MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU DUMINICĂ 9 MAI 2021 /MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

 8. /9 MAI 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

MARIUS ȚEICU

Marius Țeicu
Marius Țeicu
Date personale
Născut	9 mai 1945 (75 de ani)  Reșița, Caraș-Severin, România
Cetățenie	România
Ocupație	Compozitor, profesor, orchestrator, solist vocal, pianist
Activitate
Gen muzical	muzică ușoară, pop, musical, operetă, muzică de film, muzică pentru copii
Instrument(e)	pian
Ani de activitate	1952 - prezent
Prezență online
Site web
Modifică date / text

Marius Țeicu (n. 9 mai 1945, Reșița, Caraș-Severin, România) este un compozitor, solist vocal, instrumentist (pian, instrumente cu clape, oboi) orchestrator, dirijor și profesor din România.

A absolvit “Liceul de muzică” din Timișoara în 1963, la secția oboi-pian și “Academia de muzică” din București în 1968 la secția dirijat. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1974, de asemenea profesor (între anii 1991-2002) al “Facultății de Teatru” din cadrul Universității Ecologice din București. Din anul 2002 este profesor al Facultății de Teatru din cadrul “Universității Spiru Haret” din București.

Creație muzicală

Creația sa muzicală cuprinde un număr de peste cinci sute de melodii de muzică ușoară, majoritatea făcând parte din programele de Radio și Televiziune, fiind editate pe CD-uri, casete sau discuri vinyl. A semnat partituri muzicale pentru filme artistice de lung metraj, filme muzicale, muzicaluri pentru copii și tineret, show-uri de televiziune, muzică pentru copii, spectacole de revistă, operetă, etc.

Creație muzicală închinată PCR-ului

Compozitorul Marius Țeicu a recunoscut însă că a scris "câteva" piese corale închinate partidului, fără texte, spunând că a făcut aceasta "mai mult de frică", cândva prin anii 1980. "Nu cred că un compozitor care a scris piese de genul acesta e mai vinovat ca Ion Iliescu", a declarat Horia Moculescu. "Nici un compozitor nu a fost obligat să scrie pentru partid. A făcut-o din proprie sa voință", a mai spus președintele UCMR, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Musicaluri

• “Examene, examene” (libret, Eugen Rotaru) – Teatrul de Operetă din București, Teatrele Lirice din Constanța, Iași și Brașov
• “Nota zero la purtare” (libret, Octavian Sava) – Teatrul de Revistă “Constantin Tănase” din Bucuresti, Teatrul “Luceafărul” din Iași
• “Divanul Persian” (libret, Octavian Sava și Grigore Gonța) – Teatrul Național Timișoara, Timișoara
• “Prostia omenească” (scenariu, Bogdan Ulmu) – Teatru Anton Pann, Râmnicu Vâlcea
• “Omul care a văzut moartea” (libret, Octavian Sava după Victor Eftimiu) – Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”, București
• “Estera” (libret, Octavian Sava) – Teatrul Evreiesc de Stat, București
• “O premieră furtunoasă” - Teatrul de revistă Constantin Tănase, București

Musicaluri pentru copii

• “Mary Poppins” (libret, Silvia Kerim) – Teatrele din București, Timișoara, Cluj, Oradea, Craiova și Reșița, Teatrul Național Oradea,
• “Micuta Dorothy” (libret, Silvia Kerim) – Teatrul Țăndărică din București, Opera Craiova, Opereta București, "Rapsodia Română, București, Teatrul din Brăila, Opera Națională Română Timișoara
• "Gulliver în țara piticilor" (libret, Silvia Kerim) - Teatrul Țăndărică din București, Teatrul de Operetă București
• "Frumoasa din pădurea adormită" (libret, Silvia Kerim) - Teatrul Țăndărică din București, Opera din Craiova, Teatrul de Operetă București, Teatrul muzical Galați, Vredestein Giugiaro Opera din Brașov

Filme de lung metraj

• “Angela merge mai departe” (regia, Lucian Bratu, 1982)
• “Al patrulea gard lângă debarcader” (regia, Cristiana Nicolae 1983)
• “Acordați circumstanțe atenuante” (regia, Lucian Bratu, 1984)
• Rămășagul (1985)
• “Zâmbet de soare” (regia Elisabeta Bostan) – Film distins cu premiul II la Festivalul filmului pentru tineret din Portugalia – 1989

Filme și show-uri muzicale pentru televiziune

• “Racheta albă” (regia, Cristiana Nicolae)
• “Cenușăreasa” (regia, Titus Munteanu)
• “Marius, Olimpia și Mihai” (regia, Titus Munteanu)
• “Un trio formidabil” (regia, Titus Munteanu) – Show distins la Festivalul filmului de televiziune de la Gabrovo – Bulgaria 1987, pentru cel mai bun film muzical de scurt metraj
• “Popeye marinarul” (regia, Titus Munteanu)
• “Fantezii, fantezii” (regia, Titus Munteanu)
• “Frumoasa din pădurea adormită” (Regia, Titus Munteanu)
• “Orășelul muzicii”(regia, Titus Munteanu)
• “Unul pentru toți, toți pentru unul” (regia, Titus Munteanu)
• “Carnaval” (regia, Titus Munteanu)
• "Cine ești tu" (regia, Titus Munteanu)

Spectacole de revistă

• “Telefantasio” (Constanța, 1978)
• “Revista pălăriilor” (Deva, 1978)
• “Savoy, Savoy” (București, Teatrul de revistă Constantin Tănase, 1987

Muzică ușoară-peste 500 lucrări muzicale, vocale și instrumentale, pentru toate vârstele

CD-uri, Casete, Discuri

1. CD-uri și casete de autor

• "Parada Vedetelor, Prezentată de Marius Țeicu", Muzica de Marius Țeicu (căntăreți diferiți)
• "Te aștept draga mea" ediția 1-a,Melodii și voce: Marius Țeicu
• Love Songs, Cântece de dragoste de Marius Țeicu
• "Mari succese - Angela Similea" ediția 1-a, Melodii de Marius Țeicu cu Angela Similea
• Colinde și cântece de Crăciun, Angela Similea și Marius Țeicu
• "Chemarea dragostei", Melodii de Marius Țeicu, (cântăreți diferiți)
• „Cântece de iubire”
• 17 compoziții de Marius Țeicu,.(cântăreți diferiți)
• Te aștept draga mea ”Ediția 2-a, Melodii și voce: Marius Țeicu
• Mari succese - Angela Similea" ediția 2-a
• Melodii de Marius Țeicu
• Parada vedetelor”
• Melodii de Marius Țeicu (cântăreți diferiți)
• Best of Marius Țeicu" (cântăreți diferiți)
• The Best Romanian Music Collection, Marius Țeicu"(cântăreți diferiți)
• Muzica e un univers", Cântece pt. copii de Marius Țeicu

2. Discuri și casete de autor

• “Plouă cu soare”
• “Telegrame”
• “Fotografia”
• “Angela Similea și Marius Țeicu” – vol.I
• “Angela Similea și Marius Țeicu” – vol.II
• “Gulliver în țara piticilor”
• “Flacăra nestinsei iubiri”
• “Muzica e un univers” Cântece pentru copii de Marius Țeicu

3. Aproximativ 200 cântece editate pe albume CD, casete, discuri.

Premii pentru compoziție

• Premiul Uniunii Compozitorilor – “Mamaia 1973” pentru melodiile “Chemarea dragostei” și “Tineri”
• Premiul III – “Mamaia 1974” pentru melodiile “Acum te-am regăsit” și “Doar pacea”
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1976 pentru melodiile “Umbra plopilor” și “Stai,stai, stai”
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1979 pentru melodia “Lumina vieții”
• Premiul Juriului - “Melodii 1980” pentru “Dragostea nu are asemănare” și “Tăcerea nu-i de aur”
• Premiul Juriului - “Melodii 1981” pentru “Voi râde iar”
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1981 pentru melodia “Planete”
• Marele Premiu – “Melodii 1982” pentru melodia “Mama, doar mama”
• Premiul Publicului – Melodii 1982” pentru melodia “Unde erai?”
• Premiul UNICEF – Berna (Elveția) 1982 pentru lucrarea “Voi, copii” – disc, caseta, album
• Trofeul “Mamaia 1983” pentru melodiile: “Nimic nu poate învinge iubirea” și “Să cântăm azi omenirii”
• Premiul Publicului – “Melodii 1983” pentru melodia “Trăiesc”
• Marele Premiu – “Melodii 1984” pentru melodia “Trăiesc”
• Premiul I – “Melodii 1984” pentru “Voi cânta pentru Mileniu III” și “Nu te enerva”
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1985 pentru opereta “Examene, examene” și pentru melodia “Voi cânta pentru Mileniul III”
• Premiul I – “Mamaia 1986” pentru melodiile “Nu-mi lua iubirea” și “O planetă a iubirii”
• Premiul Juriului – “Melodii 1987” pentru melodia “Cheamă iubirea, ad-o-napoi” și “Eu te voi iubi”
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1988 pentru Spectacolul de Revistă “Savoy, Savoy”
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1992 pentru melodia “Ce va fi cu iubirea mea?”
• Trofeul “Mamaia 1992” pentru melodia “Ce va fi cu iubirea mea?”
• Trofeul Festivalului Internațional București 1992” pentru melodia “Spune-mi, iubire”
• Trofeul “Mamaia 1994” pentru melodia “Dau viața mea pentru o iubire”
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 1995 pentru melodiile “O viață, un destin” și “Dragoste fugară”
• Premiul II – “Mamaia 1998” pentru melodia “Vreau să trăiesc”
• Trofeul “Festivalului național al muzicii ușoare pentru copii” 1998 pentru melodia “N-am răbdare”
• Trofeul “Golden Star” București 2001 “Festivalul internațional al muzicii pentru copii”, pentru melodia “Dacă vreau aprind o stea”
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 2002 pentru Musicalul “Divanul Persian”
• DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ în semn de recunoaștere și de prețuire pentru contribuția la promovarea „Cântecului Românesc” acordată de Ministerul Culturii și Cultelor 2002

•DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ pentru contribuția de seamă în crearea Musicalului Românesc pentru copii acordată de Teatrul Național de operetă „Ion Dacian” și Uniunea scriitorilor din România 2003

• DIPLOMA DE EXCELENȚĂ pentru întreaga carieră artistică Mamaia 2003
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 2005 pentru Musicalul “Omul care a văzut moartea”
• DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ pentru musicalurile „Omul care a vazut moartea” și ”Estera” acordată de Revista „Actualitatea Muzicală” 2006
• DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române 2006
• Premiul Uniunii Compozitorilor pe anul 2005 pentru Musicalul “Omul care a văzut moartea”
• Premiul Revistei "Actualitatea muzicală" pe anul 2006, pentru Musicalul “Omul care a văzut moartea” și Musicalul "Estera"
• DIPLOMA DE ONOARE la 40 de ani de viață a Festivalului „Cerbul de aur”, pentru contribuția de-a lungul anilor la strălucirea acestui festival 2008
• Premiul de Excelență UCMR-ADA(Uniunii Compozitorilor și Asociația drepturilor de autor) pentru întreaga activitate.2009
• PREMIUL DE EXCELENȚĂ Festival Mamaia pentru întreaga activitate. 2010
• Premiul pentru spectacol musical “acordat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru Musicalul “O premieră furtunoasă”, 2011

Tipărituri muzicale în țară și în străinătate

• Volumul “Melodii alese – Marius Țeicu” – București Berna – Elveția, din volumul “Sing mit uns” – melodia “Voi, copii”. Alte circa 50 de melodii la diverse edituri “A opta minune a lumii – cântece pentru copii mici și mari” de Marius Țeicu, editura “Z” București

Jurii naționale și internaționale

• Festivalul internațional “Cerbul de aur”
• Festivalul național “Mamaia”
• Festivalul național “Mamaia copiilor"
• Festivalul “melodiile Bucureștilor”
• Concursuri de interpretare naționale și internaționale
• Concursul “Steaua fără nume” Televiziune
• Concursul “Ploaia de stele” Televiziune
• Nenumărate Festivaluri interjudețene

Activitate interpretativă

Ca solist vocal a imprimat peste 40 de melodii, prezente la Radio, Televiziune sau pe CD-uri, casete si discuri. De asemenea, a susținut spectacole pe scenele din Germania, Polonia, SUA, Canada, Rusia, etc. În aceeași calitate de solist vocal, pianist și orchestrator a contribuit la realizarea show-urilor de Televiziune la care a scris muzica. În calitate de pianist a făcut parte din următoarele formații: “Dixi 67” , “Modern Group” , “Perpetuum Mobile Group”, “Noi Patru”, etc.

Activitate didactică

• În perioada 1968-1974, profesor la Școala Populară de Artă din București, catedra de Muzică Ușoară. Printre elevii absolvenți: Angela Similea, Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Mihai Constantinescu, Adrian Romcescu, Ioan Luchian Mihalea, Zoe Câmpeanu ș.a.
• Între anii 1991-2002 profesor la Facultatea de Teatru, Universitatea Ecologică din București
• Din anul 2002 profesor la Facultatea de Teatru, Universitatea Spiru Haret
• În anul 1991 a conceput pentru uz intern o “Culegere de vocalize” (Diatonice și cromatice, Melodice, armonice sau contrapunctice, pe una, două sau trei voci). Printre studenți: Monica Anghel, Laura Stoica, Anca Țurcașiu, Narcisa Suciu, Daniela Gheorfy, Paul Surugiu (“Fuego”), Manuela Fedorca.

Activitate didactică (ca profesor de canto și aranjamente vocale)

• pregătirea tinerilor din emisiunea TVR "Școala Vedetelor 2"
• pregătirea copiilor din emisiunea TVR "Numai cu acordul minorilor"
• pregătirea concurenților din emisiunea Pro TV "Alege ASIA"
• pregătirea concurenților din emisiunea Pro TV "Pop-star"

DYA

Sari la navigareSari la căutare

Diana Prepeliță
Date personale
Nume la naștere	Diana Ioana Prepeliță
Născută	9 mai 1994 (26 de ani)  Iași, România
Cetățenie	România
Ocupație	Cântăreață
Activitate
Alte nume	Dya
Gen muzical	Pop, RnB, soul
Instrument(e)	Chitară clasică, pian
Ani de activitate	2006-prezent
Case de discuri	Cat Music
Interpretare cu	New Star Music, Costi Ioniță
Influențe	Mariah Carey
Prezență online
Site web
Modifică date / text

• Dya (n. Ioana Diana Prepeliță la data de 9 mai 1994 în Iași, România) este o cântăreață de muzică Pop, RnB și soul. La finele anului 2005, interpreta a devenit membră a grupului New Star Music, formație care a reprezentat România la Concursul Muzical Eurovision Junior 2006, unde s-a clasat pe poziția cu numărul șase. Ulterior, în ultima parte a anului 2008, Dya a obținut un contract de management oferit de Cat Music, preferând să urmeze o carieră pe plan independent. Este absolventă a Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași, secția canto muzică ușoară-jazz, licențiată a Universității Hyperion - București, Facultatea de jurnalism. În 2018 și-a finalizat studiile de master la Facultatea de Comunicare mediatică și Publicitate din cadrul Universității Hyperion din București. A studiat chitara clasică și pianul în liceu.^[1] Pasiunile ei sunt: muzica, cititul, relaxarea în aer liber, cinefilia. „Muzica este medicamentul sufletului. Spun asta pentru că mă însoțește oriunde, este mereu prezentă, iar atunci când sunt supărată încep să cânt și toate lucrurile revin la normal, iar eu sunt fericită”.
• Cariera muzicală
• A pășit prima dată pe o scenă la 5 ani jumătate. A reprezentat România în anul 2006 la Eurovision Junior alături de trupa "New Star Music" unde a obținut locul 6 cu piesa “Povestea mea”/”My story”.^[2]
• Coprezentator la Antena 1 Iași la emisiunea "Kids Land" și la TVR Iași la emisiunea "Țara lui Piticot", emisiune prezentată și de Andreea Marin.^[3] A jucat în piesa de teatru "Zurgălăii cei năstrușnici de la sania lui Moș Crăciun", în regia lui Vasile Mantea, alături de actori renumiți ca Monica Ghiuță, Eugen Cristea.^[1] A prezentat Callatis Junior-Mangalia 2009^[4] și a cântat pe scena festivalului Callatis Mangalia în 2008 și în 2010.
• În anul 2008 a semnat un contract cu casa de producție CAT MUSIC București, producător Dan Popi, manager Costi Ioniță.^[5] Primul videoclip a fost realizat în regia lui Florin Botea în anul 2008 la piesa "Down the earth", piesă care s-a difuzat la radio,TV, intrând în topurile de specialitate. Al doilea videoclip a fost filmat în Bulgaria(Sofia) la piesa "Stai" în română și engleză (Stay), realizate de o echipă de profesioniști bulgari. În luna decembrie 2009 a filmat al treilea videoclip la piesa "Snow Story",compozitor Cătălin Dascălu. În anul 2009 a avut concerte în toată țara împreună cu fetele de la Blaxy Girls, unde a și prezentat acest turneu.
• A fost invitată în recital la Festivalul Internațional "Cerbul de Aur Junior" 2009, 2010.
• Dya a fost invitată la New York, SUA, pentru a susține un recital în Manhattan pentru diaspora românească pe data de 1 mai 2010.
• A fost în juriu alături de Mihai Trăistariu la festivalul Music for Kids, edițiile 2010-2014. A participat la festivalul internațional „George Grigoriu”, Brăila, 2011,cu piesele „Uită nostalgia” (Corina Chiriac) și „Cui îi pasă de mine”(Marina Florea).
• Single-ul CRAZY în colaborare cu Dj-ul Victor Ark este difuzat la radio-urile din Spania și prezent pe marile compilații din Spania.
• În toamna anului 2011 a lansat noul single Don’t know, compus de Costi Ioniță, promovat pe toate radiourile din țară. Videoclipul piesei l-a filmat la sfârșitul lunii ianuarie, fiind difuzat pe posturile de specialitate.^[6] „Don’t know” este în TOP 10 Media forest.
• La inceputul lunii septembrie 2014, a lansat piesa “Perfect play”, compusă tot de Costi Ioniță.
• La începutul lunii aprilie 2015, a lansat piesa ,,Dor”, compusă de  Smiley, aceasta fiind prima colaborare pe care a avut-o cu studiourile HaHaHa Production. La sfârșitul lunii Octombrie 2015, a lansat piesa ,,Magazin de vise”, pe versurile și muzica lui Randi, piesa fiind produsă în studiourile Famous Production.
• 2017 a reprezentat pentru Dya un an al schimbărilor de bun augur. Ea a fost cooptată de către  Nick, fondatorul celebrei trupe N&D. Au cântat împreună  în cadrul evenimentului aflat la cea de-a patra ediție We love Retro, de la Sala Polivalentă din Cluj Napoca, unde au participat 9000 de spectatori. De asemenea, cei doi au numeroase concerte în această formulă, în toată țara.
• În 2018, Dya a participat într-un turneu cu ocazia Anului Centenarului, cuprinzând 100 de orase din țară, intitulat România în sărbătoare. De asemenea, aceasta a cântat alături de Nick (N&D), la cel mai mare festival retro din România, la București, pe 13 iulie, la Arenele Romane și pe 20 octombrie, la Sala Polivalentă din Cluj Napoca, intitulat “We love Retro”, alături de CC Catch, Masterboy, Dr. Alban și mulți alții.
• În 2019, Diana Prepeliță alias DYA, a fost finalistă în competiția muzicală Eurovision alături de Lucian Colareza, finală desfășurată la București, pe 17 februarie, la Sala Polivalentă.
• Premii obținute

• Trofeul "TI AMO" 2006 Onești cu piesa “Înger alb”, compozitor Eugen Ungureanu;
• Marele Premiu Nurnberg Germania 2006
• Trofeul "Flori de gheață" 2006 București
• Trofeul "Constelația Necunoscută" Vaslui 2006
• Premii I În Arad, Techirghiol, Vaslui, Dorohoi, Tecuci, Craiova, Alesd, Piatra Neamț
• Premiul II Festivalul internațional "O Europă deschisă"-Moscova Rusia 2005
• Premiul II Festivalul internațional "Steaua Elatului"- Republica Moldova Chișinău
• Premiul II Festivalul internațional "Aurora boreală" Russe
• Premiul II Concursul "Fresh Mania" organizat de postul de televiziune Național TV
• Discografie
• Albume de studio
• Albumul de debut (2009)
• Discuri single
• „Down the Earth” (2008)
• „Stay]”/„Stai” (2009)
• „Crazy” (2011)
• „Don't Know” (2012)
• „Price Price of love” (2012)
• „Perfect play” (2014)
• ,,Dor" (2015)
• 
  

THEODOR FUCHS

Sari la navigareSari la căutare

Theodor Fuchs
Date personale
Născut	4 februarie 1873[1]  Cehia
Decedat	9 mai 1953 (80 de ani)  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	pianist dirijor compozitor
Activitate
Alma mater	Universitatea Națională de Muzică București
Modifică date / text

Theodor Fuchs (n. 4 februarie 1873,^[1] Cehia – d. 9 mai 1953, București, România) a fost un pianist, compozitor, critic muzical și pedagog român. A studiat la Conservatorul din București și la Viena. A scris opere, balete, simfonii, concerte, coruri, piese instrumentale (rapsodii pentru pian, sonate) și vocale cu acompaniament pentru pian. A fost acompaniatorul preferat al lui George Enescu pentru muzica de cameră, participând frecvent la concertele unor mari soliști care au vizitat România. Teodor Fuchs este și autorul unor lucrări didactice.

ALFRED MENDELSOHN

Sari la navigareSari la căutare

Alfred Mendelsohn
Date personale
Născut	17 februarie 1910  București, România
Decedat	9 mai 1966 (56 de ani)[1]  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	Compozitor și dirijor
Activitate
Alma mater	Academia de Muzică din Viena Conservatorul din București
Organizație	Opera din București
Modifică date / text

Alfred Mendelsohn (n. 17 februarie 1910, București – d. 9 mai 1966, București) a fost un compozitor și pedagog român de origine evreiască^[2].

Părinții

Tatăl său, Leon Mendelsohn, a fost prim-violist al Orchestrei Filarmonicii din București, colaborator al maestrului George Enescu în numeroase concerte camerale, precum și compozitor al unor lucrări simfonice și camerale. Mama sa era pianistă, cu o bogată activitate concertistică.^[3]

Studii

Alfred Mendelsohn a studiat între 1927 - 1931 la Academia de Muzică (Akademie für Musik und darstellende Kunst) din Viena cu Joseph Marx și Franz Schmidt,dirijat cu Rudolf Nilius, orgă cu Franz Schütz și la Conservatorul din București cu Mihail Jora. Între 1944 - 1963 a fost dirijor al Operei din București.^[4]

Văzut de contemporani

În volumul său de „Însemnări”, Maria Banuș scrie următoarele:^[5]

Compozitorul e gras, blond, bucălat, ciuf mare, râs facil, din când în când subțire, în falset. Bonom, comunicativ. Clocotește de proiecte. Arată ca un uriaș prunc din țara giganților. Până-n 1937, a fost corepetitor stagiar la operă. Din 1937 până-n 1940 a fost ofițer activ.

Activități

În mai 1956, Alfred Mendelsohn alături de Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri și Ion Dumitrescu, a făcut parte dintr-un grup de muzicieni români care s-a deplasat la Paris cu sarcina de a depune coroane la mormântul lui George Enescu, la exact un an de la decesul artistului.^[6]

Controverse

În cvasi-totalitatea biografiilor întocmite de autori evrei, lui Alfred Mendelsohn i se menționează exclusiv opera muzicală, de compozitor și profesor la Conservator, dar se omite faptul că a fost membru de partid (PMR) din 1945; secretarul subsecției (1946-50), respectiv președintele secției Muzică a A.R.L.U.S. (1950-?); membru al Comitetului pentru Arte subordonat Direcției Propagandă și Agitație a C.C. (1946-1948); director în cadrul Ministerului Artelor (și Informațiilor) (1948-1952); deputat în Sfatul Popular București (1948-1952); în anii ’50 secretar al organizației de partid a Societății/Uniunii Compozitorilor, calitate în care în 1956 declama: “Uniunea Compozitorilor […] desființează din rădăcini caracterul mercantil al vechii Societăți […] și orientează eforturile creatorilor și ale muzicologilor spre o concepție nouă spre crearea unor opere importante, legate de viața și aspirațiile poporului nostru, creatorul socialismului”^[7]; redactor la revista Muzica, unde opinează că “în artă se duce o bătălie aprigă între nou și vechi”, acuză “tendințele retrograde, reacționare, care vor să izoleze arta de popor” și preaslăvește “marea lumină care a răsărit în octombrie 1917”; autor prolific de compoziții omagiale la adresa liderilor, partidului comunist și ideologiei comuniste, între care “Simfonia a III-a, Reconstrucția” (1949), oda “Cântec pentru Stalin” (1950), poemul simfonic “Prăbușirea Doftanei” (1950), piesele “Zorii secerătorilor”, “Cântec pentru marea prietenie” [româno-sovietică], cantata “Glasul lui Lenin” (1957) ș.a.^[8]

Compoziții

Câteva din aceste compoziții: ^[4][4]

• Fantezie, coral și fugă (1955)
• Sonata a II-a pentru vioară și pian (1957);
• Concert pentru orgă li orchestră de coarde (1958)
• Partita pentru vioară solo (1959)
• Trei piese festive pentru orgă: Toccata, Canzona, Passacaglia (1959)
• Sonata Brevis pentru vioară și orgă (1960)
• Poem pentru voce și pian „Se bate miezul nopții” pe versuri de Mihai Eminescu (1960),
• Preludii în stil clasic pentru vioară (1962)
• Preludiu, coral și fugă pe o temă de Bach (1962)
• 24 Comentarii pentru pian solo (1963)
• Temă cu variațiuni pentru orgă (1963)
• Sonata pentru violoncel solo (1965)

Scrieri proprii

• Alfred Mendelsohn (în colaborare cu Titus Moisescu): Melodia și arta înveșmântării ei, 208 pag., tiraj 2.640 ex., Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., 1963
• Alfred Mendelsohn: Despre arta muzicii și elementele ei, Editura Universitatea Muncitorească de Cultură Muzicală, București, 1963

FLORICA DUMA

Florica Duma
Date personale
Născută	9 decembrie 1946  Cărănzel, Lăzăreni, Bihor, România
Decedată	9 mai 2017 (70 de ani)  Oradea, România
Cetățenie	România
Ocupație	cântăreață
Activitate
Gen muzical	Muzică populară românească
Instrument(e)	voce[*]
Ani de activitate	1972 - 2017
Case de discuri	Electrecord
Colaborare cu	Florica Ungur, Florica Bradu, Florica Zaha
Prezență online
Site web
Modifică date / text

Florica Duma (n. 9 decembrie 1946, Cărănzel, Bihor – d. 9 mai 2017, Oradea) a fost o cântăreață română de muzică populară din zona Bihorului (Crișana).

Biografie

Născută la 9 decembrie 1946, în Cărănzel, județul Bihor, Florica Duma a fost atrasă de mică de muzica populară, începând să cânte de la doar 9 ani. La vârsta de 12 ani a obținut primul ei premiu în cadrul unui concurs organizat la Ștei.^[1]

Ulterior, împreună cu ansamblurile artistice de amatori din Bihor a participat la multe turnee peste hotare, dar a avut și numeroase prezențe pe scenele din România, bucurându-se de succes.^[1]

În anii '80, a terminat Facultatea de Științe Economice la Universitatea din Timișoara. Apoi a profesat ca economist și s-a stabilit în Oradea, dar nu a rupt niciodată legătură cu zona natală.^[2]

Florica Duma și-a lansat primul disc în 1970, la vârsta de 24 de ani; au urmat alte cinci discuri înregistrate la Electrecord.^[3] De-a lungul timpului a cules și interpretat peste 150 de melodii populare autentice. A cultivat doina cea „tărăgănată”, dar și cântecele de joc, nuntă și jale. Veselia și stilul său inconfundabil cu triluri ce par să se substituie fluierului sau viorii a fost apreciat atăt de public cât și de specialiști. S-a spus despre ea că „a transformat chiuitul în artă”.^[1]

Cea mai cunoscută și apreciată melodie din repertoriul Floricăi Duma este "Lică Sămădău", inspirată din nuvela Moara cu noroc, scrisă de Ioan Slavici. Alte piese cunoscute din repertoriul ei sunt: "Descunună-mă părinte", "Arunca-m-aș arunca", "Lume, păcătoasă ești", "Măi bădiță, tu erai", "De-aș ști că mă duc în Rai", "Sus opincă dacă poți", "Fetele din Lăzăreni", "Spune-mi bade și te joară", "Dragostile cele mari", "Nici jendarii nu te leagă", "Am plecat cu clisa-n straiță", "Haida și mă ia la joc", "Ceasul", ”Trage mândră la teleagă”, "Te-oi crăpa lume cu dor" etc.

Artista spunea: „Prietenii mei sunt spectatorii. Pe scenă sunt în al nouălea cer. Publicul pentru mine este al doilea Dumnezeu”.^[4] Florica Duma, Florica Ungur și Florica Bradu erau cunoscute de iubitorii muzicii populare românești ca fiind „Cele trei Florici ale Bihorului”.^[2]

A decedat la 9 mai 2017, în vârstă de 70 de ani, din cauza unei boli nemiloase.^[5]