REVISTA MEA DIN 14 NOIEMBRIE / 1. A.

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 14 NOIEMBRIE 2020

PARTEA ÎNTÂI - ISTORIE PE ZILE

A. Evenimente; Nașteri

Evenimente

·         1234: O scrisoare papală menționează pe românii de rit ortodox din Moldova și Muntenia.

·         1305: Clement al V-lea devine primul papă cu reședința la Avignon. A  fost unul din cei mai însemnați papi din evul mediu. În timpul pontificatului său sediul papilor a fost transferat de la Roma  în Franta la Avignon. Împreună cu regele Franței, Filip al IV-lea (Filip cel Frumos), a pus la cale desființarea Ordinului Templierilor. În anul 1307, intr-o zi de vineri 13 Octombrie, un edict care ordona arestarea templierilor a fost emis, simultan, în toată Europa. Templierii arestați au fost interogați de Inchizitie  timp de 7 ani, pentru a se afla locul unde se ascundea tezaurul lor. În 1314 marele maestru al Ordinului Templierilor , Jacques de Molay, ar fi prezis înainte de a fi ars pe rug, că atât Regele Filip al IV-lea al Frantei cat si   Papa Clement al V-lea vor muri în același an, ceea ce s-a și întâmplat.

·         1497: In Moldova s-a finalizat zidirea bisericii Înălţării a mănăstirii Neamţ,monument ce definește stilul moldovenesc în arhitectura religioasă, stil constituit în epoca lui Ștefan cel Mare. Biserica voievodala „Inaltarea Domnului”, a fost ctitorita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant intre anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Musat (1375-1391), fusese grav avariata din cauza cutremurului din 1471. Aceasta biserica a fost printre ultimile ctitorii, iar marele voievod a dorit ca sa fie cea mai monumentala biserica atat din punct de vedere artistic, arhitectural, cat si ca dimensiuni.

·         1770: James Bruce descoperă ceea ce el consideră a fi izvoarele  Nilului. James Bruce (14 decembrie 1730 – 27 aprilie 1794) a fost un călător şi scriitor scotian care a petrecut mai multi ani în Africa de Nord şi Etiopia unde, el a trasat izvoarele Nilului Albastru.

·         1832: A fost pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Prince Street și Strada nr. 14.

·         1878: După Războiul de Independenţă, în baza hotararilor luate la Congresul de la Berlin de Marile Puteri ale Europei, Dobrogea redevine parte a României. O divizie romana a trecut Dunarea în Dobrogea, prilej cu care însuși domnitorul Carol I a adresat dobrogenilor o Proclamație, care consfințea preluarea de către România a administrației Dobrogei. Preluarea provinciei a fost posibilă în urma semnării tratatului de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) și San Stefano (19 februarie / 3 martie 1878), tratate ce au pus capăt Războiului Ruso-Turc de la 1877-1878, cunoscut și ca Războiul de Independență al României. Vezi și Tratatul de la Berlin (1878) ...La data de 13 noiembrie, Principele Carol I și prim-ministrul Ion. C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziții pentru intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, Domnitorul a elaborat o proclamație către locuitorii Dobrogei. A fost emis şi un ordin de zi către armată. Documentele conţineau principiile și modul de reintegrare a Dobrogei în componenţa statului modern român. În calitate de prefecți au fost numiți R. Opran la Constanţa şi G. Ghica la Tulcea. N. Catargiu a fost desemnat responsabil cu trecerea Dobrogei în stăpânire românească.

În dimineața zilei de 14 noiembrie 1878 Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu – comandandul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea, prefectul județului, primarul Brăilei și consilieri locali și de un mare număr de cetățeni ai orașului. Au fost organizate mai multe festivităţi. S-au ţinut discursuri iar episcopul Dunării de Jos a oficiat un Te-deum. Cu acest prilej s-a dat citire celor două documente: ”Proclamația către dobrogeni” și ”Înalt ordin de zi către armată”. La final, Carol I a străbătut orașul Brăila în fruntea trupelor militare și în aplauzele cetățenilor. La încheierea festivităţilor oficialitățile, împreună cu Principele Carol I și prim-ministrul Ion. C. Brătianu, au traversat Dunărea pe vasul Ștefan cel Mare și au debarcat în Dobrogea, la Ghecet. Aici au fost întâmpinați de numeroși dobrogeni: români, turci, tătari și bulgari.
Proclamația poate fi considerată ca fiind, în aceeași măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor țării, a religiei minorităților din această provincie și a proprietăților, a ordinei și disciplinei, dar și un îndemn la colaborare cu autoritățile statului român.

·         1885: Regele sârb Milan Obrenovic al IV-lea declară război Bulgariei.

·         1889: Ziarista americană Nellie Bly a pornit în tentativa sa reușită de a realizaocolul Pământului în 80 de zile, pentru a verifica veridicitatea romanului lui Jules Verne. Nellie Bly (n. 5 mai 1864, Cochrans Mills, Pennsylvania, SUA – d. 27 ianuarie 1922, New York, New York, SUA) a fost pseudonimul jurnalistei americane Elizabeth Jane Cochran. Ea a rămas celebră pentru două realizări: un ocol al Pământului similar celui făcut în romanul lui Jules Verne de personajul Phileas Fogg, și un expozeu în care s-a prefăcut nebună pentru a studia din interior un ospiciu. Ea a fost și industriașă și a activat în organizații de caritate.

·         1910: Aviatorul  Eugene Ely efectuează prima decolare de pe o navă în Hampton Roads, Virginia.

·         1916: Ia sfarsit Bătălia de pe Somme din timpul primului razboi mondial.

·         1918: Se fondează Republica Baden, un land în timpul Republicii de la Weimarcare ocupa același teritoriu ca ducatul Baden.

·         1918: Cehoslovacia devine republică independenta.

·         1919: începe în etape retragerea trupelor române din Ungaria.

·         1921: Este fondat Partidul Comunist din Spania.

·         1922: În Marea Britanie începe să emită British Broadcasting Corporation (BBC).

·         1933 : se formează un guvern liberal în România prezidat de Ion G.Duca, preşedintele Partidului Naţional Liberal după moartea lui Vintilă Brătianu.

·         1935: Apare primul număr al cotidianului “Gazeta Basarabiei” la Chişinău, Basarabia, in Romania unita. Intre 24 octombrie si 17 noiembrie 1923, Gazeta Basarabiei a fost un saptamanal al Partidului National Roman, editat de Ion Pelivan si Constantin Matu. Dupa 14 noiembrie 1935 si pana in 1940, a fost un ziar independent (“Ziar popular independent de pura informatie”), condus de Ion T.Costin si V.Boldescu -editor sef. Gazeta s-a editat pînă în anul 1940.

·         1937: Guvernul Gheorghe Tătărăscu 3 își depune demisia iar regele Carol al II-lea îl numește tot pe Tătărăscu în funcția de prim-ministru.

·         1940: Al Doilea Război Mondial: Sute de avioane germane bombardează oraşul britanic Coventry, distrugându-l aproape complet si lasând in urma un mare numar de morti si raniti.

·         1942: În timpul Bătăliei navale de la Guadalcanal este scufundat cuirasatul japonez Hiei.

·         1952: Revista britanică New Musical Express publică primul top.

·         1962: Se abolește statutul Eritreei ca stat federal, ea devenind până la dobândirea inependenței în 1993 o simplă provinicie a Etiopiei.

·         1963: A apărut o nouă insulă, numită Surtsey.

·         1969: NASA a lansat Apollo 12, echipajul navetei realizand a doua aselenizare. La bord s-au aflat astronautii Charles Conrad. Jr., Richard F. Gordon Jr. si Alan L. Bean. Presedintele american Richard Nixon a asistat la lansarea de pe Cape Canaveral.

·         1969: A fost înființată la București Academia de Științe Agricole și Silvice.

·         1971: Mariner 9 intră pe orbita lui Marte.

·         1973:  Printesa Anne a Marii Britanii  se casatoreste cu capitanul Mark Phillips, la Westminster Abbey.

·         1975: Spania  se retrage din  Sahara Occidentala .

·         1987: Revolta de la Brașov: Au loc primele proteste la Secția 440 „Matrițe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu din Brașov.

·         1991: Oficialii americani si britanici au anuntat ca detin indicii incriminatoare impotriva a doi agenti secreti de origine libiana ca au fost la originea atentatului cu bomba de la Lockerbie. Autoritatile din SUA si Anglia au acuzat astfel Libia de doborarea avionului companiei Pan Am 103.  Aparatul, care efectua in 21 decembrie 1988 o cursa pe ruta Londra-New York, a explodat in aer deasupra unei zone locuite a oraselului scotian Lockerbie, 259 de persoane de la bord si 11 de la sol pierzandu-si viata. Printre victime s-a aflat si un roman, studentul sibian Peter Vulcu, care se intorcea in SUA unde urma cursurile universitare. In Statele Unite, atentatorii au fost condamnati, in lipsa, la pedeapsa cu moartea. SUA au cerut Libiei extradarea celor doi autori, Abdel Basset Ali Al-Megrahi si Al Amin Khalifa Fhimah, care ar pus bomba intr-un radiocasetofon pe care l-au ascuns intr-o servieta. Liderul Muammar al-Gaddafi nu a dat curs cererii decat in 1994, cand a acceptat ca procesul celor doi sa aiba loc insa numai intr-o tara neutra si cu un complet international de judecatori, propunere declinata insa de americani si britanici. Abia in 1999 s-a ajuns la un consens intre parti, procesul celor doi teroristi incepand in 3 mai 2000 in Olanda. Sentinta finala a fost data doi ani mai tarziu, Khalifa Fhimah fiind declarat nevinovat si eliberat, iar Al-Megrahi fiind incarcerat pe viata.

·         1991 - URSS s-a transformat într-o uniune formată, într-o primă etapă, din 7 state: Rusia, Kazahstan, Belarus, Azerbaidjan, Kirchizia, Tadjikistan, Turkmenistan.

·         1991 - Parlamentul României, învestit de CPUN (prin Decretul-Lege nr. 92 din martie 1990, pentru alegerea Parlamentului şi Preşedintelui României) cu calitatea de Adunare Constituantă, a încheiat dezbaterea Constituţiei.

·         1996: Inceputul telefoniei mobile in Romania, dupa ce consortiile Mobil Rom si Mobifon au castigat licitatia pentru acordarea a doua licente de instalare si exploatare a doua retele de radiotelefonie mobila celulara de tip GSM (Global System for Mobile Communications). 

·         1997: Bunurile familiei Nicolae si Elena Ceausescu au fost trecute in administrarea Regiei Administratia Protocolului de Stat. 

Nașteri

·         1650: William al III-lea, rege al Angliei, Scoției și Irlandei, din dinastia Stuart-Orania (1689-1702) (d. 1702)

·         1668: S-a nascut Johann Lucas von Hildebrandt, celebru arhitect austriac creator in stilul baroc ; (d.16 noiembrie 1745).

·         1719: S-a nascut Leopold Mozart, compozitor, violonist şi organist austriac, tatăl celebrului compozitor W.A. Mozart; (d.28.05.1787).

·         1765: S-a nascut Robert Fulton, constructor de nave american; (d. 24.02.1815). Robert Fulton (n. 14 noiembrie 1765, Little Britain, astăzi Fulton, Pennsylvania – d. 24 februarie 1815, New York) a fost un inginer și inventator american, creditat incorect pentru mult timp ca fiind constructorul primei nave acționate de forța aburilor, Clermont (1807), cu care a întreprins o călătorie de la New York la Albany pe râul / fluviul Hudson.
În schimb, în mod corect, Fulton poate fi creditat a fi fost autorul planurilor și constructorul efectiv ale primelor nave cu aburi complet operaționale, precum și a primului submarin funcțional, comandat de Napoleon Bonaparte, denumit Nautilius, care a fost testat în 1800. Deși lista inginerilor, constructorilor și întreprinzătorilor care au încercat să realizeze vase care să fie acționate mecanic este lungă, începând cu însuși realizatorul motorului cu aburi cu regulator centrifugal, James Watt, importanța lui Robert Fulton în istoria ingineriei și a navigației constă în realizarea primelor nave acționate mecanic, care erau complet funcționale, operaționale și fiabile. El a adus un aport important împreună cu John Ericsson, Francis Pettit Smith, David Bushnell și Josef Ressel la perfecționarea tehnicii navigației.

·         1778: Johann Nepomuk Hummel, compozitor și pianist austriac (d. 1837)

·         1779: Adam Oehlenschläger, scriitor danez (d. 1850)

·         1797: Charles Lyell, geolog britanic (d. 1875)

·         1805: S-a nascut Fanny Mendelssohn, pianistă si compozitor german. 

·         1812: Maria Cristina de Savoia, regină a celor Două Sicili (d. 1836)

·         1812: S-a nascut Aleardo Aleardi, poet italian.

·         1840: s-a născut pictorul francez Claude Monet, întemeietor al curentului impresionist în pictură (d. 1926).
* 1842: Mihail Pherekyde (n. 14 noiembrie 1842, București - d. 24 ianuarie 1926, București) a fost un politician și ministru de externe român în perioada 1885 - 1888.

Mihail Pherekyde a fost, de asemenea, președinte al Adunării Deputaților în perioada 1914 - 1916

Mihail Pherekyde a fost avocat și om politic liberal. Provine dintr-o familie de macedoneni, în care tatăl, Ștefan Pherekyde, fusese reputat juristconsult. A urmat liceul ,,Sfântul Sava” din București, apoi liceul ,,Louis le Grand” din Paris (1853-1861). În anul 1862 a fost licențiat în litere la Sorbona. A urmat cursuri doctorale la Paris, obținând titlul de doctor în 1866. Întors în țară în anul 1867, a fost 3 luni procuror, apoi avocat și membru în Consiliul de Administrație al Căilor Ferate Române și al altor societăți financiare.

În anul 1875, a intrat în politica militantă. A fost ministru de Justiție în primul cabinet al opoziției, prezidat de Manolache Costache Epureanu (27 aprilie - 24 iulie 1876). La 25 noiembrie 1878 intră în al doilea cabinet I. C. Brătianu, ca ministru al Lucrărilor Publice (până la 11 iulie 1879). A fost ministrul Justiției în primul cabinet al Regalității constituit în 10 aprilie 1881, până la 16 noiembrie 1881, ministru plenipotențiar la Paris (în perioada decembrie 1881- 1884), iar din 16 decembrie 1885 până 12 martie 1888 este numit ministru al Afacerilor Străine. În perioada 1876-1888 este deputat și vice-președinte al Camerei, în februarie 1901 îl găsim deputat și președinte al Camerei, între 15 decembrie 1909 – 6 februarie 1910 va fi ministru de Interne, iar între 11 decembrie 1916 - 10 iulie 1917 și 29 noiembrie – 17 decembrie 1918, ministru fără portofoliu. M. Pherekyde este fondator și membru marcant al Partidului Național Liberal.

La momentul Consiliului de Coroană din 21 iulie/3 august 1914, ca președinte al Adunării Deputaților, a votat pentru păstrarea neutralității României, iar la Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916 s-a pronunțat pentru intrarea României în război.

Mihail Pherekyde

Președinte al Senatului României  Membru al Camerei Deputaților a României

·         1847: Ecaterina Dolgorukova, metresa și soția morganatică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei (d. 1922)

·         1848: Zamfir Ralli-Arbore cunoscut și sub numele Zamfir C. Arbore sau Arbure (n. 14 noiembrie 1848, Cernăuți, Imperiul Austriac – d. 2 aprilie 1933,^[1][2] București, România) a fost un scriitor și gazetar român.

Zamfir s-a născut la 14 decembrie 1845, la Cernăuți. A fost fiul lui Constantin Z. Ralli-Arbore și al Olgăi (n. Reva). Bunicul din partea tatălui era grec, căminarul Zamfirache Arbore Ralli.

Își face studiile la Gimnaziul de Băieți Nr. 1 din Chișinău, apoi la Universitatea din Moscova și Petersburg. În timpul studiilor sale la Moscova, la 17 ani, aderează la mișcarea anarhistă și apoi socialistă. Este arestat și trimis la Fortăreața Petropavlovskaia din Petersburg și apoi în exil, la Krasnoiarsk. Datorită presiunilor urmăririi autorităților ruse, Zamfir se mută, în 1870, la Zürich și apoi la Geneva, unde devine un colaborator activ al lui Mihail Bakunin.^[3]

Ulterior se mută în Regatul României, temporar în 1875, la Iași, apoi la Ploiești, și definitiv în 1879, la București. A fost funcționar la Arhivele statului sub direcția lui B.P.Hasdeu, director al serviciului statistic al primăriei București, profesor de limba rusă la Școala superioară de Război. În anul 1912, în timpul războiaelor balcanice, a avut o întâlnire cu Lev Troțki la București.

A avut două fiice, Nina Arbore, pictoriță și Ecaterina Arbore, militantă socialistă, de profesie medic. A murit în vîrstă de 84 de ani, la 5 aprilie 1933, la București.

Afirmația că Zamfir C. Arbore ar fi fost Mare Maestru al Marii Loji Naționale pare a fi gratuită.^[4] În afară de numeroasele sale lucrări de specialități diverse, Arbore rămâne însemnat pentru sociologie prin două lucrări de caracter „monografic”; una, premiată de Academia Română, are ca temă „Basarabia în secolul al XlX-lea” (1899), alta este un „Dicționar geografic al Basarabiei” apărut în colecția „Dicționarele geografice ale provinciilor romîne în afară de Regat”^[5].

În localitatea Dolna, la 55 km vest de Chișinău, se găsește Conacul „Zamfir Ralli-Arbore”, vizitat adeseori de Aleksandr Pușkin, aflat în exil în Basarabia, între anii 1820-1823. Aici, el cunoaște mai aproape cultura și tradițiile localnicilor și se împrietenește cu familia Ralli-Arbore. Se spune că tânărul Pușkin anume aici se îndrăgostește de țiganca Zamfira^[6], căreia îi dedică câteva poezii.La conacul familiei Ralli-Arbore, în mijlocul unui parc mic, se pot vedea bustul poetului rus, izvorul Zamfirei și alte locuri pușkiniene.

Opera:

• Temniță și exil, Râmnicu Sărat, 1894
• Nihiliștii, București, 1895
• În exil, Craiova, 1896
• În temniță, Craiova, 1897
• Basarabia în secolul XIX, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, București, 1898
• În temnițele rusești, București, 1923
• În pușcăria Petro-Pavlovsk, București, 1924
• Opere alese, îngrijită și prefață de A. Kidel, Chișinău, 1957

Zamfir Ralli-Arbore Zamfir C. Arbore

Copii Nina Arbore, Ecaterina Arbore

·         1861: Frederick Jackson Turner, istoric american (d. 1932)

·         1863: S-a nascut Leo Baekeland, chimist american de origine belgiană inventatorul bachelitei; (d. 1944).

·         1865: S-a nascut Constantin Stere, scriitor roman. 

·         1869: S-a nascut  Iulia Haşdeu, poeta romanca, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu (“Lacrimile copilăriei”,“Prinţesa Papillon”, “Domnişoara Maussade”); (d.29.09.1888). Iulia Hasdeu (n. 14 noiembrie 1869 – d. 29 septembrie 1888, București). Iulia Hasdeu a fost o tânără scriitoare și intelectuală română, poetă de limba franceză, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu. S-a manifestat și în muzică (cursuri la Conservatorul din București, avea o minunată voce de soprană, după cum se pare) și pictură (cursuri particulare de desen și pictură la Paris). Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie.

·         1871: Ilarie Chendi, critic și istoric literar român (d. 1913)

·         1876: Orest Tafrali (n. 14 noiembrie 1876, Tulcea, Imperiul Otoman – d. 5 noiembrie 1937, Iași, România) a fost istoric român, membru corespondent (1936) al Academiei Române.

A absolvit Facultatea de Litere din București (secția Filologie clasică), urmând o specializare în artă bizantină la Paris (1906-1913) și obținând un doctorat în istorie la Sorbona (1921)

Secretar al Muzeului Național de Antichități (1904-1905); profesor de limbi clasice la Colegiul „Sf. Sava” (1905-1906); lector de limba română la École des Langues Orientales din Paris (1912-1913); profesor la Catedra de Arheologie și Antichități a Universității din Iași (din 1913).

Orest Tafrali a fost fondator al revistei Arta și arheologia (1927).

Membru corespondent al Academiei Române (1936); membru de onoare al Societății Numismatice Române; membru al Academiei din Atena; membru al Institutului Arheologic din Sofia; membru corespondent al Institutului „Kondakov” din Praga.

Opera:

• Mélanges d’Archeologie et d’Épigraphie byzantine, Paris, 1913;
• Bizanțul și influența lui asupra țării noastre, 1914;
• Thessalonique des origines au XIVe siècle, 1919;
• La cité pontique de Dionysopolis, 1927;
• Les tumuli de Callatis, 1928.

·         1887: Amadeo de Souza-Cardoso, pictor portughez (d. 1918)

·         1889 - S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic indian, militant pentru independenţa Indiei. El a devenit, în anul 1947, primul şef de stat din istoria ţării sale. A militat pentru modernizarea Indiei, iar prin promovarea unei politici de nealiniere şi coexistenţă paşnică. (m. 27 mai 1964)

·         1891 - S-a născut Frederick Grand Banting, medic şi fiziolog canadian, considerat descoperitorul insulinei. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1923, alături de J.J.R.Macleod (m.21.02.1941).

·         1898: Benjamin Fondane, critic, eseist, poet și teoretician literar franco-român (d. 1944)

·         1904: Dick Powell, actor american (d. 1963)

·         1905: S-a nascut John Henry Barbee, chitarist si solist american. 
* 1906: Petre Ștefănucă (n. 14 septembrie 1906, Ialoveni – d. 12 iulie 1942) a fost un folclorist, etnograf, dialectolog, publicist, pedagog și sociolog român basarabean, director al Institutului Social din Basarabia. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice în 1940 și apoi, din nou în 1942, a fost acuzat de "românofilie", "fascism" și "antisovietism", pentru poziția sa categorică împotriva teoriei moldoveniste si a introducerii alfabetului rus în Basarabia. Pe baza acestor acuzații a fost arestat de către NKVD și condamnat la moarte, fiind schimbată sentința apoi în detenție în Gulag.

Petre Ștefănucă s-a născut pe 14 septembrie 1906, în satul Ialoveni (pe atunci), județul Chișinău, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus. A învățat la Liceul de băieți „Alexandru Donici” din Chișinău. În 1932 a absolvit Facultatea de Filozofie și Litere a Universității din București, obținând licența în filozofie și litere, specialitatea de filologie modernă, la următoarele materii: dialectologie, filologie română și latina. I-a avut ca profesori pe Dumitru Caracostea și Nicolae Cartojan. La facultate, a fost membru al Societății studenților basarabeni. În anul 1931 a participat la expediția lui Dimitrie Gusti de la Cornova.

După terminarea studiilor, Petre Ștefănucă a activat ca profesor de liceu în Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. În 1934 a fost numit secretar general, iar în 1938 în funcția de director al Institutului Social Român din Basarabia, o filială a Institutului Social Român fondat de Dimitrie Gusti. În anul 1940, Petre Ștefănucă a devenit membru-fondator al Societății scriitorilor și publiciștilor din Basarabia și membru al comitetului de conducere.

A publicat în „Viața Basarabiei“, „Moldovanul“, „Cuget Moldovenesc“, „Școala Basarabeană“, „Sociologie Românească“. Împreună cu soția sa, Nina, o fostă profesoară de lucru manual, a crescut și educat doi copii: Alexandra și Victor.

Pe 9 octombrie 1940, după anexarea Basarabiei, Petre Ștefănucă a fost arestat de NKVD, fiind învinuit că în 1932 a devenit membru al societății „Renașterea refugiaților de peste Nistru”, fiind unul dintre liderii acestei organizații și unul dintre cei mai activi membri în perioada 1932, când s-a înregistrat un număr mare de refugiați de peste Nistru. Un alt cap de acuzație a fost că s-a manifestat drept liderul ideologic al organizației și că a susținut alipirea RASS Moldovenești la România, prin crearea unui stat românesc de la Tisa până la Bug și că a denigrat în presă Uniunea Sovietică și viața din URSS. S-a accentuat faptul că a publicat articole cu caracter antisovietic în presă. A mai fost acuzat că fiind participant la Congresul refugiaților din 1937, ar fi rostit un discurs contrarevoluționar, prin care ar fi denigrat partidul bolșevic și colectivizarea din URSS și că ar fi optat pentru sporirea activismului organizației.

Printr-o sentință din 13 aprilie 1941, Petre Ștefănucă a fost condamnat la pedeapsa capitală prin împușcare, cu confiscarea averii. La solicitarea sa, printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, din 29 aprilie 1941, lui Petre Ștefănucă i-a fost înlocuită pedeapsa cu moartea cu zece ani de gulag. Totuși, aceasta nu l-a salvat. Fiind internat într-un lagăr din RASS Tătară, Petre Ștefănucă a decedat la 12 iulie 1942.

În vara anului 1941, când Basarabia a revenit sub administrație românească, Nina Ștefănucă a adresat un demers Guvernământului Basarabiei cu scop de constatare a faptului că Petre Ștefănucă a fost supus represiunilor politice de către sovietici. Printr-un decret-lege dat de mareșalul Ion Antonescu la 25 noiembrie 1941, urmașilor lui Petre Ștefănucă li s-a prevăzut anumite sume bănești. După destrămarea Uniunii Sovietice, savanții-folcloriști Andrei Hîncu și Grigore Botezatu au editat opera lui Petre Ștefănucă în două volume. Petre Ștefănucă este inclus în „Dicționarul scriitorilor români din Basarabia din 1812-2006“.

Petre Ștefănucă este autor al unor studii valoroase, printre care se pot aminti:

• "Folclor din judetul Lapușna",
• "Literatura populară a satului Iurceni",
• "Cercetări folclorice pe valea Nistrului-de-Jos",
• "Două variante basarabene la basmul Harap-Alb al lui Ion Creangă",
• "Datinele de Crăciun și Anul nou pe valea Nistrului-de-Jos",
• "Amintiri din războiul mondial (Adunate de la soldații moldoveni din comuna Cornova, județul Orhei)" și altele.

·         1906: Louise Brooks, actriță americană (d. 1985)

·         1907: Astrid Lindgren, scriitoare suedeză (d. 2002)

·         1907: Pedro Arrupe, basc, General al Ordinului iezuit (d. 1991)

·         1907: Władysław Kopaliński, lexicograf, traducător, editor polonez (d. 2007)

·         1913: Ninetta Gusti actriță română (d. 2002)

·         1919: Veronica Lake, actriță americană (d. 1973)

* 1920:  S-a născut poetul şi gazetarul moldovean Sergiu Grossu („Muştar”, „Roada anilor tineri”, „Apărând adevărul”).

Sergiu Grossu s-a născut la 14 noiembrie 1920 la Cubolta, Basarabia, părinții săi fiind Ion și Maria Grossu. În prezent, localitatea Cubolta este în Republica Moldova.

În 1927, familia sa s-a mutat la Bălți, unde Sergiu Grossu a fost coleg de clasă cu Eugen Coșeriu la Liceul de băieți „Ion Creangă” din localitate. A publicat în Viața Basarabiei.

·         1922: S-a nascut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean, fost secretar general al ONU (1.01.1992–31.12.1996), secretarul general al Francofoniei.
* 1924: Constantin (Tache) Rodas (n. 14 noiembrie 1924, Ploiești, județul Prahova), supraviețuitor al Experimentului de la Pitești (închisoarea Pitești)

Originar din Drăgănești, Prahova, Rodas s-a născut pe 14 noiembrie 1924 și a fost arestat prima dată pentru apartenență la Frățiile de Cruce în 1942, când era elev la Liceul Comercial "Spiru Haret" din Ploiești. Condamnat la cincisprezece ani de muncă silnică, a fost eliberat în aprilie 1944 prin decret și rearestat după doar patru luni. Plimbat prin mai multe închisori, a reușit să evadeze din lagărul de la Slobozia în septembrie 1945 și a fost reîncarcerat abia pe 17 mai 1948. Anchetat mai bine de un an, a fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov la cinci ani de închisoare corecțională și a fost închis la Ploiești, Târgșor, Poarta Albă, Peninsula, Pitești, Gherla. Fiind elev, a fost trimis la Târgșor, unde a fost considerat periculos de autoritãți, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. La sfârșitul lunii octombrie a fost transferat la Canal, dar nu a stat aici decât pânã pe 9 februarie 1951. La Pitești a fost torturat începând cu 25 martie într-un lot alături de alți elevi sosiți în cursul anului 1951 în închisoare și câțiva studenți. Comitetul de agresori era condus de Eugen Țurcanu, Constantin Juberian și Tudor Stănescu. A fost strâns de gât, sugrumat, lovit cu capul de paturi și cu frânghia udă la cap. Țurcanu se înfuria pe cei care rezistau bătăilor și l-a întrebat pe Mihai Buracu de ce nu vor să își facă demascarea: "Dacă Rodas Tache merge cu reeducarea, atunci merg și eu". Rodas a fost iarăși bătut, dar s-a simțit întărit moral datorită răspunsului. A cunoscut și batjocurile din Săptămâna Mare, când au fost obligați să se dezbrace și să umble în cerc, în patru labe, lingând dosul celui dinainte, sub ciomegele și aplauzele agresorilor, ori să se "închine" unui organ genital confecționat din sãpun. Rodas a ajuns în Gherla pe 18 august 1951, unde și-a prevenit doi cunoscuți să nu vorbească cu nimeni despre activitatea lor din libertate și să se ferească de studenți, în ciuda avertismentelor pe care le primise în Pitești sã păstreze secretul asupra acțiunii. Unul din cei doi a vrut să verifice informația cu alt student, care i-a raportat totul lui Țurcanu. Timp de o săptămână, Rodas a fost torturat într-o celulă izolată. Desfigurat în urma bătăilor, a fost plimbat cu un sac pe cap prin mai multe camere atunci când deținuții se întorceau de la munca din atelier, ca să le servească drept exemplu celor care ar fi încercat să deconspire acțiunea violentă. Rodas povestește că Țurcanu îl bătea de mai multe ori pe zi și nu îl lăsa să doarmă aproape deloc, astfel că nu își amintește toate chinurile la care a fost supus. În timp ce era bătut, un planton stătea de pază la ușa care era izolatș fonic cu o saltea. A fost lovit în toate părțile corpului, buzele zdrobite îi atârnau și îi curgea sânge din nas din gură și din toate rșnile corpului; dus în această stare la baie, i-au vârât capul în vasul de la toaletă și au tras apa, considerând astfel cã l-au spălat. A fost văzut în această stare de majoritatea deținuților din Gherla:

...era un ghemotoc. Un mușuroi acoperit cu preșuri murdare de sub care se prelingeau câteva șuvițe de sânge. Nu se distingea nici un fel de formã a trupului omenesc [...]. "Mã numesc Rodas Tache. Mă găsesc în situația aceasta pentru că am spus bandiților din fabrică să se ferească de cei de la Pitești, pentru că toți sunt turnători." Victima, care de-abia se mai ținea pe picioare, al cărei chip nu se putea vedea din cauza unui sac mare de cânepă pus în cap, îngrozi pe toți cei ce o priveau. [...] Țurcanu îi spuse la un moment dat să-și scoată sacul de pe cap. Ceea ce văzură cei din jurul victimei îi înmărmuriră. Respectivul nu mai putea fi recunoscut, tot capul fiindu-i tumefiat de loviturile primite. După încetarea torturilor la Gherla, a fost scos la muncă în atelierul de vopsitorie. Considerat nereeducat, nu a fost eliberat la termen, ci internat administrativ la Gherla alte douăsprezece luni. Pe 10 iulie 1954 a fost transferat la Securitatea Ploiești și cercetat pentru procesul Țurcanu, în care trebuia să joace rolul de martor al acuzării. A refuzat să colaboreze cu anchetatorii, considerând că nu deținuții sunt cei care trebuie condamnați, astfel că s-a renunțat la implicarea sa în proces și a fost pedepsit prin reactivarea pedepsei din 1942, din care i s-a scăzut un an și patru luni. A fost eliberat pe 17 februarie 1956. Constantin Rodas nu a reușit să își termine studiile niciodată, fiind rearestat pe 14 mai 1958, în al doilea mare val de represiune. A fost condamnat la alți douăzecide ani de muncă silnică și a fost închis la Ploiești, Jilava și Aiud. A refuzat și reeducarea de la Aiud, fiind izolat în Zarcă. După eliberarea din 1 august 1964, a lucrat în contabilitate, fiind permanent șicanat de Securitate.

* 1926: Gabriela Manole-Adoc (n. 14 noiembrie 1926, comuna Pleșani, județul Botoșani - d. 17 iulie 2002, București) a fost o sculptoriță română, autoarea mai multor lucrări de artă monumentală.

Gabriela Manole s-a născut la data de 14 noiembrie 1926 în comuna Pleșani (județul Botoșani). A absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Iași (1946) și apoi pe cele ale Institutului de Belle Arte "Nicolae Grigorescu" din București (1950), fiind elevă a maeștrilor Corneliu Baba, Constantin Baraschi și Ion Irimescu. Din anul 1954 a fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Ca o recunoaștere a contribuțiilor sale la arta românească, prin HCL nr. 74 din 11 noiembrie 1994, Consiliul Municipal Botoșani i-a conferit titlul de “Cetățean de onoare al municipiului Botoșani”. O parte a lucrărilor sale se află în prezent în Muzeul de Artă din Iași sau în diferite colecții particulare din România.

Artista Gabriela Manole-Adoc a încetat din viață la data de 17 iulie 2002, la vârsta de 76 de ani.

Ea a debutat în arta monumentală în anul 1966 cu lucrarea "Pescărușii", construită din oțel inoxidabil, având o înălțime de 7 metri, amplasată în București, pe malul Lacului Herăstrău, lângă una din intrările în Parcul Herăstrău. De asemenea, este și autoarea bustului istoricului Nicolae Iorga amplasat în fața Bisericii "Sf. Nicolae" din Copoul Iașilor, biserică ctitorită de marele istoric și al cărei iconostas este pictat în întregime de către Corneliu Baba.

Lucrarea sa cea mai importantă și mai cunoscută este Statuia Independenței din Iași, amplasată în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soțul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii, după ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs național în 1975. Independența este simbolizată de o femeie, pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o femeie foarte frumoasă - după cum povestea artista - cu un păr cu reflexe aurii. Statuia are înălțimea de 17 m, dintre care 6 soclul din travertin și 11 statuia din bronz.

O altă lucrare este bustul în bronz al lui Constantin Petrescu (1879-1936), dezvelit în 1992 în Grădina Botanică din Iași.^[1]

Gabriela Adoc afișează o operă imginativă structurată expresiv în registre variate, prezentând o creație multiformă plină de sensibilitate. Lucrările sale încep a fi modelate în ghips sau lut pentru a evolua apoi, prin cioplirea în piatră sau lemn. Odată cu folosirea oțelului inoxidabil, opera sa capătă revelația formelor pline de volum ce transcend aerodinamic spre abstract-decorativ, simbolizând zborul și înălțarea. Sculpturi devenite foarte cunoscute în acest sens „Pescărușii” (1965) și „Lăstunul și vântul” (1968), au fost create prin observarea intimă a naturii și au trecut prin procesul de sintetizare a formelor și simbolizare a mișcării. Ele au fost proiectate monumental în deplină consonanță cu peisajul și ambientul arhitectural

Lucrări monumentale

• 1965 - Pescărușii, inox, Parcul Herăstrău, București;
• 1968 - Lăstunul și vântul, inox, Ploiești, Prahova;
  • - Simion Bărnuțiu, Bocșa, Caraș-Severin;
• 1972 - Șah și matematică, lemn și aluminiu, Pitești, Argeș;
• 1975 - Tinerețe, București;
• 1976 - Poezia, București;
• 1976 - 1977 - Monumentul Independenței, bronz (cu basoreliefuri realizate de Gheorghe Adoc), Iași;
• 1983 - Șerban Cantacuzino, București;
• 1992 - Mihail Kogălniceanu, Chișinău, Republica Moldova;
• 1993 - Mircea cel Bătrân, Târgoviște, Dâmbovița;
• - Nicolae Iorga, Iași.

Expoziții personale:

• 1966, 1968, 1971 - Galeria Simeza, București;
• 1971 - Galeria Apollo, București;
• 1972 - Galeria Nouă, București;
• 1976 - Galeria Orizont, București;
• 1981 - Palatul Culturii, Iași;
• 1985 - Galeria Luchian, Botoșani;
• 1994 - Muzeul Național Cotroceni, București.

Expoziții de grup:

• 1954 - Salonul Republican, Sala Dalles, București;
• 1957 - Festivalul Tineretului, Moscova, Rusia;
• 1960 - Expoziția de artă românească în lume, Helsinki, Finlanda;
• 1961 - Expoziția Internațională de Sculptură și Grafică, Moscova și Leningrad, Rusia;
• 1963 - Republica Democrată Germană văzută de artiști din țările socialiste, Berlin, Germania; Fundația Pagani, Milano, Italia;
• 1967 - Mostra Internazionale di scultura all'aperto: Legnano Castellanza / Expoziție internațională de sculptură în aer liber: Legnano Castellanza, Muzeul de Artă Modernă, Fundația Pagani, Legnano, Italia; Expoziția Federației Culturale Internaționale a Femeilor, Atena, Grecia;
• 1968 - Expoziția de artă românească în lume - New Delhi, India; Paris, Franța; Cracovia, Polonia; Frankfurt-am-Main, Germania; Expoziția Internațională Enzo Pagani, Milano, Italia;
• 1969 - Expoziția de artă românească în lume - Moscova, Rusia; Tallinn, Estonia; Lüdenscheid, Germania;
• 1970, 1972 - Sala Apollo, București;
• 1970 - Expoziția de artă românească în lume, Stuttgart, Germania;
• 1973 - Expoziția Internațională Feminină, Atena, Grecia; Expoziția Internațională de pictură, sculptură și grafică, Atena, Grecia;
• 1975 - Expoziția Internațională Skulptur und Blumen, Berlin, Germania;
• 1976 - Expoziția Omagială „Constantin Brâncuși”, Paris, Franța; Sculptură de interior, Galeria Nouă, București; Expoziția Țărilor Socialiste, Praga, Republica Cehă;
• 1977 - Expoziția Internațională 30 de ani victorioși, Moscova, Rusia;
• 1978, 1984 - Bienala de plastică mică, Budapesta, Ungaria;
• 1985 - Expoziția Internațională a Țărilor Socialiste, Moscova, Varșovia, Budapesta, București, Sofia.

Gabriela Manole-Adoc
Date personale Căsătorită cu Gheorghe Adoc Statuia Independenţei din Iaşi     Pescăruşii     Bustul lui Constantin Petrescu din Iaşi

·         1927: Narciso Yepes, chitarist spaniol (d. 1997)

·         1929 - S-a născut Ivan Singer, matematician, membru corespondent al Academiei Române.

·         1929 - S-a născut istoricul literar Gheorghe Barbă („Mihail Şolohov în universul literar românesc”).

·         1932: S-a nascut regizorul roman Geo Saizescu; (“Un surâs în plină vară”, “Şantaj”); (d.23 septembrie 2013).

Gheorghe (Geo) Saizescu^[1] (n. 14 noiembrie 1932, Prisăceaua, județul interbelic Mehedinți - d. 23 septembrie 2013, București^[2]) a fost un regizor, scenarist și actor român de film.

Fiul său, Cătălin, este actor, regizor și producător

Filmografie:

Regizor

• Doi vecini (1958)
• Un surîs în plină vară (1963)
• Dragoste la zero grade (1964) - în colaborare cu Cezar Grigoriu
• La porțile pămîntului (1965)
• Balul de sîmbătă seara (1967)
• Astă seară dansăm în familie (1972)
• Păcală (1974)
• Eu, tu, și... Ovidiu (1978)
• Șantaj (1980)
• Jocul de-a vacanța (1981) - teatru TV
• Grăbește-te încet (1981)
• Secretul lui Bachus (1984)
• Sosesc păsările călătoare (1984)
• Secretul lui Nemesis (1987)
• Harababura (1990)
• Călătorie de neuitat (1994) (serial TV)
• Păcală se întoarce (2006)
• Iubire elenă (2010)

Scenarist

• Doi vecini (1958)
• Astă seară dansăm în familie (1972) - în colaborare cu Ion Băieșu
• Păcală (1974) - în colaborare cu Dumitru Radu Popescu
• Eu, tu, și... Ovidiu (1978) - în colaborare cu Alexandru Struțeanu și Beno Meirovici
• Șantaj (1980) - în colaborare cu Rodica Ojog Brașoveanu și Mihai Opriș
• Harababura (1990) - în colaborare cu Ion Băieșu
• Păcală se întoarce (2006)

Actor

• S-a furat o bombă (1962)
• Partea ta de vină (1963)
• Astă seară dansăm în familie (1972) - Bizarul
• Păcală (1974)
• Eu, tu, și... Ovidiu (1978)
• Lumina palidă a durerii (1979) - în regia lui Iulian Mihu
• Șantaj (1980)
• Saltimbancii (1981)
• Grăbește-te încet (1981)
• Am o idee (1981)
• Buletin de București (1983) - avocatul Toplița
• Pe malul stîng al Dunării albastre (1983) - Teodor „Bobby” Davidescu
• Fram (1983)
• Căruța cu mere (1983)
• Secretul lui Bachus (1984) - poetul Ieronim Stâncă
• Sosesc păsările călătoare (1984)
• Căsătorie cu repetiție (1985)
• Secretul lui Nemesis (1987)
• Figuranții (1987)
• Harababura (1990)
• Telefonul (1992)
• A doua cădere a Constantinopolului (1994)
• Milionari de weekend (2004) - Saizman
• Păcală se întoarce (2006) - deputatul „Cioara de pe gard”

·         1934 - S–a născut Vasilica Istrate, scenarist de film (“Desene pe asfalt”, “Veronica”, “Campioana”).

* 1934: Andrei Brezianu (n. 14 noiembrie 1934, București - d. 20 martie 2015) a fost un eseist, prozator și traducător român.

Andrei Brezianu s-a născut la 14 noiembrie 1934, la București. Este fiul Adinei (născută Assan) și al lui Barbu Brezianu, scriitor și critic de artă; Dominic Brezianu este fratele lui mai mic. A fost căsătorit cu scriitoarea Alexandra Târziu.

Andrei Brezianu a urmat Liceul Francez (1945-1948), apoi Liceul „I.L. Caragiale” din București (1948-1952). După bacalaureat, a lucrat un an ca muncitor pe șantiere de construcție, pentru a se putea înscrie în 1953 la Universitatea din București. După numai un an de filologie clasică, s-a înscris la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, continuându-și studiile la Iași, unde obține licența în 1959. Între 1960 și 1964 a lucrat iarăși ca muncitor în cadrul unor cooperative de artă aplicată. În 1964, odată cu renunțarea la „dosarele de origine socială”, s-a înscris la secția engleză-română a Institutului de Limbi și Literaturi Străine al Universității din București, absolvind în 1969. Între 1970 și 1985, lucrează ca redactor principal pentru literaturile engleză și americană la revista „Secolul 20”. În 1981, și-a susținut docto­ratul în filologie cu teza Swift and His Romanian Speaking Audiences Before 1944, tratând receptarea timpurie a marelui scriitor englez în cultura română. În 1985, a fost numit fellow commoner la Churchill College (Cambridge, Marea Britanie), pentru ca în 1986, ajuns în Statele Unite ale Americii, să fie angajat la postul de radio Vocea Americii, unde, după puțin timp, a devenit redactor-șef, apoi șeful secției de limba română, în 1990 și 1991, a predat, ca lector asociat, cursuri de literatură comparată la Catholic University of America (Washington).

Andrei Brezianu este unul dintre autorii volumului România. A Case in Dynastic Communism (New York, 1989), precum și editor al lucrării Historical Dictionary of the Republic of Moldova (Lanham-Londra, 2000). A debutat în 1967, în „Tribuna”, cu două poeme traduse din scriitorul american Wallace Stevens, iar în volum, în 1971, cu Povestea unui poloboc, satire și alte pamflete de Jonathan Swift, la care a semnat traducerea, introducerea și aparatul critic. A colaborat cu studii de istorie literară, eseuri, proză, traduceri la revistele „Secolul 20”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Syn- thesis”, „Revue des etudes sud-est europeennes”, „Agora”, „Meridian” etc.

Volumul de eseuri Odiseu în Atlantic (1977; Premiul Uni­unii Scriitorilor), consacrat spiritualității engleze, îl definește pe Brezianu drept un analist erudit, meticulos și riguros, atras în special de operele „deschise", ce lasă locul unor interpretări multiple. Din chiar acest prim volum se conturează preocupările constante ale carierei viitoare: interesul pentru opera lui Swift, din care vor rezulta o ediție critică și o teză de doctorat, și afinitatea pentru opera lui James Joyce, în legătură cu care aduce și un element inedit, dacă nu chiar spectaculos.

Astfel, mergând cu scrupul detectivistic pe urma unui sumar indiciu literar, eseistul dovedește că Joyce pornea în toate compo­nentele scrisului său de la realitate: cartea scrisă de căpitanul Hozier despre războiul de la 1877, carte ce se afla pe un raft al locuinței lui Leopold Bloom (Ulysses), există în realitate, un exemplar găsindu-se la British Museum.

Următorul volum, Ieșirea la țărmuri (1978), a fost receptat ca un roman mitic, ca o istorie alegorică. Deși subiectul este axat pe Războiul de Independență de la 1877, tratat cu abundență de date, totul este, de fapt, în maniera lui Joyce din Ulysses, inventat: născo­cire savantă a unui joc intelectual cât se poate de serios. Nume­roase trimiteri livrești, mulțimea simbolurilor și a emblemelor fac din acest volum o scriere „cu cheie”, ce poate fi citită „ca un mic tratat de istorie scris cu procedeele prozei lui Borges” (Sorin Titel).

Același demers romanesc este folosit și în Castelul Romanului. Etymologicum parvum (1981), o narațiune insolită de tip fantastic. Eroul, Logographus, pornește într-o călătorie inițiatică în misteriosul Castel al Romanului, o fortăreață ce păzește cu strictețe o altă realitate, închisă, severă, aristocratică. Drumul este anevoios, inițierea e plină de primejdii și obsta­cole, dar, acestea odată depășite, se poate atinge acea nouă realitate, care, deși născocită, poate fi mai reală decât prima.

Din această perspectivă, lectura devine o adevărată expediție, un proces de inițiere, în care probele de foc sunt chiar romanele, cu tâlcul lor ascuns. Tipul de scriitură practicat aici se aseamănă și uneori chiar trimite la scrierile lui Jorge Luis Borges și Hermann Hesse. Brezianu este, de asemenea, autorul a numeroase antologii și traduceri din literatura engleză și americană.

În versiunea lui, a fost pusă în scenă, în stagiunea 1985-1986, la Teatrul „Constantin Nottara" din București, piesa Cum vă place, de Shakespeare, iar Democrația de Iosip Brodsky a fost jucată, în 1991-1992, la Teatrul „Anton Pann" din Râmnicu Vâlcea.

Opera:

• Odiseu în Atlantic, Cluj Napoca, 1977;
• Ieșirea la țărmuri, București, 1978;
• Castelul Romanului. Etymologicum parvum, București, 1981;
• Translații, Cluj Napoca, 1982.
• Itinerarii euro-americane, București, 2004.
• Intre Washington și București,București, 2006.
• Incorect în Epithymia: tribulațiile și sfârșitul lui Dennis Little, Târgu Lăpuș, 2012.

·         1935: Hussein al Iordaniei (d. 1999)

·         1938: S-a nascut Cornelius Gunter, muzician, component in trupele Flairs si Coasters

·         1938 - S–a născut sculptoriţa Elena Avramescu–Hariga.

·         1938 - S-a născut Ion Cocora (pseudonim al lui Ion Blagoie), critic de teatru şi poet („Dezlegare de chaos”, „Suveranitatea lăuntrică”, „Ar mai fi de trăit”).

·         1939 - S-a născut istoricul literar Aneta Dobre („Serghei Esenin. Textul lumii”, „Teme şi variaţiuni”, „Itinerare poetice”).

·         1939 - S-a născut Walter Carlos, muzician şi expert electronic american.

·         1940 - S-a născut Freddie Garritty, vocalist şi compozitor britanic (Freddie & The Dreamers).

·         1942: Ioan Bivolaru, politician român

·         1943: S-a nascut  Peter Norton, inventator de software şi investitor american.
* 1944: Augustin Ioan Cozmuța (n. 14 noiembrie 1944, Cernești, județul Maramureș - d. 22 noiembrie 2015, Baia Mare) a fost un ziarist, critic literar și scriitor român.

Augustin Ioan Cozmuța s-a născut în localitatea Cernești, județul Maramureș. Studiile liceale le-a absolvit în anul 1962, la Târgu Lăpuș, iar cele universitare la Cluj-Napoca. Licențiat, în filologie, promoția 1967, (cu lucrarea E. Lovinescu și modernismul) și, de asemenea, în filosofie, (cu lucrarea Politicul în publicistica lui Eminescu). Cursuri post-universitare de sociologia culturii (Brașov) și a presei (București). Din anul 1968 a fost ziarist în Baia Mare.

A debutat în revista Tribuna (1966), al cărei cenaclu literar l-a frecventat în timpul studenției. A cola­borat la revistele Tribuna, Steaua, Familia, Astra, Ateneu, Presa Noastră, Archeus, Pro Unione, Nord Literar, suplimentul Maramureș. A inițiat suplimen­tul Graiul de Duminică al ziarului Graiul Maramureșului (publicație coti­diană al cărei prim număr l-a editat, în compania unui grup de revoluționari, în decembrie 1989).

A îngrijit culegerile literare Pagini maramureșene. A alcătuit antologia literară Nord statornic (Baia Mare 1973).

Debut editorial cu volumul Punct de trecere. Inter­viuri, Editura Gutinul, Baia Mare 1995, premiat la Salonul de carte de la Oradea.

Redactor de carte sau lector la mai multe lucrări și reviste, consilier editorial al Editurii Gutinul Baia Mare. Autor de prefețe și postfețe la antologii literare, la volume de poezie și proză ale unor autori maramureșeni publicați de edituri băimărene.

A inițiat manifestarea Cărțile Anului, în cola­borare cu Primăria Baia Mare. La acest concurs, i-au fost premiate cărțile Coasta Pacifică. Jurnal californian (secțiunea Publicis­tică), Punct critic Comentarii literare (Premiul special al juriului) și Momente și schițe pe scena criticii. Pentru cartea Pagini de critică literară a primit premiul Asociației Scriitorilor Baia Mare.

Apreciind activitatea desfășurată în calitate de critic literar, Primăria Baia Mare l-a declarat Scriitorul anului în 2015.

A susținut Cartea de teatru, rubrică în programul de sală al Teatrului Dramatic din Baia Mare, trupă pe care a însoțit-o în turnee și la festivaluri naționale și internaționale de profil organizate la Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Bacău, Oradea, Parma (Italia) și Kielce (Polonia). A însoțit formații artistice maramureșene și a călătorit pe cont propriu sau în interes jurnalistic în Ungaria, Bulgaria, Polonia, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Ucraina, Republica Moldova, SUA.

A vernisat numeroase expoziții de artă publicând cronici și interviuri pe această temă, fiind citat în lucrarea-album Centrul artistic Baia Mare la centenar. Membru al juriului la festivaluri de literatură de la Cicârlău și Vișeu de Sus, cât și la unele ediții ale concursului Cărțile Anului. Este cetățean de onoare al comunei natale Cernești, în favoarea bibliotecii căreia a făcut donații de carte. Începând cu mai 2016, Biblioteca comunală din Cernești poartă numele „Augustin Cozmuța”.

Volume publicate:

• Punct de trecere. Interviuri, Editura Gutinul, Baia Mare, 1995
• Punct de vedere. Editoriale, Editura Universității de Nord Baia Mare, 2000
• Coasta Pacifică. Jurnal Californian, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002
• Punct critic. Comentarii literare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004
• Pagini de critică literară, Editura Eurotip, Baia Mare, 2010
• Momente și schițe pe scena criticii, Editura Eurotip, Baia Mare, 2013
• Alte pagini de critică literară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014
• Punct de trecere. Volumul II: Interviuri literare, Editura Gutinul, Baia Mare, 2015
• Incursiuni în arta plastică, Editura Gutinul, Baia Mare, 2016 (publicat postum)
• Anul 70 al vieții mele-Jurnal, Editura Cromatica, Baia Mare, 2017 (publicat postum)
• De la Nord statornic la Nord Literar - suplimentul Maramureș, Editura BJPD, Baia Mare, 2018 (publicat postum)

Augustin Ioan Cozmuța

Căsătorit cu Ileana Cozmuța Copii Ioana Cozmuța

·         1946: Filip Georgescu, politician român

·         1947 - S-a născut Marvyn Harris, baterist sud-african (Proudfoot). 

·         1947 - S-a născut Roger Hills, baterist britanic.

·         1948: S-a nascut Printul Charles, fiul mai mare al reginei Elisabeta a II-a si a printului Phillip. S-a nascut la Palatul Buckingham din Londra. S-a casatorit in 1981 cu Diana Frances Spencer, cu care a avut doi baieti, William Arthur Philip Louis (n. 1982) si Henry Charles Albert David (n. 1984). Cuplul s-a separat in 1992, iar patru ani mai tarziu a divortat. Charles s-a recasatorit in aprilie 2005 cu iubita sa din tinerete Camilla Parker Bowles.

·         1949: Pierre Buyoya, președintele de stat al Republicii Burundi

·         1949 - S-a născut James Young, chitarist, vocalist şi compozitor american (Styx).
* 1950: Eugen Pleșca (n. 14 noiembrie 1950, Heleșteni, Județul Iași, România) este un avocat și politician român, fost primar al Sectorului 3 al Bucureștiului în perioada 2000-2004.

A studiat la Universitatea București, Facultatea de Drept. Între 1972 - 1981 a fost ofițer în cadrul Ministerului de Interne. A fost membru fondator al FSN.

·         1951: Ion Gonțea, politician român

·         1951 - S-a născut Stephen Bishop, cântăreţ, chitarist şi compozitor american.

·         1953: Dominique de Villepin, politician francez, prim-ministru al Franței

·         1953 - S–a născut compozitorul Sorin Lerescu, membru al Societăţii Autorilor, Compozitorilor şi Editorilor de Muzică (SACEM) – Paris şi membru în Comitetul Execitiv al Secţiunii Naţionale Române a Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană (SNR–SIMC). Muzica sa a fost interpretată de formaţii ca Aurelia Saxofoon Kwartet şi de interpreţi ca Pierre–Yves Artaud sau Barrie Webb.

·         1954: S-a nascut  Condoleezza Rice, politiciană americană şi fost ministru de externe a Statelor Unite.

·         1954: S-a nascut Yanni, muzician grec. 
* 1955: Anatol Dumitraș (n. 14 noiembrie 1955, Larga, URSS – d. 14 iunie 2016, București, România) a fost un interpret moldovean de muzică ușoară.

Anatol Dumitras s-a născut pe 14 noiembrie 1955, în satul Larga din raionul Briceni, Uniunea Sovietică.^[2]

Și-a făcut studiile la Școala tehnica nr. 1 de la Cernăuți.

Își începe cariera muzicală în anul 1982 în calitate de solist al formației „Bucuria”. În 1983 a cântat în formația „Legenda”.

Pe parcursul anilor 1986-1989, 1993 a fost solist al formației „Plai”.^[3]

Începând cu anul 1993 Anatol Dumitraș este solist ale Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. Din anul 1989 și până în anul 1991 a fost solist și conducător artistic al formației „Olymp”, apoi în anii 1991-1994 - solist și conducator artistic al formației „Alai”. Are multe înregistrări la Radiodifuziunea și Televiziunea Națională de la Chișinău.^[4]

În anul 1995 i s-a conferit titlul onorific Maestru în Artă al Republicii Moldova, iar în 2012 titlul onorific de Artist al Poporului.^[5]

În decembrie 2012 a avut loc ultimul concert a lui Anatol Dumitraș la Palatul Național „Nicolae Sulac”,^[6] cu ocazia aniversării a 30 de ani pe scenă.^[7]

Spre sfârșitul lunii iulie 2015 în presă s-a scris că artistul ar fi grav bolnav.^[8] Informațiile s-au adeverit, Dumitraș a fost internat la o clinică din București, alături de el fiind soția.^[9]

La 20 august 2015 la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” s-a organizat un concert unde au cîntat interpreți ca Ion Suruceanu, Natalia Barbu, Anișoara Puică, Zinaida Julea și alții. Banii adunați din bilete au fost donați lui Anatolie Dumitraș.^[10]

Anatol Dumitraș s-a stins din viață în dimineața zilei de 14 iunie 2016 la București, la vârsta de 60 de ani,^[11] răpus de cancer. A fost înmormântat la Cimitirul Central din Chișinău cu ropote de aplauze. În cele peste trei decenii de activitate scenică, Anatol Dumitraș a lansat cinci albume și a susținut concerte în 57 de țări.

·         1955 - S-a născut Frankie Banali, baterist şi compozitor american (Quiet Riot).

·         1955 - S-a născut Alec John Such, basist american (Bon Jovi).

·         1956: S-a nascut Vasile Muraru, actor al Teatrului “C. Tănase” din Bucuresti; (filme: “Zâmbet de soare”, “Miss Litoral”).

* 1958: Viorel Sălan (n. 14 noiembrie 1958, Cernătești, Dolj, România^[1]) este un senator român, ales în 2016.

* 1961: Gheorghe Șalaru (n. 14 noiembrie 1961, satul Gradiște, raionul Cimișlia) este un politician din Republica Moldova, care între 2009 și 2014 a îndeplinit funcția de Ministru al Mediului.^[1][2] Este președintele Organizației Teritoriale a Partidului Liberal din raionul Cimișlia. Consultant în dezvoltare comunitară, PNUD Moldova

* 1962: Ionel Floroiu (n. 14 noiembrie 1962) este un deputat român, ales în 2016.

·         1964: S-a nascut Joseph 'Run' Simmons, solist rap, membru in Run DMC.

·         1964 - S-a născut John Andrew Banfield, vocalist britanic (Pasadenas).

·         1966: Ronny Levy, fotbalist și antrenor israelian
* 1969: Luminița Erga (n. 14 noiembrie 1969, Râmnicu Vâlcea, România) este o actriță română care a jucat în numeroase piese de teatru, filme și seriale.^[2] În 1995 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, Facultatea de Teatru, Specializarea Arta Actorului, la clasa lui Mircea Albulescu.^[3] Este cunoscută pentru prestațiile din serialul La bloc, unde a interpretat rolul Suzi Curcă, nevasta lui Nelu Curcă, interpretat de Mihai Coadă^[4]. A avut apariții și în telenovela Lacrimi de iubire - ca Lucreția Stamate . ^[5] A jucat în filme precum Crucea de piatră, Ultimul corupt din România sau La bloc: după 10 ani^[3] [2] A câștigat împreuna cu Teatrul Municipal „Ariel” premiul pentru cea mai bună actriță, pentru rolul feminin din spectacolul „Ghidul sinucigașului”, la Festivalul Internațional al Teatrului de Studio, ediția a XIX-a, de la Pitești, festival ce s-a desfășurat în perioada 20-25 noiembrie 2015
Filmografie:

• Dincolo de calea ferată (2016) - Carmen
• La bloc: după 10 ani (2013) - Suzi Curcă
• O poveste de dragoste, Lindenfeld (2013) - Ingrid
• Ultimul corupt din România (2012) - Margit
• Undeva la Palilula (2012) - Geta
• Arestat la domiciliu (2008)
• Cronica unei morți amânate (2008)
• O zi bună! (2008)
• Bomboane de ciocolată (2007)
• Lacrimi de iubire (2005) - Lucreția Stamate
• La bloc (2002) - Suzana Curcă
• Ultima haltă în Paradis / (2002)
• Valsul lebedelor (2002)
• Train Quest (2001) -
• Subspecies 4: Bloodstorm (1998) - Nurse
• Crucea de piatră - ultimul bordel (1994) - Verbina
• Invisible: The Chronicles of Benjamin Knight (1993) - Kidnapped Girl
• ...Escu (1990)

* 1970: Vlad Goian (n. 14 noiembrie 1970, Chișinău) este un fost fotbalist și actual antrenor de fotbal din Republica Moldova. Din 29 mai 2015 este antrenor principal al clubului FC Saxan Ceadîr-Lunga

·         1972: Josh Duhamel, actor american
* 1974: Dănuț Perjă (n. 14 noiembrie 1974) este un jucător român de fotbal retras din activitate.

·         1975: Gabriela Szabo, atletă română. Sportiva s-a nascut in Bistrita si a fost descoperita intamplator, la varsta de 12 ani, cand partricipa la un cros din orasul natal. A inceput sa concureze in competitiile rezervate junioarelor, iar in 1994 a participat la competitiile de anvergura cistigand titlu dupa titlu. Gabi Szabo l-a avut ca antrenor pe Zsolt Gyongyossy, si el bistritean, care acum ii este sot. A fost campioana mondiala pe 5.000 si 1.500 de metri la Barcelona, in 1995, Paris-Bercy si Atena, in 1997, Maebashi si Sevilla, in 1999, respectiv Maebashi, tot in 1999, si a obtinut aurul la Olimpiada din Sydney din 2000, dupe ce in 1996 obtinuse o medalie de argint la Jocurile Olimpice din Atlanta, in 1996. Gabriela Szabo a fost in doua randuri castigatoare a circuitului atletic Golden League, iar in dreptul numelui ei au fost trecute mai multe recorduri pe distantele de 5.000, 3.0000 si 2.000 de metri. S-a retras din competitie la varsta de 28 de ani.

* 1983: Adriana Nicoleta Nechita (n. 14 noiembrie 1983, Băilești) este o jucătoare română de handbal ce a evoluat pe postul de extremă dreapta pentru echipe precum Oltchim Râmnicu-Vâlcea sau HCM Baia Mare, dar și pentru echipa națională de handbal a României.

·         1984: Marija Šerifović, cântăreață din Serbia
* 1989: Alexandra Raluca Nistor (n. pe 14 noiembrie 1989 în Deva),^[1] cunoscută sub numele de scenă Raluka,^[2] este o cântăreață româncă de muzică dance-house.

Ea a atras atenția presei în primăvara anului 2008,^[3] când a câștigat Marele Trofeu al Festivalului Internațional de Muzică Ușoară „George Grigoriu”.^[4] Fiind absolventă a Liceului de Muzică și Arte Plastice „Sigismund Toduță” din Deva,^[5] interpreta a obținut locul secund la Festivalul Mamaia 2008, secțiunea interpretare.^[6]

În toamna aceluiași an Raluka se înscria la preselecțiile emisiunii concurs Megastar;^[7] pe parcursul competiției ea a făcut parte din formația Pepper Girls,^[8] alături de care și-a încheiat participarea pe locul secund.^[9]

Începând cu primăvara anului 2009 Raluka a colaborat cu DJ Sava în vederea producerii unor discuri single.^[10] Primele două cântece promovate: „September” și „I Like (The Trumpet)” s-au bucurat de reacții favorabile, atât din partea publicului, cât și a presei.

Raluka