24 MARTIE 2021 - ISTORIE PE ZILE - Evenimente; Nașteri
Evenimente
· 1401: Imparatul turco-mongol Timur Lenk (cel schiop) cucereste Damascul. Moscheea Umayyad, o bijuterie arhitectonica a vremii sale, a fost arsa impreuna cu o mare parte a orasului , iar bărbații și femeile luate în sclavie. Un număr foarte mare de mestesugari artizani au fost dusi in captivitate in capitala lui Timur, Samarkand. Acestia au fost norocosi pentru ca mii de alti locuitori ai Damascului au fost masacrati si capetele lor asezate in piramide. Astazi un cartier al orașului poartă încă numele de Burj Al-ru’us, “turnul de capete”. Timur Lenk, Tamerlan, („Timur cel Șchiop”) (n. 8 aprilie 1336 – d. 18 februarie 1405) a fost un cuceritor mongol, întemeietorul unui imperiu cu capitala la Samarkand (astăzi în Uzbekistan) și al dinastiei timuride, care a durat până în 1507. Statul întemeiat de el era vast, dar a avut existență efemeră. Imperiul se întindea din vestul Chinei până la Marea Caspică și din Pakistan până în Siria. În 1402, expansiunea hoardelor sale spre vest l-au adus în conflict cu Imperiul Otoman, în privința dominației Anatoliei. În bătălia de la Ankara, l-a înfrânt și făcut prizonier pe sultanul Baiazid I (Bayezit Yıldırım, „fulgerul”). Acesta a murit în captivitate. Timur a dispus inițial ca Baiazid să fie ținut într-o cușcă și arătat fiilor acestuia. Timur Lenk, Tamerlan, („Timur cel Șchiop”) (n. 8 aprilie 1336 – d. 18 februarie 1405) a fost un cuceritor mongol, întemeietorul unui imperiu cu capitala la Samarkand (astăzi în Uzbekistan) și al dinastiei timuride, care a durat până în 1507. Statul întemeiat de el era vast, dar a avut existență efemeră. Imperiul se întindea din vestul Chinei până la Marea Caspică și din Pakistan până în Siria. În 1402, expansiunea hoardelor sale spre vest l-au adus în conflict cu Imperiul Otoman, în privința dominației Anatoliei. În bătălia de la Ankara, l-a înfrânt și făcut prizonier pe sultanul Baiazid I (Bayezit Yıldırım, „fulgerul”). Acesta a murit în captivitate. Timur a dispus inițial ca Baiazid să fie ținut într-o cușcă și arătat fiilor acestuia.
· 1448: Prima domnie a lui Vlad Tepes in Tara Romaneasca
· 1562: Diaconul Coresi a inceput la Brasov, tiparirea lucrarii bisericesti cunoscuta sub numele de Tetraevangheliarul slavon. Lucrarea facea parte dintr-o serie mai amplă, de peste 15 volume. Coresi (cunoscut și ca Diaconul Coresi) (d. 1583, Brașov) a fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este editorul primelor cărți tipărite în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare. Ceea ce este Martin Luther pentru lumea apuseană, Diaconul Coresi este pentru spaţiul românesc.
· 1707: Este semnat Actul de Uniune (Acts of Union) care oficializeaza crearea regatului Marii Britanii prin unirea regatelor Scotiei si Angliei Care includea si Tara Galilor). In urma semnarii acestui document, Regatul Scotiei a incetat sa existe la data de 1 mai 1707.
· 1714: În urma conflictului dintre Constantin Brâncoveanu și boierii Cantacuzini, domnul, reclamat la Poartă, este mazilit. Fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, Ștefan, capătă domnia. Constantin Brîncoveanu a fost adus la tronul Munteniei de marea boierime, fiind nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. Domnitorul a întreprins intense acțiuni politice și diplomatice pentru stăvilirea expansiunii țariste și otomane. Folosind o politică abilă, s-a menținut la domnie timp de 26 de ani. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată și de cererile mereu sporite ale Porții otomane, a îngreunat viața țăranilor și tîrgoveților. Constantin Brîncoveanu a dus o politică externă șovăitoare. Ajungîndu-se să se dea ajutor țarului Petru cel Mare în războiul ruso-turc din 1710-1711, el a adoptat, în timpul acestui război, o atitudine de expectativă. Învinuit de trădare de către turci, a fost omorît la Constantinopol în 1714, împreună cu ginerele și cei patru fii ai săi.
· 1721: Johann Sebastian Bach dedică șase concerte lui Christian Ludwig, margraf de Brandenburg-Schwedt, astăzi numite Concertele Brandenburgice, BWV 1046-1051.
· 1818: Au fost deschise cursurile Scolii romanesti de la Sf. Sava din Bucuresti, condusa de Gheorghe Lazăr, cărturar iluminist român, propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească. Acesta a înfiinţat la Mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti, unde era Academia Domnească, o şcoală profilată pe cursuri începătoare, medii şi superioare, în limba română, în cadrul căreia a funcţionat şi o grupă specială pentru ingineri hotarnici. A fost prima şcoală în limba română şi se numea: Şcoala Academicească pentru ştiinţele filosoficeşti şi matematiceşti.
· 1837: Afroamericanii primesc in Canada drept de vot.
· La 12-24 martie 1848 Simion Bărnuţiu redactează la Sibiu o proclamaţie răspîndită în mai multe centre ale Transilvaniei, prin care cheamă pe românii transilvăneni să se ridice la luptă pentru desfiinţarea iobăgiei.
· 1848: Poarta otomana i-a numit domni pe Mihail Sturdza în Moldova şi pe Alexandru Ghica în Muntenia. Colaborarea strînsă cu autorităţile ţariste, începînd cu perioada ce a urmat revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, serviciile aduse Rusiei în războiul din anii 1828-1829 împotriva Imperiului Otoman, contribuţia personală la elaborarea Regulamentului Organic constituiau suficiente dovezi pentru puterea protectoare privind loialitatea lui Mihail Sturdza faţă de Curtea de la Petersburg. Obţinerea încrederii generalului rus Pavel Kiselev, preşedintele celor două Divanuri ale principatelor, i-a facilitat ocuparea tronului Ţării Moldovei. Pe parcursul celor 15 ani de domnie M. Sturdza a desfăşurat o activitate prodigioasă, realizînd o frumoasă operă de reformare a ţării.
· 1854: In Venezuela este abolita sclavia.
· La 24 martie 1880 se semnează la Bucureşti, România, Tratatul de comerţ şi de navigaţie româno-englez.
· 1882: Robert Koch (1843-1910), medic si microbiolog german, a anuntat descoperirea bacilului tuberculozei. El a publicat un studiu despre bacilul tuberculozei, precum si metode de cultura si de identificare a acestuia. El a stabilit ca bacilul tuberculozei (sau bacilul lui Koch) poate trai o perioada considerabila de timp in aer sau praf, iar cel mai comun mijloc de dobandire a bolii este inhalarea aerului continand bacili tuberculosi raspanditi de un om bolnav. Robert Koch a fost laureat cu Premiul Nobel in anul 1905 pentru descoperirile sale in ceea ce priveste bacilii care cauzeaza tuberculoza. El si-a inceput insa cercetarile pe bacilii de Antrax, care au fost descoperiti inainte de Pollender, Rayer si Davaine. Robert Koch a fost insa cel care a descoperit ca bacilul este agentul care produce boala. In 1891, a reusit sa creeze prima forma inactiva a bacilului tuberculozei, pe care a denumit-o tuberculina. La Congresul International al Tuberculozei, Koch a declarat ca bacilii care provoaca tuberculoza la om si la animale nu sunt identici, lucru care la acea vreme a starnit indignare in mediul medical. Tuberculoza este o maladie infectioasa produsa de micorbacteria tuberculozei numita si bacilul Koch. Acest bacil isi pastreaza proprietatile la uscare, congelare si dupa prelucrarea cu alcool. Robert Koch s-a nascut in 11 decembrie 1843, la Clausthal, Germania. A fost un copil precoce, invatand sa citeasca de unul singur la varsta de 5 ani. Dupa absolvirea liceului din Clausthal, Koch a studiat medicina la Universitatea din Gottingen, unde a invatat anatomia in cursurile profesorului Jacob Henle. El a primit recunoasterea stiintifica din timpul vietii. Pe langa premiul Nobel a primit titluri de membru onorific al Universitatilor din Bologna si Heidelberg, a devenit cetatean de onoare al oraselor Berlin, Wollstein si Clausthal. A fost decorat cu Ordinul Coroanei Germane, Marea Cruce a ordinului german Vulturul Rosu si alte ordine din partea Rusiei si Turciei. A incetat din viata la 27 mai 1910, la Baden-Baden in Germania.
· 1883: Inaugurarea Castelului Peles din Sinaia. Arhitecţi: Wilhelm von Doderer (1872–1876), profesor la Technische Hochschule din Viena, Johannes Schultz (1873, diriginte de şantier, asistentul lui Doderer, iar din 1876 până în 1883, arhitect-şef), Émile André Lecomte du Noüy (1890 – 1892), Karel Liman (1896 – 1924); Jean Ernest, antreprenori, constructori şi proprietari de depozite de materiale de construcţie. Fostă reşedinţă regală (1883 – 1947), naţionalizată în 1948, muzeu din 1953 în 1975 şi din 1990 până azi, din anul 2007 este proprietatea Maiestăţii Sale, Regele Mihai I al României şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
· 1898: Debuteaza ca dirijor, violonist si compozitor George Enescu, la Ateneul Roman din Bucuresti.
· 1912: Este adoptată legea învăţămîntului superior din România. Legea a suferit modificări în 1925 şi 1928. Legea invatamantului superior din 1912 prevedea sporirea autonomiei universitare, preciza drepturile organelor de conducere ale universitatilor si reglementa organizarea acordarii diplomelor si vietii studentesti.
· 1918: La Chişinău, Republica Democrată Moldovenească, concertează Orchestra simfonică română sub bagheta lui George Enescu. În zilele de 27 şi 28 martie, George Enescu a evoluat în calitate de violonist, la pupitrul dirijoral fiind Jean Bobescu.
· 1923: Crearea Gradinii Botanice din Cluj-Napoca, cea mai importanta din tara, sub indrumarea lui Al. Boria.
· 1940: S-a desfăşurat prima adunare generală a membrilor Societăţii Scriitorilor din Basarabia, România.
· 1944: Trupele germane masacreaza 335 civili italieni la Grotele Ardeatine.
· 1948: Debutul prozatorului Marin Preda, cu volumul de nuvele “Intalnirea din pamanturi”.
· 1949: Filmul „Hamlet", regizat de Laurence Olivier, a fost prima peliculă britanică ce a câstigat un premiu Oscar.
· 1965: Chivu Stoica, membru de frunte al Partidului Comunist Roman, preia functia de presedinte al Consiliului de Stat, in urma decesului liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.
· 1972: Guvernul britanic a reintrodus administrarea directa a provinciei Ulster (Irlanda de Nord).
· 1989: Catastrofa ecologica provocata de petrolierul Exxon Valdez, care adeversat accidental 240000 barili de petrol in apele insulei Printul William din golful Alaska.
· 1990 - A luat fiinţă Serviciul Român de Informaţii.
· 1997: Sorin Rosca Stanescu si Tana Ardeleanu, redactori la cotidianul “Ziua”, au fost achitati de catre Tribunalul Bucuresti, in procesul “Iliescu-KGB”. Sentinta a ramas definitiva.
· 1999 - NATO declanşează operaţiunea “Forţa Aliată” în Iugoslavia, ca urmare a eşecului americanului Richard Holbrooke în a-l convinge pe preşedintele Miloşevici să accepte planul de pace al Occidentului. Loviturile aeriene au fost suspendate la 10.06.1999, după încetarea retragerii forţelor sârbe din Kosovo. Pe 20.06.1999, NATO pune capăt definitiv operaţiunii. Consiliul de Securitate al ONU aprobă desfăşurarea unei forţe de pace a NATO, KFOR (circa 50.000 de soldaţi), a cărei sarcină principală va fi garantarea securităţii în Kosovo pe timpul administraşiei Naţiunilor Unite. 15 dintre raidurile NATO au provocat, din cauza unor “erori în stabilirea ţintelor”, victime civile: cel puţin 484 de morţi, potrivit unor surse sârbe. Numărul refugiaţilor se ridică la circa 800.000.
· 1999 - Primul miting la care participă toate cele patru mari centrale sindicale, Cartel Alfa, CNSLR Frăţia, BNS, CSDR. Printre cele opt revendicări, se numărau: crearea unui cadru legislativ care să organizeze relaţiile de muncă şi revizuirea sistemului de tarifare şi contractare pentru energie electrică, termică, gaze, apă, benzină, transport, comunicaţii, care să conducă la scăderea preţurilor şi rezolvarea blocajului financiar.
· 2001: A avut loc redeschiderea oficială a Galeriei de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului Național de Artă al României.
· 2002: Circa 20.000 de oameni au pichetat cladirea Presedintiei din Chisinau, in semn de protest fata de disparitia deputatului crestin-democrat, Vlad Cubreacov.
· 2002: Halle Berry a devenit prima actrita afroamericana care a castigat premiul Oscar la sectiunea ’’Cea mai buna actrita’’, pentru rolul din ’’Monster’s Ball”.
* 2015: Zborul 9525 al Germanwings aflat pe ruta Barcelona, Spania – Düsseldorf, Germania cu 150 de persoane la bord se prăbușește într-o regiune muntoasă a Alpilor în apropiere de Digne-les-Bains, în sudul Franței.[1][2] Două zile mai târziu, după cercetarea cutiei negre, procurorii francezi declară că dovezile susțin concluzia că Andreas Lubitz, copilotul german, a prăbușit în mod deliberat avionul
* 2015: Zborul 9525 al Germanwings aflat pe ruta Barcelona, Spania – Düsseldorf, Germania cu 150 de persoane la bord se prăbușește într-o regiune muntoasă a Alpilor în apropiere de Digne-les-Bains, în sudul Franței.[1][2] Două zile mai târziu, după cercetarea cutiei negre, procurorii francezi declară că dovezile susțin concluzia că Andreas Lubitz, copilotul german, a prăbușit în mod deliberat avionul
Nașteri
* 1188:
* 1188:
Ferdinand de Portugalia (n. Coimbra, 24 martie 1188 – d. Noyon, 27 iulie 1233) a fost conte-consort de Flandra.
Ferdinand a fost un infante portughez, al patrulea fiu al regelui Sancho I al Portugaliei cu Dulce de Aragon.
El a devenit conte de Flandra prin căsătoria cu contesa Ioana de Flandra, fiica mai mare a contelui Balduin al IX-lea, căsătorie ce a avut loc în ianuarie 1212 la Paris.
Aflați în drum spre Flandra, tinerii căsătoriți au fost capturați de către vărul Ioanei, Ludovic (viitorul rege Ludovic al VIII-lea al Franței, fiul mai mare al regelui Filip August al Franței cu mătușa Ioanei, Isabelle de Hainaut. Scopul lui Ludovic era acela de a obține zestrea mamei sale, constând într-o parte consistentă a teritoriului flamand, inclusiv Artois, pe care tatăl Ioanei îl recuperase prin forța armelor după moartea Isabellei.
Eliberați după această concesiune făcută lui Ludovic, Ioana și Ferdinand s-au raliat la puțină vreme vechilor aliați ai Flandrei, regele Ioan al Angliei și împăratul Otto al IV-lea de Braunschweig, formând o puternică alianță împotriva Franței. Ei au fost înfrânți decisiv în bătălia de la Bouvines din iulie 1214, în cadrul căreia Ferdinand a fost luat prizonier.
Ferdinand va rămâne în mâinile francezilor vreme de 12 ani, timp în care Ioana a guvernat Flandra singură. A fost eliberat abia de către regenta Franței, Blanche a Castiliei, după urcarea pe tron a fiului acesteia, Ludovic al IX-lea.[1]
* 1419: Ginevra d'Este (n. 24 martie 1419 – d. 12 octombrie 1440) era fiica lui Niccolò al III-lea d’Este, marchiz de Ferrara și a celei de-a doua soții a sa, Parisina Malatesta
Ginevra avea o soră geamănă numită Lucia, decedată în 1437, și un frate mai mic, mort la câteva luni după nașterea sa[2]. Mama sa, Parisina, a fost acuzată de adulter cu Ugo d'Este[3], un alt frate al Ginevrei, și condamnată la moarte, ca și Ugo, când Ginevra avea abia șase ani. După cinci ani, Niccolò s-a recăsătorit cu Ricciarda di Saluzzo. Prin această nouă căsătorie a tătălui său, în afară de alți fii ilegitimi ai tatălui, Ginevra a avut alți doi frați vitregi: Ercole și Sigismondo.
Ginevra d'Este a fost prima, dintre cele trei soții ale lui Sigismondo Pandolfo Malatesta (zis și Lupul din Rimini) senior de Rimini. Căsătoria a fost celebrată în februarie 1434[
Se pare că Ginevra a fost otrăvită[6] de soțul său care dorea să se căsătorească cu altă femeie, Polissena Sforza.[7] În 1461, Papa Pius al II-lea l-a acuzat pe Sigismondo Malatesta că le-a asasinat pe cele două soții ale sale, Ginevra și Polissena[8], precum și pe alte persoane, și l-a excomunicat. Prenumele său are, se pare, originea în denumirea ienupărului, în italiană ginepro. Portretul unei prințese d'Este de laLuvru, de Pisanello, se pare că o reprezintă.
* 1494: Georgius Agricola (n. 24 martie 1494, Glauchau - d. 21 noiembrie1555, Chemnitz) a fost un om de știință, care este considerat părintele mineralogiei. Numele lui adevărat a fost de fapt Georg Pawer(transformat în germană Bauer, "agricultorul", de unde și pseudonimul în latină).[1] A studiat la universitatea din Leipzig avându-l ca profesor pe Petrus Mosellanus. I se atribuie descoperirea bismutului.
A fost al doilea copil din șapte al unui țesător din Glachau. Studiază între 1514-1518 limbile vechi la Universitatea din Leipzig avându-l ca profesor pe Petrus Mosellanus (1493- 1524) care era un adept al umanistului Erasmus din Rotterdam.
Astfel activitatea lui începe ca corector (1518) ulterior rector la școala din Zwickau (1519) alcătuiește un nou sistem de învățământ cu limbile latină, greacă și ebraică, cu discipline ca agricultură, viticultură, măsurători, calcul, aritmetică și cunoștințe militare.
Revenit în Leipzig (1522) studiază medicina, urmează o perioadă petrecută în Italia la Universitatea din Bologna, Veneția și Padua (1523-1524) revine în Chemnitz Germania (1526)
În anul 1527 se căsătorește cu văduva Anna Meyner din Chemnitz, fiind în acest timp medic și farmacist la spitalul St. Joachimsthal (azi Jáchymov). Este ales de trei ori ca primar al orașului Chemnitz (1547-1553). Ca membru al universității efectuează cercetări în domeniul medicinii, farmaciei, alchimiei, filologiei, pedagogicii, politicii, istoriei, meteorologiei, științelor pământului, ca geologie și minerit.
Astfel va publica prima sa lucrare Bermannus, sive de re metallica (1530) care tratează căutarea minereurilor utile, măsurători, tehnica mineritului și obținerea metalelor
Tratatul său următor De menusuris et ponderibus (1533) descrie unitățile de măsură folosite în antichitate de greci și romani.
Descrierea proceselor din interiorul scoarței pământului o descrie în De ortu et ausis subterra neorum (1544) și De natura eorum, quae effluunt exterra (1545) sau despre fosile și minerale în De natura fossilium, De veteribus et novis metallis.
Agricola are (cel puțin) șase copii din două căsătorii. Moare la data de 21 noiembrie 1555 la Chemnitz.
Saxonia aflându-se în perioada de după Reformație, conducerea protestantă a orașului refuză îngroparea lui, a unui catolic în cimitirul comunității din Chemnitz, astfel că Agricola va fi înmormântat în curtea bisericii din Zeitz.
Astfel activitatea lui începe ca corector (1518) ulterior rector la școala din Zwickau (1519) alcătuiește un nou sistem de învățământ cu limbile latină, greacă și ebraică, cu discipline ca agricultură, viticultură, măsurători, calcul, aritmetică și cunoștințe militare.
Revenit în Leipzig (1522) studiază medicina, urmează o perioadă petrecută în Italia la Universitatea din Bologna, Veneția și Padua (1523-1524) revine în Chemnitz Germania (1526)
În anul 1527 se căsătorește cu văduva Anna Meyner din Chemnitz, fiind în acest timp medic și farmacist la spitalul St. Joachimsthal (azi Jáchymov). Este ales de trei ori ca primar al orașului Chemnitz (1547-1553). Ca membru al universității efectuează cercetări în domeniul medicinii, farmaciei, alchimiei, filologiei, pedagogicii, politicii, istoriei, meteorologiei, științelor pământului, ca geologie și minerit.
Astfel va publica prima sa lucrare Bermannus, sive de re metallica (1530) care tratează căutarea minereurilor utile, măsurători, tehnica mineritului și obținerea metalelor
Tratatul său următor De menusuris et ponderibus (1533) descrie unitățile de măsură folosite în antichitate de greci și romani.
Descrierea proceselor din interiorul scoarței pământului o descrie în De ortu et ausis subterra neorum (1544) și De natura eorum, quae effluunt exterra (1545) sau despre fosile și minerale în De natura fossilium, De veteribus et novis metallis.
Agricola are (cel puțin) șase copii din două căsătorii. Moare la data de 21 noiembrie 1555 la Chemnitz.
Saxonia aflându-se în perioada de după Reformație, conducerea protestantă a orașului refuză îngroparea lui, a unui catolic în cimitirul comunității din Chemnitz, astfel că Agricola va fi înmormântat în curtea bisericii din Zeitz.
- Opera cea mai importantă care a lăsat-o Agricola pentru posteritate este De re metallica libri XII (1556)
Georgius Agricola | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Georg Pawer |
Născut | 24 martie 1494 Glauchau |
Decedat | 21 noiembrie 1555 Chemnitz |
Înmormântat | Zeitz Cathedral[*] |
Cauza decesului | Accident vascular cerebral |
Naționalitate | german |
Cetățenie | Germania |
Etnie | german |
Ocupație | medic mineralog[*] istoric inginer chimist filozof metalurgist[*] |
Activitate | |
Cauza decesului | Accident vascular cerebral |
Alma mater | Universitatea Leipzig Universitatea din Bologna Universitatea din Padova |
· 1657: Arai Hakuseki, poet, politician, scriitor japonez (d. 1725)
* 1693: John Harrison (n. , Foulby[*], Yorkshire and the Humber, Regatul Unit – d. ,[2][3][4][5] Londra, Regatul Marii Britanii) a fost un dulgher englez autodidact și ceasornicar care a inventat cronometrul marin, un dispozitiv îndelung așteptat, care permite rezolvarea problemei de calcul a longitudinii în timpul aflării pe mare pe mare.
* 1809: Joseph Liouville (n. 24 martie 1809 - d. 8 septembrie 1882) a fost un matematicianfrancez.
* 1866: Louis Venant Gabriel „Georges” Le Bailly, conte de la Falaise (n. 24 martie 1866, Luçon – d. 4 martie 1960, Paris) a fost un scrimer francez specializat pe sabie, laureat cu aur la Jocurile Olimpice din 1900 de la Paris. A fost medaliat și la Jocurile Intercalate din 1906, cucerind aurul atât la individual, cât și pe echipe.
* 1693: John Harrison (n. , Foulby[*], Yorkshire and the Humber, Regatul Unit – d. ,[2][3][4][5] Londra, Regatul Marii Britanii) a fost un dulgher englez autodidact și ceasornicar care a inventat cronometrul marin, un dispozitiv îndelung așteptat, care permite rezolvarea problemei de calcul a longitudinii în timpul aflării pe mare pe mare.
Soluția lui Harrison a revoluționat navigația și a crescut cu mult siguranța călătoriilor pe distanțe mari pe mare. Problema pe care a rezolvat-o era considerată atât de importantă în urma dezastrului naval Scilly din 1707, încât Parlamentul britanic a oferit recompense financiare de până la 20.000 de lire sterline (echivalentul a 3,09 milioane de lire sterline în 2020) în temeiul Legii Longitudinii din 1714. În 1730, Harrison a prezentat primul său design și și l-a îmbunătățit timp de mai mulți ani, făcând progrese în tehnologia de măsurare a timpului, apelând în cele din urmă la ceea ce se numește acum ceasul de mare. Harrison a obținut sprijin din partea „Longitude Board” în construirea și testarea desenelor sale. Spre sfârșitul vieții sale, a primit recunoaștere și recompensă din partea Parlamentului.
Harrison a ajuns pe locul 39 în sondajul public al celor mai mari 100 de britanici din 2002, organizat de BBC.
John Harrison | |
John Harrison | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Foulby[*], Yorkshire and the Humber, Regatul Unit |
Decedat | (82 de ani)[2][3][4][5] Londra, Regatul Marii Britanii |
Înmormântat | St John-at-Hampstead[*] |
Copii | William Harrison[*] |
Cetățenie | Regatul Marii Britanii |
Ocupație | clockmaker[*] inginer astronom inventator designer |
Activitate | |
Domiciliu | Red Lion Square[*] |
Premii | Medalia Copley () |
A publicat lucrări în diverse domenii ca: teoria numerelor, analiza complexă, geometrie diferențială, topologie diferențială, fizica matematică și astronomie.
O cunoscută teoremă din cadrul analizei complexe îi poartă numele.
Printre cele mai importante contribuții aduse la teoria numerelor se numără și demostrarea existenței numerelor transcedentale.
* 1834: John Wesley Powell (n. 24 martie 1834 – d. 23 septembrie 1902) a fost un soldat, geolog, explorator al Vestului american și, în anii săi târzii, cel de-al doilea director al agenției guvernamentale americane de prospectare geologică United States Geological Survey. Powell a devenit faimos în urma expediției sale de trei luni din 1869 dedicată explorării, în premieră absolută, a râurilor Green și Colorado, incluzând trecerea prin Marele Canion al râului Colorado.
Powell s-a născut în Mount Morris, New York, în 1834 ca fiu al lui Joseph și Mary Powell. Tatăl său, un preot itinerant sărac a emigrat în Statele Unite din Shrewsbury, Anglia în 1830. Familia sa s-a mutat către vestul american al timpului în Jackson, Ohio și apoi în Comitatul Walworth din statul Wisconsin, pentru ca, în sfărșit, să se stabilească în Illinois, în comitatul rural Boone County.
Powell a studiat la Illinois College, Wheaton College și la Oberlin College, specializându-se în greaca veche și latină, dar nu a terminat studiile niciodată. În tinerețea sa, Powell a explorat valea fluviului Mississippi. În 1855, a străbătut statul Wisconsin pe jos în patru luni. În 1856, a călătorit într-o barcă cu vâsle pe Mississippi de la cascada Saint Anthony până la vărsarea fluviului în Golful Mexic, în 1857 a întreprins o călătorie foarte similară în josul fluviului Ohio de la Pittsburghla Saint Louis, statul Missouri, pentru ca în 1858 să călătorească în jos pe râul Ilinois, apoi să urce de-a lungul fluviului Mississippi și ulterior pe râul Des Moines până în centru statului Iowa. A fost ales membru al Societății de istorie naturală a statului Illinois (conform, Illinois Natural History Society) în 1859.
* 1837: Prințul Filip al Belgiei, Conte de Flandra (24 martie 1837 – 17 noiembrie 1905) a fost al treilea fiu (însă al doilea fiu supraviețuitor) al regelui Leopold I al Belgiei și a soției lui, Louise d'Orléans (1812-1850). S-a născut la Palatul Laeken, în apropiere de Bruxelles, Belgia. A fost numit Conde de Flandra la 14 decembrie 1840.John Wesley Powell | |
Cel de-al doilea director al USGS – fotografie luată la începutul termenului său în oficiu. | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 24 martie 1834 Mount Morris, New York |
Decedat | 23 septembrie 1902 North Haven[*], SUA |
Înmormântat | Cimitirul național Arlington[*] |
Frați și surori | Ellen Powell Thompson[*] |
Căsătorit cu | Emma Dean Powell[*][2] |
Naționalitate | Statele Unite ale Americii |
Cetățenie | SUA |
Ocupație | explorator lingvist[*] personal militar[*] geolog botanist[*] geograf |
Activitate | |
Domeniu | Geolog |
Instituție | United States Geological Survey |
Alma Mater | Colegiul Oberlin[*] Illinois College[*] Wheaton College[*] |
Organizații | Hellenic Philological Society of Constantinople[*] Academia Americană de Arte și Științe[*] Asociația Americană pentru Progresul Științei[*][1] Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*] |
Cunoscut pentru | Explorarea râurilor Green, Colorado și a Marelui Canion al fluviului Colorado |
A fost moștenitor prezumptiv al tronului Belgiei din 1869 (după decesul nepotului său) până la propriul său deces în 1905.
La data de 11 februarie 1866, Locotenența Domnească din România l-a proclamat prinț al Principatelor Române în locul lui Alexandru Ioan Cuza. Prințul Filip, înrudit cu Burbonii, ca să nu-l supere pe Napoleon III, a refuzat aproape instantaneu propunerea, prin consulul general al Belgiei în Principate, Jacques Poumay
La 25 aprilie 1867, la Berlin, s-a căsătorit cu Marie Luise Alexandra Caroline, Prințesă de Hohenzollern, (1845-1912), fiica lui Karl Anton von Hohenzollern (1811-1885) și a soției lui Josephine de Baden (1813-1900).
Filip și Marie au avut cinci copii:
- Prințul Baudouin (1869-1891)
- Prințesa Henriette (gemeni) (1870-1948)
- Prințesa Joséphine Marie (gemeni) (1870-1871)
- Prințesa Joséphine Caroline (1872-1958)
- Albert I (1875-1934)
Filip a murit la Bruxelles la 17 noiembrie 1905 la vârsta de 68 de ani.
Prințul Filip | |
Conte de Flandra | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Filips Eugeen Ferdinand Marie Clemens Boudewijn Leopold Joris |
Născut | 24 martie 1837 Palatul Laeken, Laeken, Belgia |
Decedat | (68 de ani) Bruxelles, Belgia |
Înmormântat | Church of Our Lady of Laeken[*] |
Părinți | Leopold I al Belgiei Louise-Marie a Franței |
Frați și surori | Charlotte a Belgiei Leopold al II-lea al Belgiei Louis-Philippe |
Căsătorit cu | Prințesa Marie de Hohenzollern-Sigmaringen |
Copii | Prințul Baudouin Prințesa Henriette, Ducesă de Vendôme și Alençon Prințesa Josephine Marie Prințesa Josephine Caroline Albert I al Belgiei |
Cetățenie | Belgia |
Religie | Biserica Catolică |
Ocupație | aristocrat[*] |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Conte |
Familie nobiliară | Casa de Saxa-Coburg și Gotha |
* 1837: Horace Parnell Tuttle (24 martie 1837 - 16 august 1923) a fost un astronomamerican, veteran al Războiului Civil și frate al astronomlui Charles Wesley Tuttle.
A descoperit sau codescoperit numeroase comete, între care 55P/Tempel-Tuttle(corp părinte al ploii de meteori a Leonidelor) și 109P/Swift-Tuttle (corp părinte al ploii de meteori a Perseidelor). Celelalte comete periodice care-i poartă numele sunt 8P/Tuttle și 41P/Tuttle-Giacobini-Kresák.
Asteroidul 5036 Tuttle a fost numit în cinstea sa.
Tuttle este creditat cu descoperirea galaxiilor NGC 2655 în constelația Girafa, și NGC 6643 în constelația Dragonul.
* 1843: Prințesa Maria Annunziata Isabella Filomena Sabasia de Bourbon-Două Sicilii (24 martie 1843 – 4 mai 1871) a fost fiica lui Ferdinand al II-lea al celor Două Sicilii și a arhiducesei Maria Tereza de Austria. A fost mama Arhiducelui Franz Ferdinand a cărui asasinare la Sarajevo în 1914 a dus la izbucnirea Primului Război Mondial.
* 1843: Prințesa Maria Annunziata Isabella Filomena Sabasia de Bourbon-Două Sicilii (24 martie 1843 – 4 mai 1871) a fost fiica lui Ferdinand al II-lea al celor Două Sicilii și a arhiducesei Maria Tereza de Austria. A fost mama Arhiducelui Franz Ferdinand a cărui asasinare la Sarajevo în 1914 a dus la izbucnirea Primului Război Mondial.
A murit la vârsta de 28 de ani de tuberculoză.
(n. ,[1][2][3][3] Bath, Maine, SUA – d. ,[1][2][3][3] New London, Connecticut, SUA) a fost un redactor american și scriitor de povestiri pentru The Sun, un cotidian din New York City.Edward Page Mitchell | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][3] Bath, Maine, SUA |
Decedat | (74 de ani)[1][2][3][3] New London, Connecticut, SUA |
Cauza decesului | hemoragie cerebrală[*] |
Cetățenie | SUA |
Ocupație | scriitor scriitor de literatură științifico-fantastică[*] romancier[*] |
Activitate | |
Limbi | limba engleză |
Studii | Bowdoin College[*] |
După ce a absolvit Școala Militară de la Saint-Cyr în anul 1887, a fost numit locotenent la Regimentul 8 Dragoni din Lunéville, apoi a devenit căpitan la Regimentul 4 „Chasseurs à cheval” (cavalerie ușoară) din Châlons-sur-Marne. A învățat sabia sub îndrumarea maestrului italian Antonio Conte și a jucat un rol important în dezvoltarea în Franța a stilului italian, conceput pentru sabia ușoară (în italiană sciabola). Membru Societății civile de scrimă „Le Sabre” (litt. „Sabia”), a scris regulamentul de sabie din armata și a fost însărcinat cu instruirea în sabie călare la Școala de Cavalerie de la Saumur.
Georges de la Falaise | |
Născut(ă) | 24 martie 1866 Luçon, Vendée, Franța |
---|---|
Decedat(ă) | (44 de ani) Paris |
Țară | Franța |
Armă | sabie |
Mână | dreptaci |
· 1874: Harry Houdini (născut Erik Weisz, n. 24 martie 1874, Budapesta – d. 31 octombrie 1926, Detroit) a fost un iluzionist american originar din Ungaria, actor și producător de film.
Houdini a murit de peritonită, în urma unei rupturi de apendice. Evenimentul care a dus la moarte, se crede a fi o reprezentație la universitatea McGill, unde un student, J. Gordon Whitehead, l-a întrebat pe Houdini dacă poate suporta să fie lovit în abdomen fără a simți nici o durere. Primind răspuns afirmativ, acesta l-a lovit de repetate ori pe magician, cauzându-i ruptura de apendice. Cum Houdini suferea de apendicită de câtva timp, el a refuzat tratamentul medical, continuând să călătorească. Harry Houdini moare la spitalul Detroit's Grace, la ora 1:26 pm, în camera 401, pe 31 octombrie 1926, în vârstă de 52 de ani. Houdini a petrecut ani întregi învățând cum funcționează mecanismele lacătelor și cătușelor, până a ajuns unul dintre cei mai mari experți din lume în domeniu. Maestru în deschiderea dispozitivelor de securitate de orice tip, avea talentul de a-și prezenta numerele de iluzionism într-o manieră unică.
Aducea carismă și magnetism spectacolelor sale, hipnotizând audiența care ajungea să creadă în miracole.
Magicianul, al cărui nume real era Erik Weisz, s-a născut în familia unor evrei din Ungaria. A plecat în Statele Unite împreună cu familia la vârsta de patru ani, principalele motive ale plecării rămân incerte, dar se bănuiește că antisemitismul a stat la baza acestei decizii.
Tatăl lui Houdini a acceptat un post de rabin în Appleton, Wisconsin, unde a găsit o comunitate de unguri. Din nefericire însă, era foarte conservator, neputându-se adapta ideilor liberale americane. De aceea, a fost nevoit să plece. S-a mutat mai întâi în Milwaukee și apoi la New York.
Familia avea tot timpul nevoie de bani, așa că tânărul Eric a acceptat tot felul de slujbe ciudate pentru a o ajuta. A plecat de acasă la 12 ani să-și caute norocul, dar după nici doi ani s-a întors la New York, unde familia lui încă mai locuia.
La 17 ani a fost captivat de memoriile marelui magician francez Jean Eugene Robert-Houdin și nu este de mirare că a fost atras în lumea strălucitoare a spectacolului și magiei, unde a găsit faimă și bani. A fost atât de impresionat de viața lui Houdin încât, atunci când i s-a cerut un nume de scenă, pur și simplu a mai adăugat un "i" la numele acestuia, devenind Houdini.
Cătușe înlăturate și elefanți dispăruți
Inițial, Houdini se specializase pe trucurile cu cărți de joc. La un moment dat, el chiar se autointitulase "Regele Cărților", însă adevărata faimă a câștigat-o după ce a început să apară pe scenă cu numere din ce în ce mai bizare și mai incitante.
În 1895, cautand ceva diferit față de ceilalți artiști, el s-a gândit să provoace polițiștii unei secții, susținând că poate scăpa de cătușe și din celulă. În anii 1898-1899, în primul rând datorită acestor evadări spectaculoase, a început să fie cunoscut și apreciat, au apărut angajamente mai bune.
Unul dintre numerele cu care a rămas în legendă este cel în care, pe hipodromul din Londra, a reușit să facă să "dispară" un elefant împreună cu dresorul său.
În acea perioadă o cunoaște pe Wilhelminia Beatrice Rahner - "Bess", cu care se căsătorește pe data de 22 iunie 1895. Mariajul celor doi a însemnat unirea a două familii rigide, una catolică și cealaltă evreiască. Dar cei doi au învins prejudecățile.
Față în față cu moartea
La începutul anului 1900 plecat în turneu în Europa, alături de soția lui, unde a continuat să pună la cale trucuri de iluzionism prin care înșela moartea.
Cu timpul, datorită publicității, au venit angajamente din Franța, Olanda, Germania și Rusia. El și Bess au petrecut următorii cinci ani bucurându-se de succesul european. Pe măsură ce faima îi creștea, Houdini depășea toate recordurile de audiență in fiecare oraș, devenind cel mai bine plătit artist pe continent și în insulele britanice.
În 1920, după decesul mamei sale, Houdini și-a canalizat întreaga energie în încercarea sa de a demasca falșii clarvăzători sau mediumi. Vasta sa experiență în ceea ce privește numerele de magie i-a permis să demaște mulți escroci care reușiseră să păcălească până atunci oameni de știință și cercetători renumiți.
Mai mult decât atât, el a fost un membru al comitetului American Științific care oferea un premiu în bani oricărui medium care își putea demonstra clar abilitățile paranormale.
Până la moartea sa, comitetul nu dăduse nici un premiu. Pe măsură ce faima sa de "vânător de fantome" creștea, el chiar începuse să se deghizeze și să participe la ședințe de spiritism, împreună cu un reporter și cu un ofițer de poliție. Probabil că cel mai faimos medium pe care l-a demascat a fost Mina Crandon, din Boston, care era cunoscută ca "Margery".
Aceste activități l-au costat pe Houdini prietenia sa cu Sir Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes. Doyle credea cu tărie în spiritism, deși Houdini insista asupra ideii ca mediile spiritiste că se folosesc de anumite trucuri. Acesta a fost convins că Houdini însuși poseda puteri supranaturale, o părere exprimată în cartea sa „Granița Necunoscutului”.
Se pare că Houdini nu a reușit să-l convingă că folosea doar elemente de scamatorie, în fața un public insuficient de antrenat ca să-și dea seama că era tras pe sfoară.Din această cauză, din prieteni, cei doi au ajuns să fie adversari în mod public.
Halloween - o dată magică pentru căderea cortinei în cazul lui Houdini
Pe 22 octombrie 1926, în timpul unui spectacol la Princess Theater din Montreal, un student de colegiu, J. Gordon Whitehead, a cerut permisiunea de a testa duritatea mușchilor abdominali ai maestrului și l-a lovit.
Acesta era un moment obișnuit al spectacolului, așa că magicianul a ignorat durerile abdominale care l-au cuprins pentru că nu avusese timp să contracte mușchii înainte de lovitură, continuând reprezentația.
Ajuns la Detroit a doua zi, a fost diagnosticat cu apendicită acută, dar a insistat să continue spectacolele. Ultima apariție pe scenă a lui Houdini a fost la teatrul Garrick din Detroit, Michigan la data de 24 octombrie. Următoarea zi, el a fost dus de urgență la Spitalul Grace din cauza temperaturii ridicate, unde i-a fost extirpat apendicele cangrenat, însă peritonita deja se instalase.
Houdini a murit de Halloween, pe data de 31 octombrie 1926, la vârsta de 52 de ani.
Trupul neînsuflețit a fost dus la New York. Servicul religios a avut loc în sala de festivități a Lojii Elks, din W. 43rd Street., la care au asistat peste 2000 de persoane. Houdini a fost elogiat de rabini, apoi a avut loc o ceremonie de rupere a baghetei, oficiată de Societatea Magicienilor Americani.
Înmormântarea a avut loc la cimitirul Machpelah din Brooklyn, un loc pe care Houdini însuși îl alesese.
Ședințe de spiritism pentru Houdini
Înainte de moartea sa, Houdini a spus că îi va trimite soției sale un mesaj din lumea de dincolo, dacă va fi posibil. În fiecare an, de Halloween, soția sa organiza ședințe de spiritism, dar soțul ei nu a apărut niciodată.
După zece ani, în 1936, după o ultimă încercare de a a lua legătura cu soțul ei defunct, ea a stins lumânarea pe care o ținea aprinsă încă de la moartea acestuia, spunând: "am așteptat destul. Zece ani e o perioadă de timp suficientă pentru a aștepta un bărbat".
Chiar și în prezent, de Halloween, tradiția a rămas, organizânu-se ședințe de spiritism pentru Houdini, ținute de Sidney H. Radner, un magician care posedă cea mai mare colecție de obiecte care i-ar fi aparținut lui Houdini.
Bănuit de spionaj pentru SUA și Marea Britanie
La 80 de ani de la moarte, o biografie a lui Houdini avansează ideea că acesta a fost mai mult decât un simplu artist. Biografia se numește "The Secret Life of Houdini: The Making of America's First Superhero" și a fost lansată în luna octombrie 2006, pentru a comemora moartea lui Houdini.
Autorii cărții, William Kalush și Larry Sloman, indică faptul ca Houdini a lucrat ca spion pentru Scotland Yard, a monitorizat anarhiști ruși și a vânat răufăcători pentru serviciile secrete din Statele Unite și Marea Britanie. Aceștia au făcut legătura după ce au citit un jurnal aparținând lui William Melville, un spion britanic, ce-l menționa la un moment dat pe Houdini.
Melville, în timp ce lucra pentru Scotland Yard, la începutul secolului XX, l-a ajutat pe Houdini să devină celebru în Europa ca iluzionist, aranjându-i un contract cu Teatrul londonez și furnizându-i o pereche de cătușe. Biografia sugerează că în schimbul ajutorului lui Melville, Houdini a fost de acord să lucreze ca spion pentru serviciile secrete britanice.
Houdini va rămâne în istorie ca fiind unul dintre cei mai mari iluzioniști ai tuturor timpurilor. El a experimentat tot ce este posibil în viața unui om: a emigrat în America, a trebuit să muncească de la vârsta de opt ani, la 12 ani a fugit de acasă, iar la scurt timp a devenit unicul susținător al familiei sale.
Harry Houdini | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Erik Weisz |
Născut | [1][2][3][4][5][6][7] Budapesta, Austro-Ungaria |
Decedat | (52 de ani)[1][2][3][4][5][6][7] Detroit, SUA |
Înmormântat | Machpelah Cemetery[*] |
Cauza decesului | cauze naturale[*] (Apendicită) |
Căsătorit cu | Bess Houdini[*] (–) |
Cetățenie | Austro-Ungaria SUA |
Etnie | evrei maghiar |
Religie | iudaism |
Ocupație | actor artist de scenă[*] aviator filozof producător de film istoric magician[*] cascador |
· 1891: Serghei Vavilov, fizician sovietic (d. 1951)
* 1893: Wilhelm Heinrich Walter Baade (n. 24 martie 1893, la Preußisch Oldendorf - m. 25 iunie 1960 la Göttingen) a fost un astronom german, care a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1931.
* 1893: Wilhelm Heinrich Walter Baade (n. 24 martie 1893, la Preußisch Oldendorf - m. 25 iunie 1960 la Göttingen) a fost un astronom german, care a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1931.
Cu Fritz Zwicky, Walter Baade a avut pentru prima dată ideea că supernovele pot crea stele neutronice.
În al Doilea Război Mondial, a profitat de blackout-ul care reducea poluarea luminoasă la observatorul Mount Wilson pentru a observa centrul galaxiei Andromeda și să o rezolve în stele. Aceate observații l-au condus la definirea populațiilor stelare.
A descoperit și existența a două tipuri de cefeide. Această descoperire l-a condus la recalcularea taliei Universului cunoscut, dublând precedenta evaluare făcută de Hubble în 1929. A identificat și nebuloasa Crabului ca fiind un remanent al supernovei din 1054, căreia i-a identificat părțile optice și radio.
A descoperit și 10 asteroizi, printre care 944 Hidalgo și 1566 Icarus, un asteroid cu orbită foarte excentrică punând în evidență fenomenul de precesie a periastrului, prezis de relativitatea generală, precum și asteroidul din familia Amor, 1036 Ganymed.
Walter Baade | |
Walter Baade | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][1][3][4][5][6][7][8] Schröttinghausen[*], Germania[1] |
Decedat | (67 de ani)[2][1][3][4][6][7][8] Göttingen, RFG[9] |
Căsătorit cu | Johanna Bohlmann[*] |
Cetățenie | Germania |
Ocupație | astronom astrofizician[*] |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Georg-August din Göttingen[1] Universitatea din Münster[1] |
Organizație | Observatorul Mont Wilson Observatorul Palomar Universitatea Georg-August din Göttingen |
Premii | Henry Norris Russell Lectureship[*] () Medalia de Aur a Royal Astronomical Society () Medalia Bruce () |
Profesor pentru | Halton Arp[*], Allan Sandage |
* 1897: Gottfried, Prinț de Hohenlohe-Langenburg (germană Gottfried Hermann Alfred Paul Maximilian Viktor Fürst zu Hohenlohe-Langenburg; 24 martie 1897 – 11 mai 1960) a fost singurul fiu al lui Ernst II, Prinț de Hohenlohe-Langenburg și al soției sale, Prințesa Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha (sora reginei Maria a României). A fost Prinț de Hohenlohe-Langenburg din 1950 până la moartea sa.
Gottfried s-a născut la Langenburg, Württemberg, ca primul copil al lui Ernst II, Prinț de Hohenlohe-Langenburg și a soției acestuia, Prințesa Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha (1878–1942), (fiica lui Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei). Prin mama sa a fost descendent al reginei Victoria a Regatului Unit]] și al Țarului Nicolae I al Rusiei.
După căderea monarhiei imperiale germane în 1918, Gottfried a continuat să servească ca un lider al aristocrației europene.[1] A servit în armata germană în Al Doilea Război Mondial, unde a fost grav rănit pe frontul rus. A fost dat afară din armată după încercarea nereușită asupra vieții lui Adolf Hitler la 20 iulie 1944.
După decesul tatălui său în 1950, Gottfried a moștenit titlul de Prinț de Hohenlohe-Langenburg
La 3 decembrie 1930 Gottfried a aunțat logodna sa cu Prințesa Margarita a Greciei și Danemarcei (1905–1981), fiica cea mare a Prințului Andrei al Greciei și Danemarcei și a soției acestuia, Prințesa Alice de Battenberg.[5] Cuplul s-a căsătorit la 20 aprilie 1931 la Langenburg.[2] Atât Prințesa Margarita cât și Prințul Gottfried avea drept strămoși comuni pe regina Victoria și pe țarul Nicolae I al Rusiei. Prin regina Victoria, Prințul Gottfried era verișor de gradul al doilea cu mama Margaritei. Prin țarul Nicolae I, ei erau verișori de gardul trei.
Gottfried | |
Prinț de Hohenlohe-Langenburg | |
Gottfried, Prinț de Hohenlohe-Langenburg | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Gottfried Hermann Alfred Paul Maximilian Viktor |
Născut | 24 martie 1897 Langenburg, Regatul Württemberg |
Decedat | (63 de ani) Langenburg, Germania de Vest |
Înmormântat | Langenburg |
Părinți | Ernst II, Prinț de Hohenlohe-Langenburg Prințesa Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha |
Frați și surori | Princess Marie Melita of Hohenlohe-Langenburg[*] Irma Helene zu Hohenlohe-Langenburg[*] |
Căsătorit cu | Prințesa Margarita a Greciei și Danemarcei |
Copii | Kraft, Prinț de Hohenlohe-Langenburg Prințesa Beatrix Prințul George Prințul Albert Prințul Ruprecht |
Cetățenie | Germania |
Ocupație | politician |
Activitate | |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | prinț |
Familie nobiliară | Casa de Hohenlohe-Langenburg |
· 1909: Richard Wurmbrand (n. 24 martie 1909, București – d. 17 februarie2001, Torrance, statul California) a fost un predicator creștin luteran.
Născut la București, într-o familie de evrei, Wurmbrand a fost atras de comunism în perioada copilăriei, a urmat cursurile unei școli politice la Moscova, între 1927 și 1929, apoi a abandonat orientarea comunistă, s-a convertit la creștinism, pentru ca mai târziu să petreacă peste 14 ani în închisorile comuniste pentru activitățile sale creștine care au atras adversitatea autorităților vremii. Atât în închisoare, cât și după eliberare, Wurmbrand a ținut predici, luptând, totodată, pentru drepturile creștinilor persecutați din întreaga lume. A publicat și sub pseudonimul Nicolai Ionescu
După paisprezece ani de detenție (executați între 1948-1956 și, respectiv,1959-1964) este eliberat, iar în 1965 părăsește țara împreună cu familia, fiind răscumpărat de o organizație creștină norvegiană, cu 10.000$. În 1966, se stabilește în Statele Unite, unde înființează misiunea creștină Vocea martirilor, organizație care luptă împotriva persecuțiilor îndreptate asupra creștinilor de pe toate continentele.
Ajunge în atenția Comisiei pentru Securitate Interioară a Senatului american, unde face cunoscute atrocitățile la care sunt supuși creștinii din țările comuniste. Privit cu îndoială de senatori, Wurmbrand se vede obligat să apeleze la argumentul cel mai puternic și anume: cicatricile de pe trupul său. În consecință, pastorul Wurmbrand își îndepărtează cămașa lăsând să se vadă optsprezece răni produse de tortură.
După Revoluția din 22 decembrie 1989, Wurmbrand se întoarce în vizită, în România, unde depune flori la mormintele torționarilor săi.
Moare în Torrance, California, în februarie 2001.
Richard Wurmbrand | |
Predicatorul Richard Wurmbrand | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 24 martie 1909 București, România |
Decedat | 17 februarie 2001, (92 de ani) Torrance, California, SUA |
Înmormântat | Rose Hills Memorial Park[*] |
Căsătorit cu | Sabina Oster |
Naționalitate | România |
Cetățenie | România |
Etnie | evrei |
Religie | luteranism |
Ocupație | predicator creștin luteran |
Activitate | |
Domiciliu | România |
Cunoscut pentru | lupta pentru drepturile creștinilor persecutați din întreaga lume. |
* 1909: Adalbert Deșu (n. , Gătaia, România – d. , Timișoara, România) a fost un fotbalist român de etnie maghiară,[1] care a jucat pentru echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1930 din Uruguay, marcând primul gol reușit vreodată de România la un turneu final (a deschis scorul în primul minut al meciului de debut al României, împotriva reprezentativei Republicii Peru).
S-a retras din activitate în 1933. A încetat din viață în 1937, la doar 28 de ani, din cauza pneumoniei.
· 1911: Joseph Barbera (n. 24 martie 1911, Manhattan, New York – d. 18 decembrie 2006, Los Angeles, California) a fost un animator, regizor, scenarist și producător de filme de animație american de origine siciliană, ale cărui personaje animate sunt urmărite de milioane de fani din întreaga lume.
Anii tinereții i-a petrecut în New York City, unde a urmat cursurile Liceului Erasmus și unde și-a început cariera. După ce a prestat diverse meserii, printre care și cea de funcționar bancar, Barbera s-a angajat la studioul de animație Van Beuren Studios în 1932, iar, în 1936, s-a angajat la Terrytoons. În anul 1937 s-a mutat în California, unde l-a cunoscut pe William Hanna, în timp ce lucra la studiourile Metro-Goldwyn-Mayer(MGM). Cei doi au început să colaboreze, iar în anul 1957 au fondat Hanna-Barbera Productions, Inc., care a devenit unul din cele mai de succes studiouri de filme de animație, producând seriale animate precum Familia Flintstone, The Huckleberry Hound Show, Familia Jetson, Scooby-Doo, Ștrumfii și Ursul Yogi. Cel mai de succes proiect al lor sunt filmele de animație din seria Tom și Jerry. În anul 1967 studioul Hanna–Barbera a fost achiziționat de către Taft Broadcasting pentru suma de 12 milioane de dolari, cei doi rămânând, însă, conducătorii companiei până în 1991, an în care studioul a fost vândut companiei Turner Broadcasting System, care, la rândul ei, a fuzionat în 1996 cu Time Warner, deținătorii companiei Warner Bros.. Hanna și Barbera au rămas în cadrul companiei și au activat pe post de consilieri.
Hanna și Barbera au câștigat șapte premii Oscar și opt premii Emmy. Filmele lor de animație au devenit simboluri culturale, iar personajele acestora au fost folosite și în alte materiale media precum filme, cărți sau reviste și au fost, de asemenea, transformate și comercializate ca jucării, articole vestimentare etc. Filmele lor de animație au fost vizionate la nivel global de peste 300 de milioane de persoane și au fost traduse în peste 20 de limbi.
Joseph Barbera s-a născut la 24 martie 1911 pe strada Delancey Street, nr. 10, din cartierul Mica Italie din Manhattan, New York,[3] fiind primul copil al cuplului Vincent Barbera și Frances Calvacca, descendenți sicilieni, și a crescut vorbind italiana.[4]:17–18, 58, 128, 208[5][6] Când a avut patru luni, familia s-a mutat în Flatbush (Brooklyn, New York).[4]:17–18, 58[7] A avut doi frați mai mici, Larry și Ted, care au participat la cel de-al Doilea Război Mondial. Larry a luat parte cu Armata Statelor Unite ale Americii la invadarea Siciliei, iar Ted a fost un pilot în Forțele Aeriene ale Statelor Unite și a luptat în Campania din Insulele Aleutine.[4]:91–95 Tatăl lui Barbera, Vincent, a fost un prosper deținător a trei frizerii, dar a risipit averea familiei la jocuri de noroc[4]:19 și i-a părăsit când Barbera avea 15 ani, iar unchiul din partea mamei, Jim, a devenit modelul tatălui.[4]:22–24
Barbera și-a arătat talentul la desen încă din clasa I.[4]:25–26 A absolvit liceului Erasmus Hall High School din Brooklyn în 1928.[4]:23[8] În perioada liceului, Barbera a câștigat mai multe titluri la box, iar Al Singer, campion mondial la box la categoria semi-ușoară, i-a fost impresar, dar și-a pierdut repede interesul pentru acest sport.[4]:30–32 În 1935 s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Dorothy Earl, împreună cu care erau cunoscuți în școală ca „Romeo și Julieta”[4]:28. S-au despărțit temporar când Barbera a plecat în California, apoi s-au împăcat, dar au fost pe punctul de a se separa din nou când au descoperit că Dorothy era însărcinată cu primul lor copil. În cele din urmă au divorțat în anul 1963,[4]:58, 61, 66, 90, 129 iar la puțin timp după divorț, Barbera a cunoscut-o pe cea care avea să fie a doua soție, Sheila Holden, la restaurantul Musso & Frank, unde Sheila era contabilă și casieră. Spre deosebire de Dorothy, care prefera să stea acasă cu copii, Sheilei îi plăcea viața socială a Hollywood-ului la care Barbera participa frecvent
Barbera a murit din cauze naturale la vârsta de 95 de ani în Studio City (Los Angeles) la data de 18 decembrie 2006,[51]după o carieră de șaptezeci de ani în domeniul filmelor de animație.[52] Soția lui, Sheila, i-a fost alături până la moarte.[52]Barbera a lăsat în urmă trei copii din prima lui căsătorie: Jayne (care a lucrat la studiourile Hanna–Barbera), Lynn, și Neal,[4]:105–107 doi nepoți și trei strănepoți.[52]
A fost înmormântat în mausoleumul Great Mausoleum din cimitirul Forest Lawn Memorial Park, Glendale.[53] Filmul de animație Tom și Jerry: Povestea spărgătorului de nuci a fost dedicat în memoria sa.
Joseph Barbera | |
Joseph Barbera în 1993 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 24 martie 1911 New York City, New York, SUA |
Decedat | (95 de ani) Los Angeles, California, SUA |
Înmormântat | Forest Lawn Memorial Park[*] |
Căsătorit cu | Dorothy Earl (1935-1963) Sheila Holden(1963-2006) |
Număr de copii | 4 |
Naționalitate | americană |
Cetățenie | SUA |
Etnie | Sicilian American[*] |
Ocupație | Regizor, producător |
Activitate | |
Alma mater | Erasmus Hall High School[*] Pratt Institute |
Ani de activitate | 1932 - 2001 |
Organizație | Van Beuren Studios[*][1] |
Număr de copii | 4 |
Premii | Premiul Primetime Emmy[*] Stea pe Hollywood Walk of Fame[*] ()[2][3] Daytime Emmy Award[*] Winsor McCay Award[*] () |
· 1921 - S-a născut scriitorul Traian Coşovei (m.16.07.1993).
* 1921: Nicolae Lupu (n. 24 martie 1921, Viștea de Sus, județul Făgăraș, azi în județul Brașov - d. 27 martie 2001, Sibiu), a fost un istoric și arheologromân, director al Muzeului Brukenthal (1948-1969), șef al Secției din Sibiu a Academiei Române (1956-1970), decan al Facultății de Filologie și Istorie din Sibiu a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969-1973), șef al Catedrei de istorie a Facultății de Filologie și Istorie din Sibiu (1973-1976), membru al Academiei de Științe Sociale și Politice (din 1969), doctor honoris causa al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (2000).
După școala primară din satul natal, a urmat ciclul inferior al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș (1933-1937), ciclul superior al Liceului „Decebal” din Deva (1937-1941), Facultatea de Studii Clasice și Arheologie a Universității „Ferdinand I” din Cluj, refugiată la Sibiu, ca urmare a cedării Ardealului de Nord către Ungaria (1941-1946)
În timpul facultății a lucrat sub îndrumarea profesorului Constantin Daicoviciu pe principalele șantiere arheologice din Transilvania, în special la Sarmisegetusa Ulpia Traiana. După facultate, a fost profesor și pedagog la Liceul Teoretic Mixt „Titu Maiorescu” din Aiud și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. După naționalizarea din 1948, a fost numit director al Muzeului Brukenthal din Sibiu. În 1948, Muzeul Brukenthal era un mare depozit neorganizat de foarte însemnate valori culturale. În fruntea unui colectiv mic dar valoros, Nicolae Lupu a restaurat palatul și a creat condiții de restaurare-conservare, a reorganizat colecțiile și depozitele, a făcut numeroase noi achiziții, a încorporat Muzeul de Științe Naturale, a obținut importantele clădiri Casa Albastră și Primăria Veche, a obținut terenurile din Pădurea Dumbrava, unde, în 1962, a început organizarea unui muzeu al tehnicii populare, care poartă astăzi numele de Complexul Național Muzeal „Astra”. Au fost identificate o mulțime de opere de artă care până atunci figurau ca anonime. A înființat revista „Muzeul Brukenthal-studii și comunicări”, al cărei prim redactor șef a fost. În acești ani, ca arheolog, a descoperit și cercetat cetatea dacică de la Tilișca, menționată în documente încă din sec. al XIX-lea. A întreprins vizite culturale oficiale în mai multe state, cele mai importante în R. F. G. și S.U.A. Și-a luat doctoratul în Istoria veche a României în anul 1967.
În anul 1956 a demarat și finalizat înființarea Secției din Sibiu a Filialei din Cluj a Academiei Române, care, după ce a purtat diverse denumiri, s-a denumit, după 1990, Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române. În anul 1957 a dispus demararea proiectului de realizare a unui dicționar al graiurilor săsești, inițiativă pe care a menținut-o ca obiectiv principal al institutului. În cadrul acestei instituții, Nicolae Lupu a înființat revista „Forschungen zur Volks-und Landeskunde” (1959), al cărei prim redactor șef a fost.
Atât la Muzeul Brukenthal, cât și la secția Academiei, a angajat și ocrotit, în timpuri grele, intelectuali de marcă, urmăriți pentru faptul de a avea dosare politice necorespunzătoare regimului politic al vremii: Harald Krasser, Bernard Capesius, Cornel Irimie, Iulius Bieltz, Gustav Gündisch, Carol Göllner, Haralambie Chirca, Teodor Ionescu.
Între anii 1966-1969, a inițiat și finalizat demersurile pentru înființarea unui centru universitar laic la Sibiu. În anul 1969 s-a înființat Facultatea de Filologie și Istorie din Sibiu, a fost preșendinte al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și a devenit primul decan al acestei facultăți. În timpul acestui decanat, a înființat specializările Istorie, Istorie-Germană, Germană-Română, Engleză-Română, Engleză-Germană, Istorie-Engleză, Germană-Engleză, Științe Economico-Administrative (devenită ulterior Drept economico-administrativ). A aprobat Facultății de Industria Lemnului din Brașov să deschidă un centru de învățământ la Sibiu, acesta fiind începutul învățământului superior tehnic la Sibiu. A adus la Facultatea de Filologie-Istorie personalități naționale, care au pregătit un corp valoros de cadre universitare (Emilia Milicescu, Mihail Isbășescu, Georg Scherg, Mihail Bogdan, sau mai tinerii Liviu Maior și Vasile Vesa). Cu o întrerupere de câțiva ani, în deceniul al nouălea al secolului trecut, Nicolae Lupu a predat la Universitatea „Lucian Blaga”, până în anul 1999. Ca cercetător, profesor, decan, șef de catedră, a fost mentor al unor importanți istorici și a contribuit la formarea multor promoții de absolvenți. Facultatea de Istorie și Patrimoniu a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu poartă numele „Nicolae Lupu” (2003)
Nicolae Lupu a făcut parte și din redacțiile revistelor „Materiale și cercetări arheologice” și „Buletinul de Informare Științifică Istorie-Arheologie” al Academiei Române. A fost membru al Societății de Științe Istorice din România, al ”National Trust of Historic Preservation” din S.U.A. și al Societății de Studii Clasice din România. Cunoștea limbile latină, greacă veche, italiană, germană, franceză și engleză, fapt care i-a favorizat un număr impresionant de contacte internaționale. A fost decorat în mai multe rânduri cu ordine și medalii ale României. A fost bursier Humbold (1981).
Ca arheolog a lucrat pe șantierele de la Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Cașolț, Calbor, Boița, Sighișoara, Târnăvioara, Săcădate, Ghijasa de Sus, Roșia, Ocna Sibiului, Rucăr. A descoperit singurul atelier monetar de pe teritoriul Daciei regale (Tilișca). Ca urmare a bogatei activități desfășurată pe teren și a muncii de cabinet, a elaborat peste 150 de studii și articole pe care le-a publicat în diferite reviste din țară și din străinătate și a întocmit lucrări publicate sub forma unor volume aparte.
După ce unul din fii săi a rămas în R.F.G. (1973), Nicolae Lupu a fost marginalizat de autoritățile timpului. După trecerea anilor, comunitatea intelectuală din România i-a recunoscut toate meritele. Facultatea de Istorie și Patrimoniu a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu poartă numele „Nicolae Lupu” (2003)
Nicolae Lupu | |
Istoricul Nicolae Lupu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 24 martie 1921 Viștea de Sus, România |
Decedat | 27 martie 2001, (80 de ani) Sibiu, România |
Naționalitate | România |
Cetățenie | România |
Ocupație | istoric, arheolog |
Activitate | |
Educație | Facultatea de Studii Clasice și Arheologie a Universității „Ferdinand I” din Sibiu |
Lucrări remarcabile | „Cetăți dacice din sudul Transilvaniei” |
· 1922 - S-a născut Dave Appell, şef de orchestră american (Applejacks).
· 1923 - S-a născut scriitorul Dane Tibor.
· 1926: Dario Fo, dramaturg, actor și scenograf italian; Premiul Nobel pentru literatură pe anul 1997
· 1927 - S-a născut scriitorul George Damian.
· 1930: S-a nascut Steve McQueen, actor american de film, reprezentant al generatiei anilor ’50, alaturi de James Dean si Marlon Brando; (d.1980.
· 1945 - S-a născut Mike Kellie, baterist britanic (Art, Spooky Tooth, Three Man Army).
· 1946 - S-a născut Colin Peterson, baterist australian (Bee Gees).
* 1947: Jean-Christophe Bouvet (n. 24 martie 1947) este un actor, regizor și scenarist francez.
Filmografie:
* 1948: Volker Finke (n. 24 martie 1948) este un fost fotbalist german care antrenează Echipa națională de fotbal a Camerunului. A fost antrenorul echipei SC Freiburg timp de 16 ani.
* 1948: Stefan Sienerth (n. 28 martie 1948, Dârlos, județul Târnava Mare) este un critic și istoric literar sas, specialist în literaturile regionale germane din Sud-Estul Europei și în lexicografia dialectului săsesc din Transilvania.
* 1947: Jean-Christophe Bouvet (n. 24 martie 1947) este un actor, regizor și scenarist francez.
Filmografie:
- 1977 : La Machine, regizat de Paul Vecchiali
- 1977 : Le théâtre des matières, regizat de Jean-Claude Biette
- 1987 : Sous le soleil de Satan, regizat de Maurice Pialat
- 1991 : J'embrasse pas, regizat de André Téchiné
- 1992 : Savage Nights (Les Nuits fauves), regizat de Cyril Collard
- 1994 : La Cité de la peur, regizat de Alain Berbérian
- 1994 : L'Eau froide, regizat de Olivier Assayas
- 1996 : Le complexe de Toulon, regizat de Jean-Claude Biette
- 1997 : Vicious Circles, regizat de Sandy Whitelaw
- 1998 : Taxi directed by Gérard Pirès
- 1999 : Gloria, regizat de Manuela Viegas
- 1999 : Les passagers, regizat de Jean-Claude Guiguet
- 2000 : Taxi 2, regizat de Gérard Krawczyk
- 2000 : Lise et André, regizat de Denis Dercourt
- 2001 : La boîte, regizat de Claude Zidi
- 2002 : Jojo la frite, regizat de Nicolas Cuche
- 2002 : Les naufragés de la D17, regizat de Luc Moullet
- 2002 : La Sirène rouge, regizat de Olivier Megaton
- 2003 : Saltimbank, regizat de Jean-Claude Biette
- 2003 : Taxi 3, regizat de Gérard Krawczyk
- 2004 : Notre musique, regizat de Jean-Luc Godard
- 2004 : Mensonges et trahisons et plus si affinités..., regizat de Laurent Tirard
- 2005 : Il sera une fois, regizat de Sandrine Veysset
- 2005 : La vie privée, regizat de Mehdi Ben Attia et Zina Modiano
- 2005 : L'Ivresse du pouvoir, regizat de Claude Chabrol
- 2006 : Les Brigades du Tigre, regizat de Jérôme Cornuau
- 2006 : Marie-Antoinette, regizat de Sofia Coppola
- 2006 : Chacun sa nuit, regizat de Pascal Arnold et Jean-Marc Barr
- 2006 : Lisa et le pilote d'avion, regizat de Philippe Barassat
- 2007 : Taxi 4
- 2009 : The Beast (La bête)
- 2010 : Black Venus
- 2013 : Honey Killer (short film), regizat de Antony Hickling
Jean-Christophe Bouvet | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (72 de ani) Paris, Franța |
Cetățenie | Franța |
Ocupație | actor regizor de film scenarist actor de film[*] actor de televiziune[*] |
* 1948: Stefan Sienerth (n. 28 martie 1948, Dârlos, județul Târnava Mare) este un critic și istoric literar sas, specialist în literaturile regionale germane din Sud-Estul Europei și în lexicografia dialectului săsesc din Transilvania.
Stefan Sienerth s-a născut la 28 martie 1948 în comuna Dârlos, aflată pe atunci în județul Târnava Mare (azi în nordul județului Sibiu, lângă Mediaș). A urmat școala primară la Dârlos, iar gimnaziul la Mediaș.
În 1971 a devenit asistent universitar la Institutul Pedagogic din Târgu-Mureș, unde a predat limba germană până în 1974, după care s-a mutat la catedra de germanistică a Universității din Sibiu.[1]
A fost membru în Partidul Comunist Român încă ca student. În 1979 și-a luat doctoratul la Universitatea din București.
În 1990 a emigrat în Republica Federală Germania. Sprijinit de scriitorul Hans Bergel, Sienerth a devenit în scurt timp cercetător la institulul Südostdeutsches Kulturwerk e.V. din München, denumit din 2001 Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas (IKGS) (Institutul pentru Cultura și Istoria Germană din Sud-Estul Europei) de pe lângă Universitatea „Ludwig Maximilian” din München.
Aceste instituții având editura proprie (Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks SOKW respectiv după 2001 IKGS-Verlag) toate publicațiile lui Sienerth după emigrare în R.F.G.au apărut la editura SOKW respectiv la IKGS-Verlag.
În 16 octombrie 2002 a primit titlul de doctor honoris causa al Universității din București[2], iar din 2005 este director al institutului IKGS, mai sus-menționat.
Într-un interviu publicat în Observator cultural, pe 27 septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: ... cred că dacă Herta Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română și dicționarele de literatură română o vor accepta subit
Stefan Sienerth | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (71 de ani) Dârlos, Sibiu, România |
Cetățenie | Germania |
Ocupație | filolog[*] germanist[*] specialist în literatură[*] critic literar[*] |
Activitate | |
Partid politic | Partidul Social Democrat Român[*] |
· 1949 - S-a născut Nick Lowe, basist, vocalist şi compozitor britanic (Brinsley Schwartz, Rockpile).
* 1949: Rudolf ("Ruud" or "Rudi") Jozef Krol (n. 24 martie 1949 în Amsterdam) este un fotbalist olandez retras, care a fost selecționat de 83 de ori pentru națională. A jucat mare parte a carierei pentru clubul din orașul său natal Ajax Amsterdamînainte să călătorească în jurul lumii atât ca antrenor cât și ca jucător.
* 1949: Rudolf ("Ruud" or "Rudi") Jozef Krol (n. 24 martie 1949 în Amsterdam) este un fotbalist olandez retras, care a fost selecționat de 83 de ori pentru națională. A jucat mare parte a carierei pentru clubul din orașul său natal Ajax Amsterdamînainte să călătorească în jurul lumii atât ca antrenor cât și ca jucător.
* 1949: Ioan Mihăilescu (n. 24 martie 1949, Agapia, Neamț – d. 11 septembrie 2007, București) a fost un sociolog, prof. dr. la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității din București și rector al Universității.
· 1951: Dougie Thomson, basist britanic (Supertramp)
* 1951: Ilie Platică-Vidovici (n. 24 martie 1951, Isaccea, județul Tulcea) este un fost senator român în legislatura 1990-1992 ales în județul Galați pe listele partidului FSN. În legislaturile 1992-1996 și 1996-2000, Ilie Platică-Vidovici a fost ales în județul Galați pe listele partidului PDSR și în legislatura 2000-2004 pe listele partidului PSD
* 1953: Louie Perry Anderson (n. ,[1] Minneapolis, SUA) este un fost regizor, actualmente comediant și actor american de origini scandinave. A devenit cunoscut în urma regizării serialului animat Viața cu Louie, al cărui protagonist principal este. Din 2016 Louie Anderson a primit un rol principal în serialul Baskets, interpretând rolul lui Christine "Mom" Baskets.
Louie este cel de-al doilea din cei unsprezece copii ai părinților Ora-Zella Anderson și Louis William Anderson. El s-a născut și a crescut în Saint Paul, Minnesota. Dintre cei 11 frați ai lui Louie îi amintim pe Thomas "Tommy" Anderson, Laura Anderson, Danny Anderson, Rhea Anderson. În 2016, în cadrul unui interviu oferit jurnalistului Marc Maron, Louie a declarat că familia numărase inițial 16 membrii, un copil iar mai apoi două seturi de gemeni, din păcate au murit la naștere. Louie a studiat la Școala Elementară ,,Johnson Senior High".
* 1955: Vasile Vatamanu (n. 24 martie 1955 – d. 19 decembrie 2011)[3] a fost un jurnalist și politician din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990–1994),[4] semnatar al Declarației de independență a Republicii Moldova, director general al agenției naționale de presă ”Moldova-Press” și fost ofițer de presă la Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) între anii 1996-2008.[5] În 2009 a candidat la funcția de președinte al FMF.[6]
* 1951: Ilie Platică-Vidovici (n. 24 martie 1951, Isaccea, județul Tulcea) este un fost senator român în legislatura 1990-1992 ales în județul Galați pe listele partidului FSN. În legislaturile 1992-1996 și 1996-2000, Ilie Platică-Vidovici a fost ales în județul Galați pe listele partidului PDSR și în legislatura 2000-2004 pe listele partidului PSD
* 1953: Louie Perry Anderson (n. ,[1] Minneapolis, SUA) este un fost regizor, actualmente comediant și actor american de origini scandinave. A devenit cunoscut în urma regizării serialului animat Viața cu Louie, al cărui protagonist principal este. Din 2016 Louie Anderson a primit un rol principal în serialul Baskets, interpretând rolul lui Christine "Mom" Baskets.
Louie este cel de-al doilea din cei unsprezece copii ai părinților Ora-Zella Anderson și Louis William Anderson. El s-a născut și a crescut în Saint Paul, Minnesota. Dintre cei 11 frați ai lui Louie îi amintim pe Thomas "Tommy" Anderson, Laura Anderson, Danny Anderson, Rhea Anderson. În 2016, în cadrul unui interviu oferit jurnalistului Marc Maron, Louie a declarat că familia numărase inițial 16 membrii, un copil iar mai apoi două seturi de gemeni, din păcate au murit la naștere. Louie a studiat la Școala Elementară ,,Johnson Senior High".
Louie Anderson | |
Louie Anderson | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (66 de ani)[1] Minneapolis, SUA |
Cetățenie | SUA |
Ocupație | actor umorist[*] scenarist producător de film actor de televiziune[*] |
Activitate | |
Premii | Daytime Emmy Award[*] |
Vasile Vatamanu a murit pe 19 decembrie 2011, în urma unui accident rutier produs pe 18 decembrie, în jurul orei 19.00, pe traseul Odesa-Brest, în apropiere de satul Codreanca, raionul Strășeni.[7][8]
A avut titlul de maestru în sport la șah, și, totodată, avea și categoria I la box.[1]
În memoria lui a fost organizat un turneu de șah care-i poartă numele – Turneul Internațional de șah rapid ”Memorialul Vasile Vatamanu”
* 1959: Patricia Millardet (n. ,[1][2] Mont-de-Marsan, Franța) este o actriță franceză, devenită celebră pentru interpretarea rolului procuroarei Silvia Conti în serialul italian de televiziune CaracatițaVasile Vatamanu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 24 martie 1955 Cuhureștii de Jos, raionul Florești, RSS Moldovenească, URSS[1] |
Decedat | (56 de ani) |
Cauza decesului | accident rutier[*] |
Cetățenie | Moldova |
Religie | Ortodox |
Ocupație | Jurnalist, politician |
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova | |
În funcție 1990 – 1994 | |
Premii | Ordinul Republicii () Medalia „Meritul Civic” () Ordinul de Onoare |
Partid politic | Partidul Liberal[2] Frontul Popular din Moldova |
Și-a făcut debutul în cinematografia italiană în 1987, devenind celebră în Italia pentru interpretarea a numeroase roluri în filme de televiziune. Rolul ei cel mai cunoscut este cel al procuroarei curajoase și incoruptibile Silvia Conti din serialul de televiziune Caracatița. A mai fost protagonistă în serialul de ficțiune Il bello delle donne.
În 1994, în timp ce se afla într-un bar de noapte din zona Trinità dei Monti, a fost implicată într-o altercație cu un reporter al unui ziar monden;[4] în 2000 a suferit o depresie și a fost dusă la spital;[5] în decembrie 2004 a amenințat că se sinucide
Filmografie:
Filmografie:
- Fifty-Fifty, regie: Pascal Vidal (1981)
- La Boum 2, regie: Claude Pinoteau (1982)
- Tir groupé, regie: Jean-Claude Missiaen (1982)
- Sandy, regie: Michel Nerval (1983)
- Mortelle Randonnée, regie: Claude Miller (1983)
- P'tit con, regie: Gérard Lauzier (1984)
- Ronde de nuit, regie: Jean-Claude Missiaen (1984)
- Il cespuglio delle bacche velenose, regie: Gianni Lepre (1987)
- La piovra 4, regie: Luigi Perelli (1989)
- Il sole anche di notte, regie: Paolo și Vittorio Taviani (1990)
- La piovra 5 - Il cuore del problema, regie: Luigi Perelli (1990)
- Il sole anche di notte (1990)[6][7]
- La piovra 6 - L'ultimo segreto, regie: Luigi Perelli (1991)
- Hot Chocolate, regie: Josée Dayan (1992)
- Errore fatale, regie: Filippo de Luigi (1992)
- L'orma del califfo, regie: Tony Wharmby (1994)
- Wild Justice (1994)[8]
- La piovra 7 - Indagine sulla morte del commissario Cattani, regie: Luigi Perelli (1995)
- Visione di un delitto, regie: Elodie Keene (1998)
- Un bacio nel buio, regie: Roberto Rocco (1999)
- La piovra 10, regie: Luigi Perelli (2001)
- Il bello delle donne (2002-2003)
Patricia Millardet | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (60 de ani)[1][2] Mont-de-Marsan, Franța |
Cetățenie | Franța |
Ocupație | actriță actriță de film[*] |
· 1960: Nena, cântăreață germană
* 1962: Constantin Popa este un fost senator român, membru al legislaturii 2012-2016 ales pe listele PP-DD.
* 1962: Constantin Popa este un fost senator român, membru al legislaturii 2012-2016 ales pe listele PP-DD.
· 1968: Laurențiu Mironescu, politician român
* 1969: Cristina Burciu (n. 24 martie 1969) este un deputat român, ales în 2016.
* 1970: Lara Flynn Boyle (la 24 martie 1970) este o actriță americană.
* 1973: James Joseph „Jim" Parsons (n. 24 martie 1973, Houston, Texas) este un actor american. Este cunoscut cel mai bine pentru rolul lui Sheldon Cooper din sitcomul Teoria Big Bang, performanța sa fiind considerată de mai mulți motivul succesului acestui show.[1][2][3] Pe 16 iulie 2009 a fost nominalizat pentru un premiu Emmy la categoria „Cel mai bun actor dintr-o comedie” pentru rolul din Teoria Big Bang.[4] În august 2009 el a câștigat premiul Television Critics Association pentru cele mai înalte realizări individuale în comedie
* 1976: Serhii Gennadiovici Arbuzov (în ucraineană Сергій Геннадійович Арбузов; n. 24 martie 1976) este un om de afaceri și politicianucrainean. Arbuzov a îndeplinit funcția de prim-ministru al Ucrainei în 28 ianuarie[1] și 27 februarie 2014. În perioada 2010 - 2012 a fost Guvernator al Băncii Naționale a Ucrainei.
* 1977: Jessica Michelle Chastain (n. 24 martie 1977)[3][4] este o actriță americană. A început cu roluri minore în seriale de televiziune, debutând în 2008, într-un film de lung metraj, Jolene. În 2011 a apărut în șase filme, printre care Take Shelter, The Tree of Life șiThe Help. Pentru personajul Celia Foote din The Help ea a obținut nominalizări la Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar, Globul de Aur și BAFTA. În 2012 a debutat pe Broadway în piesa The Heiresss.
* 1969: Cristina Burciu (n. 24 martie 1969) este un deputat român, ales în 2016.
* 1970: Lara Flynn Boyle (la 24 martie 1970) este o actriță americană.
Emmy Rossum | |
Lara Flynn Boyle la Premiile Emmy din 1990 | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Emmanuelle Grey Rossum |
Născută | (49 de ani) Davenport, Iowa Statele Unite |
Cetățenie | SUA |
Ocupație | actriță de televiziune[*] actriță de film[*] actriță cântăreață |
Activitate | |
Alma mater | Chicago Academy for the Arts[*] |
Printre aparițiile în seriale se numără un rol episodic în Judging Amy și o apariție scurtă în Ed.[6]
El a jucat și în filme artistice ca Garden State, Heights, On the Road with Judas, Gardener of Eden, 10 Items or Less și School for Scoundrels. În timp ce era la Universitatea din Houston, el a ajutat la fondarea companiei de teatru non-profit, Infernal Bridegroom Productions, jucând în producții ca Endgame, Guys and Dolls și The Balcony.
Jim Parsons | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | James Joseph Parsons |
Născut | (46 de ani) Houston, Texas, US |
Cetățenie | SUA |
Ocupație | Actor |
Avere | 80.000.000 dolar american |
Alma mater | Universitatea din Houston[*] University of San Diego[*] Klein Oak High School[*] |
Ani de activitate | 2000–present |
Alte premii | |
Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun actor - film muzical sau comedie Theatre World Award[*] (2011) Screen Actors Guild Award for Outstanding Performance by a Cast in a Motion Picture[*] pentru Hidden Figures[*] Premiul Emmy |
Serhii Arbuzov | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (43 de ani) Donețk, RSS Ucraineană, URSS |
Căsătorit cu | Irina Arbuzova |
Naționalitate | Ucraina |
Cetățenie | Ucraina |
Religie | Ortodox |
Ocupație | economist politician bancher[*] |
Prim-ministru al Ucrainei | |
În funcție 28 ianuarie – 27 februarie 2014 | |
Precedat de | Mikola Azarov |
Succedat de | Arseni Iațeniuk |
Guvernator al Băncii Naționale a Ucrainei | |
În funcție 23 decembrie 2010 – 24 decembrie 2012 | |
Precedat de | Volodimir Stelmah |
Succedat de | Igor Sorkin |
Partid politic | Partidul Regiunilor |
Alma mater | Vasyl' Stus Donetsk National University[* |
* 1977: Jessica Michelle Chastain (n. 24 martie 1977)[3][4] este o actriță americană. A început cu roluri minore în seriale de televiziune, debutând în 2008, într-un film de lung metraj, Jolene. În 2011 a apărut în șase filme, printre care Take Shelter, The Tree of Life șiThe Help. Pentru personajul Celia Foote din The Help ea a obținut nominalizări la Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar, Globul de Aur și BAFTA. În 2012 a debutat pe Broadway în piesa The Heiresss.
Pentru rolul din Misiunea 00.30, Jessica Chastain a câștigat Premiul Globul de aur pentru cea mai bună actriță într-o dramă. A mai jucat înInterstellar (2014) și A Most Violent Year (2014), pentru care a primit a treia sa nominalizare la Globul de Aur. Jocul actoricesc din Misiunea 00.30 și din Mama l-au făcut pe criticul de film Richard Roeper să declare că este „una din cele mai bune actrițe din generația sa”.[5] În 2012, Time featured her as one of the "100 Most Influential People in the World"
Jessica Chastain | |
Chastain la Festivalul de film de la Toronto din 2015. | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Jessica Michelle Chastain |
Născută | (42 de ani)[2] Sacramento, California, Statele Unite |
Cetățenie | SUA |
Ocupație | Actriță |
Activitate | |
Educație | |
Alma mater | Juilliard School[*] Academia Americană de Arte Dramatice[*][1] Sacramento City College[*] |
Ani de activitate | 2004–present |
Premii | Premiul Globul de Aur () Premiul Saturn Screen Actors Guild Award |
* 1978: Cătălin Ștefan Ion (n. 24 martie 1978, București), cunoscut sub pseudonimul Cheloo, este rapper român, unul din membrii formației române de hip-hop Paraziții.[1]
A lansat primul său album, Sindromul Tourette în 2003, album premiat cu Discul de Aur pentru numărul mare de exemplare vândute.[2] Pe 24 martie 2011 Cheloo a lansat cel de-al treilea album solo intitulat Celcareurăște.
Puține lucruri se știu despre viața personală a lui Cheloo. Acesta a declarat într-un interviu: „Lumea e preocupată de monden, de viața mea personală, lucruri pe care eu refuz să le discut. Nu-mi place, nu mi-a plăcut niciodată. [...] Dacă mă întrebi de viața personală, nici nu mă interesează.”[5]Statutul de persoană publică este și unul dintre motivele pentru care rapperul evită locurile în care se află mulți oameni.[5]
În anul 2007, Cheloo s-a căsătorit cu Daniela Niculescu, cu care are în momentul de față un fiu pe nume Ștefan. La câteva luni după căsătorie, în căsnicia celor doi au avut loc certuri, în mod repetat.[6] În urma unui scandal domestic, în care au fost implicați și părinții Danielei, cuplul a fost reclamat de către vecini și amendat de poliție.[7] În vara anului 2010, o altă ceartă l-a determinat pe rapper să plece de acasă, motiv pentru care soția sa a făcut plângere împotriva lui pentru abandon familial. [6][7] Daniela a devenit dependentă de heroină, fiind nevoită internarea acesteia la Spitalul Floreasca; soția rapperului a declarat că motivul pentru care a început să consume droguri este pentru că soțul său o înșală.
La 24 noiembrie 2013, Cheloo a declarat în cadrul emisiunii X Factor, în calitate de jurat, după reprezentația unui concurent homosexual, Paolo Lagana, că: "Ai cântat, eu disprețuiesc tot ceea ce ești, ce reprezinți, și țara asta te va trimite acasă, cu siguranță". În urma declarației sale, Asociația ACCEPT a îndemnat românii să sesizeze Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) cu privire la declarațile acestuia, calificându-le drept homofobe.[9] În ianuarie 2014, presa internațională a preluat știrea și a condamnat „homofobia în direct la TV” a juratului X Factor.[10][11]
FremantleMedia, compania britanică ce deține licența X Factor în Europa și Statele Unite, a fost sesizată cu privire la incidentul petrecut în ediția românească din 29 noiembrie. Compania a condamnat gestul juratului spunând că „a fost lipsit de respect și nu și-a făcut datoria de jurat” și totodată reinterîndu-și poziția oficială care „încurajează ferm toleranța, iar respectul pentru demnitatea personală este una dintre valorile noastre principale.”[12]
Cheloo | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Cătălin Ștefan Ion |
Născut | (41 de ani) București, România București, RS România[1] |
Cetățenie | România |
Ocupație | cântăreț |
Activitate | |
Alte nume | Tenny-E, Tenie, Teni-e, Tenny-e, |
Gen muzical | Hip hop, Hardcore |
Instrument(e) | voce[*] |
Ani de activitate | 1994 - prezent |
Interpretare cu | B.U.G. Mafia, R.A.C.L.A., Mihai Mărgineanu, Fritz H8, Chioru H8, Smiley, Mahsat, Anonim, FreakaDaDisk, Ombladon, DJ Dox, Zale, raku, Pacha Man, Guess Who, Spike, Bitza, Texta, Euphoric, Killarmy, Rimaru, Bishop, MarkOne1, Dan Gerosu, Nimeni Altu, M&G, Puya, |
* 1981: Anna Brüggemann (n. 24 martie 1981, München) este o actriță germană și ocazional scenaristă.
A câștigat, împreună cu soțul ei, Dietrich Brüggemann (care a fost și regizorul filmului), Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu acordat filmului (Kreuzweg) la ediția a 64-a Berlinalelor din 2014
Anna și-a petrecut tinerțea în Africa de Sud, Stuttgart și Regensburg. Ea debutează în 1996 prin filmul Virus X, au urmat câteva seriale, printre ultimele filme în care a jucat difrite roluri se numără Neun Szenen și Renn, wenn Du kannst.
Filmografie:
Filmografie:
- 1996: Virus X
- 1998: Else
- 1999: Anatomie
- 1999: Einer geht noch
- 2001: Ice Planet
- 2001: 100 Pro
- 2002: Ein Dorf sucht seinen Mörder
- 2002: Die Dickköpfe
- 2003: Baal
- 2003: Mitfahrer – Jede Begegnung ist eine Chance
- 2003: Berlin – Eine Stadt sucht den Mörder
- 2003: Tatort – Versprochen
- 2004: Tatort – Vorstadtballade
- 2004: Tatort – Gefährliches Schweigen
- 2004: Kleinruppin forever
- 2004: Süss oder Woycek und das Polaroid
- 2004: Der Mörder meines Vaters
- 2004: Komm, wir träumen!
- 2004: Schatten
- 2005: Polizeiruf 110 – Resturlaub
- 2005: Oktoberfest
- 2005: Stages
- 2005: Katja kann fast alles
- 2006: Wilsberg – Falsches Spiel
- 2006: Neun Szenen
- 2006: Tatort – Das Ende des Schweigens
- 2007: Der Alte – Doppelspiel
- 2008: Berlin am Meer
- 2008: Tatort – Tod einer Heuschrecke
- 2008: Der russische Geliebte
- 2008: Bergfest
- 2008: Warten auf Angelina
- 2009: Der Alte – Du darfst nicht mehr leben
- 2009: Die Drachen besiegen
- 2009: Mitte Ende August
- 2010: Renn, wenn Du kannst
- 2010: Utta Danella: Eine Nonne zum Verlieben
- 2010: Ein Praktikant fürs Leben
Anna Brüggemann | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (39 de ani)[1][2] München, RFG[3] |
Părinți | Diethelm Brüggemann[*] |
Frați și surori | Dietrich Brüggemann[*] |
Cetățenie | Germania |
Ocupație | scenaristă actriță de film[*] |
* 1982: Donald Jacob "Jake" Hager Jr.[1][2] (născut pe 24 martie din 1982 în Perry, Oklahoma, Statele unite ale americii) cunoscut prin numele său de scenă Jack Swagger este un wrestler profesionist German-american , care în prezent lucrează pentru WWE în brandul SmackDown Live.[3] în Plus, el a fost un membru al companiei de dezvoltare Florida Championship Wrestling (FCW), în care a fost o dată Campion la categoria Grea din Florida și la unificat cu FCW Southern Heavyweight Championship.
* 1984: Cristina Andreea Mușat (n. , Slatina, România[1]), cunoscută mai mult sub numele de scenă Amna, este o cântăreață română pop/dance. A devenit cunoscută odată cu lansarea hitului “Tell Me Why” în colaborare cu Tom Boxer. Alte hit-uri ale Amnei sunt „Arme” - o colaborare cu What's UP și „Fără aer” feat Adda.
Cristina Andreea Mușat s-a născut pe 24 martie 1984, în Slatina, județul Olt, România, dar a crescut în București. A studiat pianul și canto la Liceul George Coșbuc specializare bilingvă; a absolvit facultatea de relații internaționale. Pe 12 august 2014, Amna a născut un băiețel pe care l-a numit David Cristian.
* 1984: Cristina Andreea Mușat (n. , Slatina, România[1]), cunoscută mai mult sub numele de scenă Amna, este o cântăreață română pop/dance. A devenit cunoscută odată cu lansarea hitului “Tell Me Why” în colaborare cu Tom Boxer. Alte hit-uri ale Amnei sunt „Arme” - o colaborare cu What's UP și „Fără aer” feat Adda.
Cristina Andreea Mușat s-a născut pe 24 martie 1984, în Slatina, județul Olt, România, dar a crescut în București. A studiat pianul și canto la Liceul George Coșbuc specializare bilingvă; a absolvit facultatea de relații internaționale. Pe 12 august 2014, Amna a născut un băiețel pe care l-a numit David Cristian.
Amna | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Cristina Andreea Mușat |
Născută | (35 de ani) Slatina, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | Cântăreață |
Activitate | |
Gen muzical | Electronica, electropop, dance, pop, dance-pop |
Instrument(e) | Voce |
Ani de activitate | 2011–prezent |
Case de discuri | Net's Work Records, Roton, Roster Music, Plethora Muzik, Cat Music |
Interpretare cu | Alexandra Stan, Inna, Tom Boxer, Adda, What's Up, Dorian Popa, Bere Gratis, Jorge |
Colaborare cu | What's Up, Adda, Maurizio Rivera, Jordi MB, Adria Ortega, Sonic-e & Woolhouse, Borys |
· 1984: Ifeanyi Emeghara (n. 24 martie 1984, Lagos) e un fotbalist nigerian care a evoluat pe postul de fundaș lateral.
* 1984: Benoît Pierre David Assou-Ekotto (n. 24 martie 1984) este un fotbalist profesionist care joacă la clubul francez Saint-Étienne pe postul de fundaș.
* 1984: Jungo Fujimoto (n. 24 martie 1984) este un fotbalist japonez.
* 1984: Liviu Hodor (n. 24 martie 1984, Câmpulung) este un cântăreț și DJromân.
* 1988: Szabina Mayer (n. 24 martie 1988, în Pápa)[2] este o handbalistă maghiarăcare joacă pentru Fehérvár KC și echipa națională a Ungariei pe postul de pivot.
* 1989: Sabina Rosengren Jacobsen (n. 24 martie 1989, în Lund) este o handbalistă suedeză cunoscută pentru calitățile sale defensive, care joacă pentru clubul CSM București și echipa națională a Suediei.
* 1989: Aziz Sergheievici Șaverșian (în rusă: Азиз Серге́евич Шавершян; 24 March 1989 – 5 August 2011), cunoscut sub numele de Zyzz pe internet, a fost un bodybuilder Australian născut în Moscova, celebritate pe internet, antrenor personal, model, sick cunt și striper part-time care a stabilit un cult după ce a postat mai multe videoclipuri pe YouTube, începând cu 2007. La sfârșitul lunii Iulie 2011 a fost adus în centrul atenției când The Sydney Morning Herald a publicat un articol despre arestarea fratelui său mai mare, Said Shavershian, pentru posesie ilegală de steroizi anabolici. Pe 5 August 2011, în timp ce se afla în vacanță în Bankok, Thailanda, Aziz Shavershian a suferit un atac de cord și a murit la vârsta de 22 de ani.
* 1990: Yuki Otsu (n. 24 martie 1990) este un fotbalist japonez.
* 1991: Ciprian Brata (n. 24 martie 1991, Satu Mare, România) este un fotbalist român aflat sub contract cu Olimpia Satu Mare
* 1995: Alexandru Andrei Casianov (n. 24 martie 1995) este un fotbalist din Bălți (Moldova) care evoluează ca atacant la Clubul de Fotbal Olimpia Bălți.
* 1997: Elena Dache (n. 24 martie 1997, în Galați)[5] este o handbalistă din România care joacă pentru HC Dunărea Brăila[6] și echipa națională a României[3]. Anterior, handbalista a fost legitimată la CSM București și a evoluat împrumutată la echipa Rapid București. Dache poate juca pe orice post la linia de 9 metri, intermediar stânga,[7] centru[8] și intermediar dreapta[9]. În trecut, handbalista a fost componentă a echipei naționale de tineret a României, cu care a câștigat medalia de bronz la Campionatul Mondial din 2016, desfășurat în Rusia.[1][10] Dache a jucat în toate cele 9 partide și a înscris 21 de goluri
* 1997: Mina Myōi (名井 南 Myōi Mina?, n. 24 martie 1997), cunoscută sub numele de scenă Mina, este o cântăreață care activează în Coreea de Sud. Ea este o membră a grupului de fete Twice, format de JYP Entertainment. În Twice, este una din cele trei membre japoneze
Mina s-a născut în San Antonio, Texas, pe 24 martie 1997[6] și a crescut în Kobe, Prefectura Hyōgo, Japonia.[3] Mina a practicat baletul de la o vârstă fragedă, dansând mai mult de un deceniu înainte de a debuta cu Twice.[4] A studiat la Școala Obayashi Heart Heart din Japonia. În 2017, ea deține o cetățenie japoneză și americană
* 1984: Benoît Pierre David Assou-Ekotto (n. 24 martie 1984) este un fotbalist profesionist care joacă la clubul francez Saint-Étienne pe postul de fundaș.
* 1984: Jungo Fujimoto (n. 24 martie 1984) este un fotbalist japonez.
* 1984: Liviu Hodor (n. 24 martie 1984, Câmpulung) este un cântăreț și DJromân.
La vârsta de 16 ani și-a început profesia în Câmpulung, ca DJ, la un post de radio local. La vârsta de 18 ani străbate cluburile din țară tot ca DJ.[1]Începând din 2009, Liviu colaborează cu Tara și Edward Maya, care și-a început primul său proiect dance, single-ul “Happy For You”.[2]
În 2010 Liviu Hodor și Tara au lansat al doilea single, "Dream with you" este o piesa catchy. Traseul a fost alcatuit de Liviu Hodor alaturi de colegii sai de studio din trupa Sunrise Inc. [3]
În 2011 Liviu a colaborat din nou cu Sunrise Inc pentru o altă piesă de dance "Still The Same"
Liviu Hodor | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 24 martie 1984 Câmpulung, Argeș |
Cetățenie | România |
Ocupație | cântăreț, DJ |
Activitate | |
Gen muzical | House, electronic, dance |
Instrument(e) | voce[*] |
Case de discuri | Cat Music |
Colaborare cu | Mona, Edward Maya |
Premii | Romanian Music Award pentru Best Dance Romanian Music Award pentru Best DJ Romanian Music Award pentru Best New Act |
* 1984: Vladimir Livsit (n. 24 martie 1984, Republica Moldova) este un fotbalistmoldovean liber de contract. Evoluează pe postul de portar. A jucat în Liga I, la echipa Pandurii Târgu Jiu.
* 1984: Park Bom (n. , Seul, Coreea de Sud),[1] cunoscută și sub numele de Bom, este o cântăreață sud coreeană. Este cunoscută în special pentru rolul ei de vocalistă în trupa 2NE1.
* 1984: Park Bom (n. , Seul, Coreea de Sud),[1] cunoscută și sub numele de Bom, este o cântăreață sud coreeană. Este cunoscută în special pentru rolul ei de vocalistă în trupa 2NE1.
Bom și-a început cariera muzicală în 2006 prin colaborările ei cu diverși colegi ai casei de discuri precum BIGBANG, Lexy și Masta Wu. În 2009 a debutat alături de trupa sud coreeană de k-pop 2NE1, ca vocalistă principală. Ca membră a trupei, a lansat doua solo-uri, "You and I" și "Don't Cry", piese ce au ajuns pe locul 1 în Gaon Digital Chart, clasamentul muzical național al Coreei de Sud.[2] A câștigat premiul Best Digital Single la a 10-a editie Mnet Asian Music Awards (MAMA).
În urma destrămării trupei în 2016, Park Bom a părăsit agenția, YG Entertainment, în noiembrie. Pe 18 iulie 2018 a semnat cu D-Nation Entertainment și a lansat piesa "Spring", în martie 2019.
Park Bom (박봄) | |
Park Bom | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (35 de ani) Seul, Coreea de Sud |
Cetățenie | Coreea de Sud |
Ocupație | cântăreață actriță actriță de film[*] |
Activitate | |
Domiciliu | Seul, Coreea de Sud |
Alma mater | Gould Academy[*] Berklee College of Music Peabody Institute[*] |
Ani de activitate | 2006 - Prezent |
Stil | K-pop; R&B |
* 1985: Nicolae Mitea este un fotbalist român liber de contract, ultima oară jucător pentru FC Petrolul Ploiești.
* 1986: Keba Paul Koulibaly (n. 24 martie 1986, Ouagadougou, Burkina Faso) este un fotbalist din Burkina Faso care evoluează pe postul de fundaș stânga.
* 1987: Ramires Santos do Nascimento (portugheză braziliană: /ʁaˈmiɾes ˈsɐ̃tus du nasiˈmẽtu/; n. ,[4] Barra do Piraí, Brazilia), cunoscut ca Ramires, este un fotbalist brazilian care evoluează la Jiangsu Suning și la echipa națională de fotbal a Braziliei.
* 1988: Ayako Hara (原綾子 Hara Ayako?) este un model care a cucerit titlul de Miss Universe Japan în 2012.* 1988: Szabina Mayer (n. 24 martie 1988, în Pápa)[2] este o handbalistă maghiarăcare joacă pentru Fehérvár KC și echipa națională a Ungariei pe postul de pivot.
* 1989: Sabina Rosengren Jacobsen (n. 24 martie 1989, în Lund) este o handbalistă suedeză cunoscută pentru calitățile sale defensive, care joacă pentru clubul CSM București și echipa națională a Suediei.
* 1989: Aziz Sergheievici Șaverșian (în rusă: Азиз Серге́евич Шавершян; 24 March 1989 – 5 August 2011), cunoscut sub numele de Zyzz pe internet, a fost un bodybuilder Australian născut în Moscova, celebritate pe internet, antrenor personal, model, sick cunt și striper part-time care a stabilit un cult după ce a postat mai multe videoclipuri pe YouTube, începând cu 2007. La sfârșitul lunii Iulie 2011 a fost adus în centrul atenției când The Sydney Morning Herald a publicat un articol despre arestarea fratelui său mai mare, Said Shavershian, pentru posesie ilegală de steroizi anabolici. Pe 5 August 2011, în timp ce se afla în vacanță în Bankok, Thailanda, Aziz Shavershian a suferit un atac de cord și a murit la vârsta de 22 de ani.
Shavershian a fost născut în Moscova, Rusia, cel mai tânăr copil al lui Maiane Iboian, ce lucrează în cardiologie și Sergei Shavershian. Are un frate mai mare, Said Shavershian, ce este cunoscut sub numele de "Chestbrah" pe internet.
La începutul anilor 90, Shavershian și familia sa, s-au mutat în Australia. A crescut în Eastwood, New South Wales și a urmat cursurile liceului Catolic Marist College Eastwood, unde a obținut diploma Dux. Înainte să moară în August 2011, era pe cale să termine University of Western Sydney, cu specializare în afaceri și comerț.
Pe 5 august 2011, Aziz Shavershian a suferit un atac de cord într-o saună, în timp ce se afla în vacanță în Bangkok, Thailanda. A fost dus la un spital, unde doctorii nu au reușit să îl readucă la viață. Familia și prietenii săi au dat de știre despre decesul lui pe Facebook. Moartea sa a fost confirmată Marți, 9 august de către Departamentul de Relații Externe (DFAT).
La autopsie s-a descoperit că acesta avea o afecțiune congenitală a inimii nedetectată. Familia sa a declarat că a avut câteva simptome minore cu câteva luni înainte de luna august, inclusiv tensiune crescută și respirație dificilă ocazională. Familia sa a avut un istoric de probleme cu inima.
Potrivit The Sydney Morning Herald, moartea lui Shavershian a fost a șasea cea mai căutată moarte în Australia, în 2011. Înaintea morții sale, Shavershian a postat un videoclip cu el pe o rețea de socializare, ce a ajuns mai târziu pe locul 18 în topul videoclipurilor de știri ale anului 2011 ale canalului de știri Nine News. Pe perioada mai 2011 - mai 2012, statisticile Google Insight au arătat că a fost căutat pe Google de tot atâtea ori ca prim ministrul de atunci al Australiei. Julia Gillard.
La festivalul din Sydney 2012 New Year's Day Field Day, participanții s-au costumat în clone de ale lui Shavershian, drept tribut.
Said Shavershian a creat un videoclip tribut de 19 minute în memoria fratelui său Aziz, intitulat "Zyzz - The legacy" și l-a postat pe YouTube pe 22 martie 2012. Videoclipul a fost în topul videoclipurilor în trend pe YouTube de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii aprilie 2012.
Pagina de fani a lui Shavershian avea 60,000 de fani înaintea decesului său. În aprilie 2012, The Daily Telegraph a notat că pagina sa avea peste 300,000 de fani, înainte să devină inactivă câteva luni mai târziu.
Potrivit unei opinii prezentate în Wentworth Courier, deși sute de articole Wentworth Courier publicate online au atras mai puțini vizitatori din 2011, "Zyzz story" încă reușește "să fie citită și apare frecvent pe lista zilnică a celor mai citite articole pe site-ul Wentworth Courier."
Aziz Șaverșian Азиз Сергеевич Шавершян | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 24 martie 1989 Moscova, Rusia |
Decedat | (22 de ani) Bangkok, Thailanda |
Cauza decesului | Atac de cord |
Naționalitate | Australian |
Cetățenie | Rusia Australia |
Ocupație | Bodybuilder, antrenor personal, celebritate pe internet, stripper, model |
Activitate | |
Cauza decesului | Atac de cord |
Alma mater | Marist College Eastwood |
Ani de activitate | 2007-2011 |
Oraș natal | Eastwood, New South Wales, Australia |
Înălțime | 1,86 m |
Greutate | 100 kg |
Semnal de identificare | Zyzz |
* 1990: Yuki Otsu (n. 24 martie 1990) este un fotbalist japonez.
* 1991: Ciprian Brata (n. 24 martie 1991, Satu Mare, România) este un fotbalist român aflat sub contract cu Olimpia Satu Mare
* 1995: Alexandru Andrei Casianov (n. 24 martie 1995) este un fotbalist din Bălți (Moldova) care evoluează ca atacant la Clubul de Fotbal Olimpia Bălți.
* 1997: Elena Dache (n. 24 martie 1997, în Galați)[5] este o handbalistă din România care joacă pentru HC Dunărea Brăila[6] și echipa națională a României[3]. Anterior, handbalista a fost legitimată la CSM București și a evoluat împrumutată la echipa Rapid București. Dache poate juca pe orice post la linia de 9 metri, intermediar stânga,[7] centru[8] și intermediar dreapta[9]. În trecut, handbalista a fost componentă a echipei naționale de tineret a României, cu care a câștigat medalia de bronz la Campionatul Mondial din 2016, desfășurat în Rusia.[1][10] Dache a jucat în toate cele 9 partide și a înscris 21 de goluri
* 1997: Mina Myōi (名井 南 Myōi Mina?, n. 24 martie 1997), cunoscută sub numele de scenă Mina, este o cântăreață care activează în Coreea de Sud. Ea este o membră a grupului de fete Twice, format de JYP Entertainment. În Twice, este una din cele trei membre japoneze
Mina s-a născut în San Antonio, Texas, pe 24 martie 1997[6] și a crescut în Kobe, Prefectura Hyōgo, Japonia.[3] Mina a practicat baletul de la o vârstă fragedă, dansând mai mult de un deceniu înainte de a debuta cu Twice.[4] A studiat la Școala Obayashi Heart Heart din Japonia. În 2017, ea deține o cetățenie japoneză și americană
Mina | |
Mina Myōi | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Mina Myōi[1] |
Născută | (22 de ani) San Antonio, Texas, Statele Unite ale Americii[2] |
Cetățenie | Japonia SUA |
Ocupație | cântăreață |
Activitate | |
Gen muzical | |
Instrument(e) | voce |
Ani de activitate | 2015–prezent |
Case de discuri | JYP |
Colaborare cu |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu