MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU LUNI 3 MAI 2021 /TEATRU/FILM

 4. /3 MAI 2021 - TEATRU/FILM

EUSEBIU ȘTEFĂNESCU

Biografie

Eusebiu Ștefănescu
Eusebiu Ștefănescu în 2010
Date personale
Născut	3 mai 1944  Câmpina, județul Prahova
Decedat	15 martie 2015 (70 de ani)  București, România
Cauza decesului	cancer al creierului[*]
Căsătorit cu	Liliana Pleșa, Vali Ștefănescu[1]
Copii	Ion Bogdan Ștefănescu
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor, actor
Limbi	limba română
Studii	UNATC (București)
Activitatea literară
Activ ca scriitor	2003–2012 / 1973-2014 (actorie)
Mișcare/curent literar	Critică literară
Subiecte	sociale
Specie literară	poezie, proză
Operă de debut	Retorica limbajului scenic - Magul captiv (2003)
Opere semnificative	Arhivarul clipei - Din culisele scenei (2009) Magister vitae sau magia oralității (2006) Preschimbarea la față (2012)
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Eusebiu Ștefănescu (n. 3 mai 1944, Câmpina – d. 15 martie 2015, București)^[2] a fost un actor de teatru și film, cunoscut recitator și autor român .

A făcut un an de Filologie, dar a absolvit „Actoria” la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC) din București, în 1967, la clasa profesorului Alexandru Finți. A debutat la Teatrul de Stat din Timișoara cu rolul Marga, din „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, în regia Mariettei Sadova. A jucat apoi la Teatrul Municipal Ploiești, la Teatrul Mic și la Teatrul Național din București. Două roluri principale au fost „Despot Vodă” din piesa lui Vasile Alecsandri și „Ivanov” din piesa omonimă de Anton Cehov. În filme a jucat, din cauza aspectului fizic, mai mult roluri de nemți.

Eusebiu Ștefănescu a fost căsătorit de două ori, are un fiu din prima căsătorie, flautistul Ion Bogdan Ștefănescu. A fost prieten cu poetul Nichita Stănescu, poezia lui preferată fiind „Strigǎt de ferire” a acestuia, precum și „Glossă” de Mihai Eminescu, „Vino deseară, doamna mea” de George Stanca și „Când vorbești cu Dumnezeu” de Eduard Zalle. Eusebiu Ștefănescu a fost el însuși poet.

Filmografie

• Departe de Tipperary (1973)
• Ana (film TV, 1976)
• Falansterul (1979)
• Cine mă strigă? (1979) - Tulbure
• Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu(1980) - prințul Iacob Eraclid
• Dragostea mea călătoare (1980)
• Destinația Mahmudia (1981) - căpitanul aviator Tudor Ionașcu
• Orgolii (1982) - medic
• Liniștea din adîncuri (1982)
• Acțiunea Zuzuc (1983)
• Ringul (1984)
• Imposibila iubire (1984)
• O lumină la etajul zece (1984)
• Colierul de turcoaze (1986)
• Noi, cei din linia întâi (1986)
• Pădurea de fagi (1987)
• Figuranții (1987)
• Maria și marea (1988)
• Momentul adevărului (1989)
• Marea sfidare (1989)
• Liceenii Rock'n'Roll (1991)
• Miss Litoral (1991)
• Vinovatul (1991)
• Ce zi frumoasă! (film TV, 1992)
• Telefonul (1992)
• Atac în bibliotecă (1993)
• Trahir (1993) - milițian
• Somnul insulei (1994) - consilier al guvernatorului
• Triunghiul Morții (1999)
• Meurtres sous hypnose (2001) - Le directeur de thèse
• Ce lume veselă... (2002)
• Bolondok éneke (2003) - directorul spitalului
• Merge și așa (2004)
• Hacker (2004)
• Despre morți numai de bine (2005)
• „15” (2005)
• Păcală se întoarce (2006) - deputatul „Câinii cu covrigi în coadă”
• Duminica pierzi sau câștigi (2007)
• Coraline (2009) - Pisoiul (voce)
• Iubire elenă (2010)
• Winnie de pluș (2011) - narator (dublaj)
• Jocul (2012)

ANDREEA BIBIRI

Biografie

Andreea Bibiri (n. 3 mai 1975, București) este o actriță de teatru, film și regizoare de teatru din România, care a absolvit Academia de Teatru și Film Ion Luca Caragiale din București în 1996, la clasa profesor Alexandru Repan. Este laureată de două ori a Premiului UNITER.

Andreea Bibiri a moștenit încă din copilărie o pasiune pentru film de la tatăl ei când, înainte de Revoluție, el se întorcea din numeroasele sale voiaje în străinatate cu noutăți în materie de muzică și film. La începutul anilor '90 sub influența filmelor și a culturii americane Andreea pleacă în Statele Unite ale Americii pentru a-și continua studiile dar după o scurtă perioadă se întoarce in România cu scopul de a urma actoria. Un alt element determinant în alegerea profesiei a fost și eficacitatea teatrului românesc din acei ani. În 1996 devine absolventă a Academiei de Teatru și Film Ion Luca Caragiale din București iar în același an, după câteva roluri în facultate, debutează la Teatrul Bulandra cu personajul Eleva din „Lecția” de Eugen Ionescu și cu prima ei apariție într-o producție cinematografică, filmul „Stare de fapt”.^[1]

În timp ce își intensifică activitatea pe scenă prin colaborarea cu mai multe teatre, în 1998 dublează în limba română vocea unui personaj din „Regele Leu 2: Regatul lui Simba”, acesta fiind doar primul dintr-o lungă serie de filme de animație.

În anul 2001 evoluează la Teatrul Bulandra cu rolul Sonia din „Unchiul Vanea” de Anton Cehov, unul din cele mai apreciate din cariera ei și pentru care este nominalizată la premiul UNITER pentru cea mai bună actriță, urmând câteva reprezentații de succes în cadrul unor festivaluri din Italia și Mexic.^[2] După 13 ani de la premieră spectacolul „Unchiul Vanea” este filmat și transmis la TVR2.

Sonia și Agafia din „Căsătoria” de Gogol din 2003 sunt rolurile cele mai longeve din cariera lui Andreea Bibiri, depășind 150 de reprezentații de-a lungul a peste un deceniu.

La Gala Tânărului Actor - "Hop" din august 2001 este premiată cu Premiul Timică pentru rolul din „Zi că-i bine” de Wil Calhoun.^[3] În anul 2002 Andreea devine cunoscută unui public mai amplu datorită rolului Eva Antal din primul serial românesc „În familie” produs de Prima TV.^[4] Înregistrează piese ce pot fi ascultate la Radio difuzate de Teatrul Național Radiofonic.

Pentru rolul din filmul artistic „Damen Tango” este premiată cu premiul UARF acordat de Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film din România. Cu ocazia Galei UNITER 2005 obține Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar din spectacolul „Shape of things (Forma lucrurilor)” de Neil LaBute.

Anul următor, după a zecea aniversare de la debut, este readusă în atenția publicului de televiziune de primul ei personaj negativ: Silvia Damian din telenovela „Daria, iubirea mea” de pe canalul Acasă TV.^[5] Câștigă în 2007 Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriță pentru rolul Grace din spectacolul „Purificare” regizat de Andrei Șerban la Teatrul Național din Cluj.

În bieniul 2010-2012 devine Ruxandra, o soție cu probleme în căsnicie, în cele două sezoane din serialul „În derivă”, primul realizat de HBO în România despre psihoterapie.^[6]

Filmul comedie „Despre oameni și melci”, coproducție româno-franceză ambientată în 1992 la Câmpulung-Muscel și produs de Tudor Giurgiu în 2012, obține premii speciale la Festivalurile Internaționale de Film de la Napoli, Varșovia, Valladolid, Los Angeles și Sankt Petersburg. În distribuție Andreea Bibiri este din nou partenera lui Andi Vasluianu alături de care a jucat în prima ei piesă de teatru în urmă cu 20 de ani.^[7]

A inițiat un Laborator de Teatru pentru profesioniști la Teatrul Bulandra în perioada 2010-2012.

În anul 2013 Andreea începe o nouă etapă a carierei sale: debutează ca regizoare cu spectacolele „Shot sau Comedia relațiilor” de Theresa Rebeck și „Moș Crăciun e o jigodie” iar după un an se dedică pentru prima dată teatrului de improvizație în cadrul spectacolelor „Comedy Show” de la Teatrul La Scena.^[8]

În 2015 a inaugurat un Curs de Teatru destinat non-actorilor împreună cu coregrafa Carmen Coțofană.

Anul 2016 este plin de proiecte pentru Andreea Bibiri. Filmează din nou pentru TVR 2 la piesa „Livada de vișini” de Cehov regizat de Alexndru Lustig.^[9]

După 21 de ani de carieră joacă în primul ei spectacol one-woman show la Teatrul de Artă din București în regia lui Daniel Grigore-Simion. Este vorba de „O femeie singură” scris de Dario Fo și Franca Rame.^[10]

Andreea Bibiri a fost căsătorită cu regizorul Alexandru Berceanu în perioada 2003-2010. Are două fete, Ivona și Sașa. Sora sa, Raluca Bibiri, este producător la TVR și lector universitar la CESI (Centrul de Excelență ȋn Studiul Imaginii).

ROLURI ÎN PIESE DE TEATRU

Teatrul Bulandra

• 1995 - Eleva - „Lecția” de Eugene Ionesco, regia Vlad Massaci
• 1996 - Vecina - „Ultimele știri” de Adrian Dohotaru, regia Mara Pașici
• 1997 - Principesa Adelma - „Turandot” de Carlo Gozzi, regia Cătălina Buzoianu
• 1998 - Crina - „Trandafirii roșii” de Zaharia Bârsan, regia Vlad Massaci
• 1998 - Tânara D'Holbach - „Libertinul” de Éric-Emmanuel Schmitt, regia Alexandru Tocilescu
• 1999 - Goneril - „Regele Lear” de William Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu
• 2001 - Fata în plus - „Există nervi” de Marin Sorescu, regia Șerban Puiu
• 2001 - Sonia Aleksandrovna - „Unchiul Vanea” de Anton Cehov, regia Yuri Kordonsky
• 2003 - Agafia Tihonovna - „Căsătoria” de Nikolai Gogol, regia Yuri Kordonsky
• 2004 - Punami II - „Punami” de Ștefan Peca, regia Alexandru Berceanu
• 2005 - Frida - „Henric al IV-lea” de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei
• 2005 - Fata vitregă - „Șase personaje în căutarea unui autor” de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei
• 2008 - Edgar - „Lear” de William Shakespeare, regia Andrei Șerban
• 2011 - Mama - „Îngropați-mă pe după plintă” de Pavel Sanaev, regia Yuri Kordonsky
• 2011 - Marlene - „Top girls” de Caryl Churchill, regia Alexandru Berceanu

Teatrul Național Radiofonic

• 2004 - Prințesa - „Alb-negru sau trista poveste a prințesei din cel mai mic regat” de Irina Soare, regia Mihai Lungeanu
• 2004 - „Ferma de struți” de Olga Delia Mateescu, regia Dan Puican
• 2004 - Mariana - „Tartuffe” de Molière, regia Ion Vova
• 2004 - „Jurământul” - de Dan Tărchilă, regia Vasile Manta
• 2005 - Gerda - „Pelicanul” de August Strindberg, regia Dan Puican
• 2005 - Ea - „Pragul” de Alexandru Uiuiu, regia Gavril Pinte
• 2006 - Agafia - „Căsătoria” de Nikolai Gogol, regia Dan Puican
• 2007 - Lina - „Proceduri de reglementare a diferențelor” de Dimitris Dimitriadis, regia Cezarina Udrescu
• 2008 - Sașa - „Platonov, un Hamlet de provincie” de Anton Cehov, regia Dan Puican
• 2009 - „Ambasadorul și ambasadoarea” de Vasile Manta, regia Cezarina Udrescu
• 2013 - Ilinca - „Iarna cărților noastre” de Ana Boariu, regia Ana Boariu

Teatrul Luni de la Green Hours

• 2001 - Sandy - „Zi că-i bine” de Wil Calhoun, regia Florin Piersic, Jr.
• 2004 - Betty - „Preludiu prelungit” de Frederick Stroppel, regia Alexandru Berceanu
• 2005 - Fata - „America știe tot” de Nicole Duțu, regia Radu Afrim
• 2005 - Mio - „România 21” de Ștefan Peca, regia Ștefan Peca
• 2008 - Masha - „Concreții” de Vladimir Sorokin, regia Alexandru Mihăescu
• 2009 - Lisa - „Undo '90” de Frederick Stroppel & Andreea Bibiri, regia Radu Apostol
• 2011 - Victor - „Noi 4” de Lia Bugnar, regia Dorina Chiriac
• 2012 - Olga - „Moscova-Atena” de Evdokimos Tsolakidis, regia Adriana Zaharia
• 2013 - Lorna, Kate, Kay, Liza - „Shot sau Comedia relațiilor” de Theresa Rebeck, regia Andreea Bibiri

Alte teatre

• 1997 - Femeia C - „Trei femei înalte” de Edward Albee, regia Vlad Massaci, Teatrul de Comedie (București)
• 1997 - Pegeen Mike -„Năzdrăvanul Occidentului” de John Millington Synge, regia Nona Ciobanu, Teatrul Național (București)
• 2003 - Sara cea mică - „Fata de pe canapea” de Jon Fosse, regia Iulian Suman, Teatrul Act (București)
• 2004 - Jenny - „Shape of things (Forma lucrurilor)” de Neil LaBute, regia Vlad Massaci, Teatrul Act (București)
• 2006 - Grace - „Purificare” de Sarah Kane, regia Andrei Șerban, Teatrul Național Lucian Blaga (Cluj Napoca)
• 2006 - Nina Zarecinaia - „Pescărușul” de Anton Cehov, regia Andrei Șerban, Teatrul Național Radu Stanca (Sibiu)
• 2012 - Flori - „Io te-am făcut, Io te omor” de Bianca Andreea Lupu, regia Sorin Poamă & Vera Ion, Teatrul de Artă (București)
• 2013 - Josette - „Moș Crăciun e o jigodie” de "Le Splendid" & Oana Tudor, regia Andreea Bibiri, Godot Cafe-Teatru / Teatrul La Scena (București)
• 2014 - Ea - „Cremă de zahăr ars. Astăzi îi spunem dragoste” de Iris Spiridon, regia Iris Spiridon, Godot Cafe-Teatru (București)
• 2014 - Diverse personaje - „Comedy Show” (Teatru de improvizație), Teatrul La Scena (București)
• 2016 - Maria - „O femeie singură” de Dario Fo & Franca Rame, regia Daniel Grigore-Simion, Teatrul de Artă (București)

Roluri în facultate

• Rosalinda - „Cum vă place” de William Shakespeare
• Marina - „Bădaranii” de Carlo Goldoni
• Ioana - „Delirul” de Marin Preda
• Logodnica - „Nunta însângerată” de Federico García Lorca

ROLURI ÎN TELEVIZIUNE

Filmografie

• 1996 - Secretară de platou - „Stare de fapt”, regia Stere Gulea
• 1999 - Reportera TV - „Fii cu ochii pe fericire”, regia Alexandru Maftei
• 2003 - Irina Ardelean - „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, regia Lucian Pintilie
• 2004 - Corina - „Damen Tango”, regia Dinu Tănase
• 2006 - Lăcrămioara - „Iubire cu pumnul”, regia Ana Mărgineanu
• 2006 - Irina - „Și totul era nimic...”, regia Cristina Nichitus
• 2006 - Miruna - „Răzbunarea”, regia Adrian Sitaru
• 2006 - Vânzătoare rochii de mireasă - „Offset”, regia Didi Danquart
• 2012 - Ana - „Despre oameni și melci”, regia Tudor Giurgiu
• 2014 - Mama - „De ce au dispărut dinozaurii”, regia Mihai Ghiță

Seriale

• 2001 - Balerina - „Vertiges (Mauvais présage)”
• 2002 - Eva Antal - „În familie”, regia Adrian Sitaru, Radu Jude, Cosmina Popescu, Olga Avramov (Prima TV)
• 2006 - Silvia Damian - „Daria, iubirea mea”, regia Alex Fotea (Acasă TV)
• 2009 - Mamă dependentă de droguri - „Doctori de mame”, regia Peter Kerek (Acasă TV)
• 2010 - Ruxandra - „În derivă”, regia Adrian Sitaru & Titus Muntean (HBO România)
• 2012 - Ruxandra - „În derivă II”, regia Adrian Sitaru & Titus Muntean (HBO România)
• 2015 - Ileana Corbu - „Lecții de viață”, regia Titus Scurt (Pro TV)

Teatru

• 2014 - Sonia Aleksandrovna - „Unchiul Vanea” de Anton Cehov, regia Yuri Kordonsky (TVR 2)
• 2016 - Varia - „Livada de vișini” de Anton Cehov, regia Alexandru Lustig (TVR 2)

Film documentar

• 2005 - „Neuitate personaje” realizat de George Banu & Dominic Dembinski
• 2009 - „Fratelui meu din exil” realizat de Ana Boariu

REGIE

Teatru

• 2013 - „Shot sau Comedia relațiilor” de Theresa Rebeck
• 2013 - „Moș Crăciun e o jigodie” de "Le Splendid" & Oana Tudor

DUBLAJ LA DESENE ANIMATE ȘI FILME

• 1998 - Vitani adultă - „Regele Leu 2: Regatul lui Simba”
• 1999 - „Al Treisprezecelea an”
• 2002 - Sarabi - „Regele Leu”
• 2006 - Chip - „Chip și Dale”
• 2007 - Fiona - „Shrek al Treilea”
• 2009 - Chip - „Clubul lui Mickey Mouse”
• 2009 - „Citește și plângi”
• 2010 - Fiona - „Shrek pentru totdeauna”
• 2010 - Chip - „Să râdem cu Mickey!”
• 2011 - Ki - „Mămici pentru Marte”
• 2011 - Mary - „The Muppets”
• 2012 - Shira - „Epoca de gheață 4: Continente în derivă”
• 2013 - Smurfette - „Ștrumpfii 2”
• 2015 - Nyx - „Clopoțica și Legenda Bestiei de Nicăieri”

WILLIAM SHAKESPEARE

Biografie (vezi 3. /3 MAI 2021 - POEZIE; GÂNDURI PESTE TIMP; TEATRU/FILM)

MIHAIL NEAGU BASARAB

Mihai Neagu Basarab

Données clés

Nom de naissance	Mihai Neagu
Naissance	3 mai 1946 Bucarest

Auteur

Langue d’écriture	roumain
Genres	théâtre, essai

modifier

Mihai Neagu Basarab, né le 3 mai 1946, est un dramaturge et écrivain roumain.

Biographie

Mihai Neagu Basarab est le fils d'un couple de médecins ; sa mère, Natalia Neagu a, en particulier, été une collègue de George Emil Palade1. Il étudie à son tour la médecine, devient en 1973 assistant universitaire à l'Institut de médecine et de pharmacie de Bucarest, puis psychiatre à l'hôpital Gheorghe Marinescu en 1978. À la même période, il est également rédacteur en chef de la revue Filatelia.

Sa carrière littéraire commence en 1967 dans la revue littéraire Luceafărul, dirigée par Eugen Barbu, avec la publication de sa pièce2 Untură de peşte [ Huile de foie de morue ]. Suivent plusieurs volumes de théâtre, essentiellement des pièces courtes : Scurtă poveste cu un suveran zănatic (1971), Frânghia de rufe a familiei (1971), Teatru (1974). Son activité de dramaturge, surveillée par la censure3, est reconnue par le prix de l'association des écrivains de Bucarest4. Il écrit également une biographie romancée de Paracelse. En 1982, il fait connaître le journal de Marta Trancu-Rainer, première femme chirurgien en Roumanie à travers son travail d'éditeur scientifique5.

Au début des années 1990, il se fixe à Fribourg-en-Brisgau en Allemagne, où il se consacre plus particulièrement à l'homéopathie. Plus récemment en 2013, il consigne dans un essai en partie autobiographique, Ultima boemă bucureşteană (1964-1976) (La dernière bohème bucarestoise (1964-1976) ) ses réflexions sur les échappés de génie du Bucarest des années 1960 et 706. Dans Conferinte freiburgheze şi alte scrieri [Conférences de Fribourg et autres écrits], il évoque l'exil et des personnalités roumaines, que pour certaines il a connues, comme Petre Pandrea, Nae Ionescu ou Alexandre Paléologue7. Il est actuellement le directeur de la Bibliothèque roumaine de Fribourg.

Liste des principales œuvres

Œuvres littéraires

• Butoiul lui Diogene şi Mica publicitate [Le Tonneau de Diogène et Petites annonces], Bucarest, 1969.
• Frânghia de rufe a familiei [La corde à linge de la famille], Bucarest, 1971.
• Scurtă poveste cu un suveran zănatic [Brèves histoires avec un souverain écervelé], Bucarest, 1971.
• Teatru [Théâtre], Bucarest, 1974.
• Paracelsus, călătorie neîntreruptă [ Paracelse, le voyage ininterrompu], Bucarest, 1981.
• La „Gura leului" [Au Muflier], Bucarest, 1985.
• In vino nobilitas, Oneşti, 2013, (ISBN 978-606-622-083-5)
• România 1988 Teatru [Roumanie 1988 Théâtre], Oneşti, 2013, (ISBN 978-606-622-062-0)
• Conferinte freiburgheze şi alte scrieri [Conférences de Fribourg et autres écrits], Oneşti, 4 volumes 2012-2014.
• Ultima boemă bucureşteană (1964-1976) (La dernière bohème bucarestoise (1964-1976) ), Oneşti, 2013.
• Viteza de prabusire [La vitesse d'effondrement], Oneşti, 2014, (ISBN 978-606-622-137-5)

En tant qu'éditeur scientifique

• Francisc I. Rainer8, Jurnale [Journaux], Bucarest, 1979.
• Marta Trancu Rainer, File de jurnal [Feuilles de journal], Bucarest, 1982.
• Bogdan Petriceicu Hasdeu, Sic Cogito, Bucarest, 1990, Evenimentul, (ISBN 973-553-002-3), postface et établissement de l'édition, direction de la collection Hermes.

Traduction du français vers le roumain

• Tristan Bernard, Teatru (Théâtre), Bucarest, 19779.

Traduction en français

Mihai Neagu Basarab, La dernière bohème bucarestoise (1964-1976), Oneşti, 2015, Magic Print, traduit par Gabrielle Danoux, ISBN 9786066221702