoase, dar oarbe.
Si tu, stea mica, pierduta, care-mi deschizi
ferestrele tainice din cele mai tinere nopti ale mele,
învaluie-n razele tale
toate culcusurile care în zori ne-au adormit,
si biblioteca aceasta plina de luna,
si cartile alunecate încet,
si muntii care vegheaza afara si ne cânta pe noi.
Piratul
Pirat de mare și cer
voi fi, de n-am fost cumva.
De n-am furat aurora,
de n-am furat-o, ei bine,
o voi fura!
Pirat de mare și cer,
pe-un contratorpilor,
cu șase matrozi străjuind,
trei cîte trei într-un schimb.
De n-am furat aurora,
de n-am furat-o cumva-
ei bine, o voi fura!traducerea Veronica Porumbacu
voi fi, de n-am fost cumva.
De n-am furat aurora,
de n-am furat-o, ei bine,
o voi fura!
Pirat de mare și cer,
pe-un contratorpilor,
cu șase matrozi străjuind,
trei cîte trei într-un schimb.
De n-am furat aurora,
de n-am furat-o cumva-
ei bine, o voi fura!traducerea Veronica Porumbacu
TEATRU – FILM 27 Octombrie
Cu Sanda Toma
Biografie
Actrita Teatrului National din Bucuresti s-a nascut pe 27 octombrie 1934 in Bucuresti. Pana la varsta de 13 ani, a invatat la calugarite, la scoala Pitarmos. Colega i-a fost o alta actrita celebra : Simona Bondoc, ce era monitoare. Reforma invatamantului din 1948 a dus la inscrierea ei la un liceu de stat, la "Lazar". Marea ei dorinta era sa ajunga geolog dar tatal fiind fotograf, considerat mic-burghez, drumul spre geologie i-a fost inchis. A fost crescuta de o matusa, sora mamei - care a decedat cand ea avea 5 luni. A dat la Politehnica dar nu a intrat. Visul ei de a colinda muntii, de a se odihni la marginea paraiaselor, de a cunoaste animalele padurii, asa cum isi inchipuia ea viata de geolog, s-a spulberat.
La 16 ani jumatate nu stia incotro s-o apuce. "Transferata obligatoriu " la facultatea de "Constructii de masini agricole", a stat doar cateva saptamani, dupa care s-a refugiat plangand in bratele "mamei", asa spunandu-i ea matusei. Tatal se recasatorise, avea familia lui si nu mai putea sa o intretina. Trebuia neaparat sa intre la o facultate, daca nu dorea sa ajunga o functionara oarecare, fara studii superioare. Avea insa timp inca un an sa se pregateasca, pentru a intra la "Litere".
Dar cum la Institutul de Teatru erau reuniuni, joia dupa amiaza, unde se puneau la magnetofon 3-4 melodii,, a mers si ea, antrenata de unele colege care frecventau aceste reuniuni. Acolo s-a imprietenit cu cativa studenti care au sfatuit-o sa dea la "Teatru". N-avea nimic de pierdut, pentru ca examenele de actorie se dadeau inaintea celor de la facultatile "serioase". S-a dus la cursul de pregatire, convinsa ca-l va avea ca dascal pe Radu Beligan. A intrat la catedra un tanar dragut, inalt, bine facut. Ea, cazuta din luna, credea ca e Beligan. Cand colo era Dan Damian,asistentul lui Radu ce ulterior, i-a devenit unul din sotii ei oficiali. Examen a dat cu "Lacul" lui Eminescu si o poezie politica: "La masa verde". Si a intrat!
A absolvit Institutul de Teatru I.L. Caragiale, clasa profesor Aura Buzescu, asistent Sorana Coroama Stanca, iar in anii terminali: Nicolae Baltateanu si Beate Fredanov cu examenul de sfarsit de facultate : celebrul spectacol "Barbierul din Sevilla", pus in scena de Vlad Mugur.
In cinematografie a debutat in 1962 cu rolul din " Celebrul 702" in regia lui Mihai Iacob dar abia cu rolul din " Zestrea" 1972 in regia Letitiei Popa dupa un scenariu de Paul Everac a facut-o celebra in lumea cinematografiei unde alaturi de Margareta Pogonot si Victor Rebengiuc a avut un rol de exceptie ce a ramas in memoria cinefililor.
A lucrat mult in televiziune alaturi de Stefan Tapalaga, prezentand emisiunile : "Magazin 111", "Post Meridian", "Zig-zag" , "Album Duminical", a interpretat si interpreteaza roluri memorabile pe scenele Teatrulului National Craiova: 1956 - 1958, Teatrul de Comedie, Bucuresti: 1961 - 1994, Teatru national de Televiziune si Teatrul National din Bucuresti unde joaca si in stagiunea 2008 - 2009 in 6 piese.
"Era ca o zvarluga. Micuta de statura, cu ochi luminosi, cu un par stralucitor; vorbea cu repeziciune, dar cu o dictie perfecta. Mi-o amintesc foarte bine cum, cu prilejul unui reportaj, la Brasov, s-a catarat pe un gard inalt, pentru a ajunge la un personaj caruia urma sa-i luam un interviu." (Octavian Sava)
In prezent traieste singura in apartamentul ei, de pe Calea Victoriei, aflat intr-un bloc cu stalpii de rezistenta sectionati, supus oricand primejdiei de a se prabusi, si care asteapta de ani de zile consolidarea.
La 16 ani jumatate nu stia incotro s-o apuce. "Transferata obligatoriu " la facultatea de "Constructii de masini agricole", a stat doar cateva saptamani, dupa care s-a refugiat plangand in bratele "mamei", asa spunandu-i ea matusei. Tatal se recasatorise, avea familia lui si nu mai putea sa o intretina. Trebuia neaparat sa intre la o facultate, daca nu dorea sa ajunga o functionara oarecare, fara studii superioare. Avea insa timp inca un an sa se pregateasca, pentru a intra la "Litere".
Dar cum la Institutul de Teatru erau reuniuni, joia dupa amiaza, unde se puneau la magnetofon 3-4 melodii,, a mers si ea, antrenata de unele colege care frecventau aceste reuniuni. Acolo s-a imprietenit cu cativa studenti care au sfatuit-o sa dea la "Teatru". N-avea nimic de pierdut, pentru ca examenele de actorie se dadeau inaintea celor de la facultatile "serioase". S-a dus la cursul de pregatire, convinsa ca-l va avea ca dascal pe Radu Beligan. A intrat la catedra un tanar dragut, inalt, bine facut. Ea, cazuta din luna, credea ca e Beligan. Cand colo era Dan Damian,asistentul lui Radu ce ulterior, i-a devenit unul din sotii ei oficiali. Examen a dat cu "Lacul" lui Eminescu si o poezie politica: "La masa verde". Si a intrat!
A absolvit Institutul de Teatru I.L. Caragiale, clasa profesor Aura Buzescu, asistent Sorana Coroama Stanca, iar in anii terminali: Nicolae Baltateanu si Beate Fredanov cu examenul de sfarsit de facultate : celebrul spectacol "Barbierul din Sevilla", pus in scena de Vlad Mugur.
In cinematografie a debutat in 1962 cu rolul din " Celebrul 702" in regia lui Mihai Iacob dar abia cu rolul din " Zestrea" 1972 in regia Letitiei Popa dupa un scenariu de Paul Everac a facut-o celebra in lumea cinematografiei unde alaturi de Margareta Pogonot si Victor Rebengiuc a avut un rol de exceptie ce a ramas in memoria cinefililor.
A lucrat mult in televiziune alaturi de Stefan Tapalaga, prezentand emisiunile : "Magazin 111", "Post Meridian", "Zig-zag" , "Album Duminical", a interpretat si interpreteaza roluri memorabile pe scenele Teatrulului National Craiova: 1956 - 1958, Teatrul de Comedie, Bucuresti: 1961 - 1994, Teatru national de Televiziune si Teatrul National din Bucuresti unde joaca si in stagiunea 2008 - 2009 in 6 piese.
"Era ca o zvarluga. Micuta de statura, cu ochi luminosi, cu un par stralucitor; vorbea cu repeziciune, dar cu o dictie perfecta. Mi-o amintesc foarte bine cum, cu prilejul unui reportaj, la Brasov, s-a catarat pe un gard inalt, pentru a ajunge la un personaj caruia urma sa-i luam un interviu." (Octavian Sava)
In prezent traieste singura in apartamentul ei, de pe Calea Victoriei, aflat intr-un bloc cu stalpii de rezistenta sectionati, supus oricand primejdiei de a se prabusi, si care asteapta de ani de zile consolidarea.
Cu Dumitru Furdui
Biografie
Actorul Dumitru Furdui s-a născut la 27 octombrie 1936, in Bailești, județul Dolj. Familia sa provenea însă din Basarabia, din zona Soroca, se refugiase in Oltenia la inceputul celui de-al doilea razboi mondial si de fapt actorul s-a nascut acolo, dar i-au fost intocmite documentele de identitate in România.
A absolvit in 1957 Institutul de Arta Teatrală și Cinematografică din București. In 1953 a fost dat afara temporar din institut, a fost învinuit ca simpatiza cu revoluția anticomunistă din Ungaria.
A jucat pe scenele bucureștene, la Teatrul Național, la Bulandra si la Teatrul Mic in spectacole ca Jurnalul unui nebun de Gogol, Clipe de viață de William Saroyan, Balerina portocalie de Valeriu Sârbu, Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri, Triumful talentului de I.L.Caragiale, Câinele grădinarului de Lope de Vega, etc.
Pe marele ecran a debutat in 1958, cu filmul Doi vecini, regizat de Geo Saizescu. A jucat apoi in Soldati fara Uniforma (1960), in regia lui Francisc Munteanu, Setea (1961), Lupeni 29 (1962), Un suras in plina vara (1963), Impuscaturi pe portativ (1967), Fratii (1970), a jucat apoi rolul de succes al milițianului Cristoloveanu din Brigada Diverse intra in acțiune, BD in alerta, B.D. la munte si la mare, in Un zâmbet pentru mai târziu (1974), Toamna Bobocilor (1975), Porțile albastre ale orașului (1975), Iarna Bobocilor (1977), Un om in loden (1981).
In 1981 a realizat scenografia filmului Învingătorul, regizat de Tudor Mărăscu.
In 1982 a emigrat in Franța si a jucat in spectacole ca Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu, Paradisul la mica tocmeală, in 1983, spectacole regizate de românul Virgil Tănase la Teatrul Lucernaire din Paris. In 1988 a fost distribuit in filmul franțuzesc Mangeclous, regizat de Moshe Mizrahi, in 1989 juca in Roselyne et les lei, in regia lui Jean-Jacques Beineix. S-a întors de câteva ori in țară dupa 1990, a jucat apoi in filmele franțuzești Rue du Bac (1991), Aux yeux du monde (1991), în regia lui Eric Rochant, IP5: L'Île aux pachydermes (1992), Mina Tannenbaum (1994), regizat de Martine Dugowson, in 1996 juca in filmul pentru televiziune La rancon du chien, în regia lui Peter Kassovitz. Era urmărit de securitate, in 1985 a făcut o manifestație de protest pe esplanada pariziană Trocadero, cerând dreptul de emigrare pentru fiul sau, Tudor Furdui, in prezent crainic sportiv la TVR. A realizat cateva emisiuni la postul de radio Europa Liberă în 1986.
Dumitru Furdui a murit la 13 aprilie 1998, in Paris, dupa ce a cazut de la etajul 8. Varianta sinuciderii nu a fost exclusa. Postum, in 1999, au apărut 2 volume de memorii numite Teatrul în comunism, in același an i-a fost dedicată o emisiune la televiziunea română, In memoriam, realizată de Ovidiu Dumitru si de fiul său, Tudor Furdui.
Cu Teodora Mareş
Biografie
Se naște la Buzău pe 27 octombrie 1962. Își petrece prima parte a copilăriei la bunicii din partea mamei, în Rușavăț, un sat din județul Buzău, neelectrificat la acea vreme. La vârsta de 7 ani este luată de mama sa la Brăila, unde urmează școala generală și practică sport de performanță (atletism). Începe liceul la Ploiești, la o clasă cu profil sportiv, dar clasa se desființează după clasa a X-a. Urmează treapta a II-a de liceu la Brăila, la Liceul de Construcții, în specializarea arhitectură, sistematizare și desen tehnic.
Inițial dorind să studieze medicina, este atrasă spre teatru ca urmare a unei conjuncturi care o determină să urmeze cursuri de teatru în timpul liceului, la Brăila. După terminarea liceului, în 1981, dă examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, unde nu este admisă. Se angajează în ansamblul Teatrului Maria Filotti din Brăila. În anul 1982 dă din nou examen de admitere la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, dar este respinsă și de această dată. În 1983 dă examen de admitere la IATC București, unde este admisă prima. În primii doi ani este studentă la actorie în clasa condusă de marele actor și profesor Octavian Cotescu. Acesta se stinge din viață când Teodora Mareș trece în anul trei. Ultimii doi ani de institut îi urmează sub îndrumarea regizorului și actorului Gelu Colceag. Absolvă Facultatea de Actorie în 1987.
În 1985, în timpul studenției, este distribuită în rolul Ioana Popa din celebrul film Declarație de dragoste, în regia lui Nicolae Corjos, rol care îi va aduce notorietate și un premiu de interpretare, influențându-i cariera artistică. Ulterior va juca în numeroase alte filme.
Inițial dorind să studieze medicina, este atrasă spre teatru ca urmare a unei conjuncturi care o determină să urmeze cursuri de teatru în timpul liceului, la Brăila. După terminarea liceului, în 1981, dă examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, unde nu este admisă. Se angajează în ansamblul Teatrului Maria Filotti din Brăila. În anul 1982 dă din nou examen de admitere la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, dar este respinsă și de această dată. În 1983 dă examen de admitere la IATC București, unde este admisă prima. În primii doi ani este studentă la actorie în clasa condusă de marele actor și profesor Octavian Cotescu. Acesta se stinge din viață când Teodora Mareș trece în anul trei. Ultimii doi ani de institut îi urmează sub îndrumarea regizorului și actorului Gelu Colceag. Absolvă Facultatea de Actorie în 1987.
În 1985, în timpul studenției, este distribuită în rolul Ioana Popa din celebrul film Declarație de dragoste, în regia lui Nicolae Corjos, rol care îi va aduce notorietate și un premiu de interpretare, influențându-i cariera artistică. Ulterior va juca în numeroase alte filme.
Mitzura Arghezi
Biografie
Mitzura Arghezi este numele de scena al actriței Domnica Teodorescu, născuta la 10 decembrie 1928, in București. Este fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu).
A studiat o perioada pictura, a realizat ilustrații de cărți, in 1948 ea si fratele său Baruțu au fost exmatriculați de la Facultatea de Litere, după ce poetul a fost interzis.
A studiat baletul cu balerina si coregrafa Floria Capsali si a dansat pe scena Teatrului Național, descoperind astfel si teatrul. S-a înscris apoi la Institutul de Cinematografie pe care l-a abandonat după 2 ani si s-a transferat la Institutul de Teatru. A absolvit in 1952, la clasa profesoarei Aura Buzescu. A jucat pe scena Teatrului National in spectacole ca Ploșnița de Vladimir Maiakovski, Minunata pantofăreasă de Federico García Lorca, Gimnastică sentimentală de Vasile Voiculescu, 1907 de Tudor Arghezi, rolul Smarandei, Seringa de Tudor Arghezi, Dulcea pasăre a tinereții de Tennessee Williams, etc.
La Teatrul Național Radiofonic a jucat in Neguțătorul de ochelari și Interpretări la cleptomanie, adaptare dupa Tudor Arghezi, Rapsodia țiganilor de Mircea Ștefănescu, Idolul și Ion Anapoda de G.M. Zamfirescu. Tot la radio a avut o rubrica în cadrul emisiunii De toate pentru toți.
A jucat in 17 filme, debutul in cinematografie a avut loc in 1961, cu ecranizarea schiței lui Tudor Arghezi Doi vecini, in regia lui Geo Saizescu.Mitzura Arghezi este membra a Partidului România Mare, a fost deputat de Olt in 1996-2000 și în 2000-2004, președinta secției de Francofonie din parlament, membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, director onorific al casei memoriale Tudor Arghezi.
A studiat o perioada pictura, a realizat ilustrații de cărți, in 1948 ea si fratele său Baruțu au fost exmatriculați de la Facultatea de Litere, după ce poetul a fost interzis.
A studiat baletul cu balerina si coregrafa Floria Capsali si a dansat pe scena Teatrului Național, descoperind astfel si teatrul. S-a înscris apoi la Institutul de Cinematografie pe care l-a abandonat după 2 ani si s-a transferat la Institutul de Teatru. A absolvit in 1952, la clasa profesoarei Aura Buzescu. A jucat pe scena Teatrului National in spectacole ca Ploșnița de Vladimir Maiakovski, Minunata pantofăreasă de Federico García Lorca, Gimnastică sentimentală de Vasile Voiculescu, 1907 de Tudor Arghezi, rolul Smarandei, Seringa de Tudor Arghezi, Dulcea pasăre a tinereții de Tennessee Williams, etc.
La Teatrul Național Radiofonic a jucat in Neguțătorul de ochelari și Interpretări la cleptomanie, adaptare dupa Tudor Arghezi, Rapsodia țiganilor de Mircea Ștefănescu, Idolul și Ion Anapoda de G.M. Zamfirescu. Tot la radio a avut o rubrica în cadrul emisiunii De toate pentru toți.
A jucat in 17 filme, debutul in cinematografie a avut loc in 1961, cu ecranizarea schiței lui Tudor Arghezi Doi vecini, in regia lui Geo Saizescu.Mitzura Arghezi este membra a Partidului România Mare, a fost deputat de Olt in 1996-2000 și în 2000-2004, președinta secției de Francofonie din parlament, membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, director onorific al casei memoriale Tudor Arghezi.
Cu Mitzura Arghezi: "Furtuna" (1960), "Titanic vals" (1964), "Ultimul cartuş" (1973), "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), "Drumul oaselor" (1980), "Secretul lui Bachus" (1984), "Secretul lui Nemesis" (1987).
GÂNDURI PESTE TIMP 27 Octombrie
Alice Botez - Citate:
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 27 Octombrie
SFATURI UTILE 27 Octombrie
PATOLOGIA DIABETICĂ ȘI STILUL DE VIAȚĂ
Stilul de viata nesănătos are un rol principal în apariţia diabetului zaharat de tip 2. Mai mult de jumatate dintre persoanele afectate de diabet nu sunt conştiente de prezenţa bolii, deoarece aceasta poate să evolueze fără apariţia simptomelor. Din cele 50.000 de cazuri noi de diabet înregistrate anual, între 5-10% sunt diabet zaharat de tip 1 sau insulinopriv care afecteaza adulţii, tinerii şi copiii, necesitând tratament permanent cu insulină. Marea majoritate a cazurilor noi reprezintă pacienţi cu diabet zaharat de tip 2, de cele mai multe ori explicate de prezenţa concomitentă a obezităţii şi stilului nesănătos de viaţă. Unul dintre cele mai mari pericole cu privire la apariţia diabetului (în special de tip 2) este faptul că poate evolua asimptomatic sau cu simptome atipice, nespecifice, precum oboseala sau setea intensă. Astfel, diabetul zaharat poate fi prezent chiar cu 5-10 ani inainte de a fi depistat. În acest context, nediagnosticarea la timp a diabetului poate determina complicaţii grave precum probleme cardiovasculare, renale, oftalmologice, neurologice, dar şi complicaţii acute (comele diabetice), sau poate conduce chiar la deces. Este cert faptul că în rândul persoanelor cu diabet zaharat necontrolat terapeutic, riscul de deces este dublu comparativ cu al persoanelor care nu suferă de această afecţiune. Deasemenea, diabetul creşte riscul de boli cardiovasculare şi de accident vascular cerebral, astfel că aprox. 50% dintre persoanele cu diabet zaharat decedează ca urmare a acestor afecţiuni. Diabetul zaharat reprezintă şi una din principalele cauze de afectare renală, aproximativ 10-20% din persoanele cu diabet decedând din aceasta cauză. O altă complicaţie severă a diabetului este retinopatia diabetică (afectarea oculara), astfel incât, dupa 15 ani de evolutie a bolii 2% dintre cei afectaţi îşi pot pierde vederea. Mai mult, o complicaţie a diabetului zaharat este şi neuropatia diabetică/piciorul diabetic, în care sunt afectate fibrele nervoase, care in asociere şi cu o circulatie deficitara la nivelul membrelor inferioare, determină o creştere a riscului de ulceratii şi amputaţii. Peste 50% dintre persoanele cu diabet pot prezenta această complicaţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu