MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MARȚI 11 MAI 2021 / GÂNDURI PESTE TIMP

 6. /11 MAI 2021 - GÂNDURI PESTE TIMP

MIHAIL ȘOLOHOV

Sari la navigareSari la căutare

Mihail Alexandrovici Șolohov
Mihail Șolohov
Date personale
Născut	11/24 mai 1905[4]  Kruzhilin⁠(d), Regiunea Rostov, Rusia
Decedat	21 februarie 1984 (78 de ani)[4][5][6][7]  Vioșenskaia⁠(d), RSFS Rusă, URSS
Înmormântat	Vioșenskaia[*]
Cauza decesului	cancer de laringe[*]
Copii	Mihail Mihailovici Șolohov[*] Svetlana Mikhailovna Sholokhova[*]
Naționalitate	cazac
Cetățenie	Imperiul Rus  URSS
Etnie	rus
Ocupație	romancier
Partid politic	Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Limbi	limba rusă[1]
Opere semnificative	Sudba celoveka[*] Pe Donul liniștit Podneataia țelina[*]
Note
Premii	Stalinskaia premia 1-i stepeni[*] Medalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*] Ordinul Lenin Erou al Muncii Socialiste Ordinul Revoluției din Octombrie[*] Ordinul Războiului Patriotic cl. I[*] Premiul Nobel pentru literatură[2][3] Medalia „Pentru Apărarea Moscovei”[*] medal «Za oboronu Stalingrada»[*] Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*] Medal imeni Aleksandra Fadeeva[*] medal «Veteran truda»[*] Premiul Lenin iubileinaia medal «Dvadțat let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.»[*] iubileinaia medal «Tridțat let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.»[*] medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina»[*] Gheorgi Dimitrov (orden)[*] Ordinul Chiril și Metodiu[*] Steaua Prieteniei între popoare[*] Order of Sukhbaatar[*] Ordinul Lenin Ordinul Lenin Ordinul Lenin Medalia „Secera și Ciocanul”[*] Ordinul Lenin Ordinul Lenin Erou al Muncii Socialiste Medalia „Secera și Ciocanul”[*]
Semnătură
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Mihail Alexandrovici Șolohov (în rusă Михаи́л Алекса́ндрович Шо́лохов) (n. 11/24 mai 1905,^[4] Kruzhilin^⁠(d), Regiunea Rostov, Rusia – d. 21 februarie 1984,^[4][5][6][7] Vioșenskaia^⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un scriitor cazac, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965.

Motivația Juriului Nobel

„...pentru forța artistică și integritatea cu care a dat expresie, în epica Donului, unei etape istorice din viața poporului rus” ^[8].

Date biografice

Mihail Șolohov se naște la 11 (24) mai 1905, în cătunul Krujilin din stanița Vioșenskaia a regiunii Donului, acum regiunea Rostov. Mama sa provine dintr-o familie de țărani, tatăl îndeplinește diverse munci în această zonă locuită de cazaci. Viitorul scriitor învață la o școală parohială și la gimnaziu (termină patru clase).

Participă la războiul civil. La sfârșitul anului 1922 vine la Moscova, unde lucrează ca muncitor necalificat, hamal, etc.

Participă la activitatea grupării literare "Molodaia gvardia" (Tânăra gardă). Publică primele foiletoane în 1923 - 1924. Prima publicație - foiletonul "Ispitanie" (Încercarea), iscălită Mihail Șolohov și apărută într-un ziar la 19 septembrie 1923.

Îi apar, pe rând, o serie de schițe și povestiri, strânse în 1926, în două volume. Descrie în ele războiul civil de pe Don, fără înfrumusețări romantice. Prima povestire - "Rodinka" (Aluniță) este publicată la 14 decembrie 1924.

În 1924 se întoarce pe Don. Se mută în stanița Veșenskaia. Aici începe să scrie Donul liniștit, romanul care îi va aduce recunoaștere mondială. În 1940, Mihail Șolohov a primit Premiul Stalin. ^[9]

Scrieri

• Donskie rasskazi (Povestiri de pe Don) (1926)
• Tihii Don (Donul liniștit) - „roman în patru cărți”
  • prima carte apare în 1928;
  • a doua carte în 1928;
  • a treia în 1932;
  • a patra în 1940.
• Podniataia țelina (Pământ desțelenit) - „roman în două cărți”
  • prima carte apare în 1932;
  • a doua carte în 1959-1969
• Odin iazîc (O limbă) - (1927)
• Nauka nenavisti (Știința urii) - (1942)
• Sudiba celoveka (Soarta unui om) - (1956)

CITATE:

1. Viaţa impune oamenilor legile sale, care nu sunt scrise nicăieri.

2. Femeia e ca mâţa; se lipeşte de cine o mângâie.

3. Cea mai mare parte a romanului se petrece în Veshenskaya stanitsa (oraş cazac de pe malurile Donului), unde locuieşte eroul principal, Grigorii Melehov. Acţiunea are loc între anii 1912-1922, incluzând perioada Ţaristă, Primul Război Mondial  şi Războiul Civil (1918-1923), după desfăşurarea Revoluţiei  Ruse din 1917. Viaţa  cazacilor de pe Don şi a lui ia o altă întorsătură când începe Primul Mondial, rezultatul fiind destrămarea Imperiului Rus şi mai târziu formarea URSS, când pe lângă lupta contra inamicului ţara se împarte în două tabere, după abdicarea ultimului Ţar rus Nicolae al II-lea,venind la putere Partidul Bolşevic. De aici începe sortarea pe menşevici sau Armata Albă – cei care doreau reîntoarcerea Ţarismului (printre care se numărau şi cazacii de pe Don) şi bolşevici sau Armata Roşie (cei ce optau pentru noul regim).

Eroul principal îşi trăieşte liniştit viaţa alături de familie, în satul natal. Grigorii îşi începe cariera militară de la simplu soldat, devenind ofiţer şi pe urmă general, luptând pentru Ţarism cu bolşevicii. Totuși, el trăiește într-o permanentă ezitare, luptând pentru Armata Albă, apoi pentru cea Roşie, pentru a realiza în cele din urmă că nu e de acord regimul comunist. Pe tot parcursul romanului, Melehov caută adevărul, încercând să-l găsească în ambele părţi, dar îl aşteaptă o dezamăgire totală. Dezastrele în viaţa lui vin unul după altul: moartea fratelui, ucis de cel mai bun prieten al lui din copilărie, Mihail Koşevoi; moartea tatălui, distrugerea casei, sărăcia; moartea mamei, căsătoria surorii sale cu Koşevoi; moartea fiicei sale şi veşnica frică de a nu fi prins de roşii şi executat pentru faptele lui din trecut. O mare dramă pentru el o reprezintă dragostea pentru două femei, Axinia, soţia vecinului, prima şi cea mai puternică dragoste şi Natalia, soţia lui, pe care a acceptat-o doar după naşterea gemenilor săi. Nici pe una, nici pe cealaltă nu a fost în stare să o păstreze, Natalia murind în urma unui avort, iar Axinia, fiind împuşcată. În cele din urmă, Grigorii se reîntoarce la casa lui, unde din familie au mai rămas în viață sora lui şi fiul.

Probleme ce au fost abordate în acest roman au fost diverse, începând cu războiul și terminând cu ura dintre personaje. Prima problemă și cea mai principală a fost Primul Război Mondial și Războiul dintre Armata Roșie și Armata Albă. A doua fusese problema dintre relațiile de dușmănie ale lui Grigorie cu soțul Axiniei. 

O soluție pentru a diminua problema războaielor este de a pune pace pentru a nu se confrunta cu aceasta. Între personaje putem găsi mii de soluții având dorința. Grigorie și soțul Axiniei puteau să se înțelegă cumva pentru a nu depăși limita de ură.

Mi-a plăcut enorm de mult acestă carte deoarece este bine evedențiată viața cazacilor de pe malurile Donului, cu tradiţiile şi obiceiurile lor,  ce se pune accentul  pe contrastul dintre perioada ţaristă și perioada comunistă. Aș recomanda-o tuturor celor care încă nu au citit-o pentru a cunoaște tainele istoriei țariste.

LAURENȚIU CERNEȚ

LAURENŢIU CERNEŢ

(a semnat şi cu pseudonimele: L. Orin, Zitron, Jean-Auguste Petitclou, Gino Poverini, Franz Mitterlied, Juan Felippe Jonja, Edward Mc Nursey, M. Topolniţa, L. Bobleanţă, Voltaire Jr., P. Ardon, Hanibal Begga, Nirol), Cerneţi-Mehedinţi.

Prozator, dramaturg.

Născut la 11 mai 1931.

Studii:

Şcoala primară din Cerneţ (1938–1942),

Liceul Militar „D. A. Sturdza” din Craiova (1942–1943),

Liceul „Traian” din Turnu-Severin (1945–1949),

Liceul seral, Timişoara (1950–1951),

Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, Universitatea din Timişoara (1968–1973).

Profesii şi locuri de muncă:

Funcţionar la C.F.R., om de serviciu, contabil,

Redactor revista „Orizont” (1971–1979).

A colaborat la: „Scrisul bănăţean”, „Orizont”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Urzica”, „Tvaranie” (Titograd), „Bagdala” (Crusevac), „Ahoj na sobotu” (Praga), „Luceafărul”, „Literatorul”, „Meridianul Timişoara”, „Anotimpuri literare”, „Amfitrion”, „Banatul”, „Pardon”, „Orient Latin”, „Delvilag” (Szeged), „Păcală” etc.

Volume publicate:

Omul de un milion,Bucureşti, Editura pentru Literatură,1966; Experienţele lui Ionete, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967;

Arşiţa, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968;

Câteva luni de trăit, Bucureşti, Editura Eminescu, 1971;

Amintirile unui mincinos, Timişoara, Editura Facla, 1974;

Draga noastră preşedintă. Bărbatul la 30 de ani, Bucureşti, Cartea Românească, 1976;

Un car de suflet, Timişoara, Editura Facla, 1977;

Amintiri inventate, Bucureşti, Editura Albatros, 1978;

Iubirea, Chiajna şi eu. Mărirea şi decăderea lui Alior Sfoiag, Bucureşti, Cartea Românească, 1978;

Mic dicţionar de subiecte comice, Timişoara, Editura Facla, 1979;

Idei de gata, Bucureşti, Editura Albatros, 1981;

Moda jurnalelor, Bucureşti, Cartea Românească, 1982;

Primul trimestru, Timişoara, Editura Facla, 1983;

Salt în mâine, Bucureşti, Editura Albatros, 1984;

Peştişorul Geo şi ceilalţi, Timişoara, Editura Facla, 1986;

Iubiri paralele, roman, Timişoara, Editura Facla, 1987;

Cartierul sonor, proză scurtă, Bucureşti, Editura Albatros, 1989;

Privind peste umăr, roman, Bucureşti, Cartea Românească, 1990;

Evadare din Paradis, roman, Timişoara, Editura Helicon, 1993;

Jocul de-a Robinson, Timişoara, Editura Eubeea, 1997;

Ludice, versuri, Turnu Severin, Editura Prier, 1998;

Voia Domnului, roman, Timişoara, Editura Augusta, 1999.

Piese de teatru jucate:

Cireşică şi visele (piesă reprezentată la Teatrul de Stat Arad, 1972).

Volume în colaborare:

La un pas de centrul pământului, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972;

Volume colective, antologii:

Câmp de soare, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972;

Dansul săbiilor, Timişoara, Editura Facla, 1975;

Epigramişti români de azi, Bucureşti, Editura Eminescu, 1979;

Nicolae Pop, Peri-metru sentimental, Bucureşti, Editura Scrisul românesc, 1980; Giussepe Navarra, Antologia epigramei româneşti, Timişoara, Editura Facla, 1985;Pagini de satiră şi umor din scriitori olteni, Bucureşti, Editura Scrisul românesc, 1986;

Traduceri:

L.C. esteprezent în volumul 33 rumänische Erzähler, Berlin, Volk und Welt, 1985. 

Premii:

Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1978),

Premiul de Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1997, 1999), Diploma de onoare „Opera Omnia” a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (2001).

Referinţe critice

În periodice: Nicolae Manolescu, „Contemporanul”, nr. 36, 9 sept. 1966; Traian Liviu Birăescu, „Orizont”, nr. 10, 1966; Al. Coman, „Cronica”, nr. 7, 18 febr. 1967; Alex. Ştefănescu, „Luceafărul”, nr. 52, 15 dec. 1971; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 1, 1972; Eugen Dorcescu, „Orizont”, nr. 33, 18 aug. 1976; Sorin Titel, „România literară”, nr. 40, 30 sept. 1976; Marian Odangiu, „Orizont”, nr. 50, 1984; Olimpia Berca, „Orizont”, nr. 28, 1989; Alexandru Ruja, „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45”, 20 iulie, 1999 ş.a.

În volume: Florea Firan, De la Eminescu la Arghezi,Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1975; Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană,Bucureşti, Editura Albatros, 1977; Dicţionar cronologic — Literatura română,Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979; Anton Cosma, Romanul românesc contemporan, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988; Florea Firan, Profiluri şi structuri literare,Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1986; Alexandru Ruja, Parte din întreg,Timişoara, Editura de Vest, 1994; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, Bucureşti, Editura Fundaţia Culturală Română, 1995; Alexandru Ruja, Parte din întreg II, Timişoara, Editura Excelsior, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni,Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Dicţionarul General al Literaturii Române, Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicţionar al scriitorilor din Banat,coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române,Piteşti, Paralela 45, 2006.

CRIȘU DASCĂLU

DASCALU Crisu, se naste la 11 mai 1941, comuna Ba-lint, judetul Timis. Poet si poetician.

Fiul lui Di-mitrie Dascalu, functionar, si al Ecaterinei (n. Ehlinger), muncitoare.

Liceul „Coriolan Bre-diceanu" din Lugoj (bacalaureatul in 1959). In 1964 absolva cursurile Facultatii de Filologie, sectia romana-germana, a Univ. din Timisoara. Cercetator stiintific la Centrul de Stiinte Sociale al Univ. din Timisoara. Dr. in filologie, cu teza Limbajul poetic romanesc. O analiza din perspectiva textualizarii (1979).

Debuteaza cu versuri in Scrisul banatean (1959). Colab.

la Romania literara. Ateneu, Ramuri si la revista literare din R.S.F. Iugoslavia. Voi. de debut, Minie si marmura (1968), impune, asa cum s-a remarcat, un poet deja format. Calitati de teoretician remarcabile in volum Dialectica limbajului poetic (1986). Premiul Asoc. Scriitorilor din Timisoara (1978).

Tematic, poemele din Minie si marmura (1968) sint subsumabile unei structuri imaginare de esenta acvatica, iar ca efect de lectura, unei poezii a nelinistii. Elanurile lirice, adesea romantice, se indreapta spre maxima vizualizare a discursului. Rapida succesiune a imaginilor si convergenta lor reusesc, desi nu intotdeauna, sa creeze viziuni ample, pline de o forta intunecata, misterioasa, ca in urmatorul poem, bazat, ca atitea altele din acest volum, pe un scenariu sumar, reprezentind un deicid si totodata nasterea prin uzurpare a unui nou zeu; gindul, profund si nietzscheian, sugereaza ca rostul divinului nu este de a pedepsi, ci de a prelua asupra sa greseala:

„Sculptorul a plecat in corabii. Zeii de piatra se surpara in socluri, Ca in mausolee- Nefastuos. Nimeni nu plinge, noaptea, Si marmura, spargin-du-se, Ilumina cetatea Si femei alaptind, (inaintea Penelopei, inaintea Clitemnes-trei), Visatoare femei Asteptind. Ucigasul de zei, Tinarul si preafrumosul, Adormit ostenit Pe socluri inalte. in zori Iesira fe-meile-n tarm, Singur vazindu-l, Mihnit si stralucitor Si ii adusera jertfe Si mut se rugara indureratele erinii. Ucigasul de zei Se intoarse cu fata spre Mare Si inmarmuri." Minie si marmura < b>

Cind discursul poetic inainteaza, ca mai sus. firesc, necrispat, pierderile de tensiune sint rare; in astfel de momente au fost scrise poeme memorabile: Primavaratica moarte a soselei de asfalt. Jefuitorii de corabii. Modalitatile primului volum sint insa abandonate in urmatorul, incercare asupra bucuriei (1978), unde energia poetului se indreapta de la imagine spre retorica ei. foarte complicata, apelind ia o simbolistica disparata intr-un vers eufonic, dai semantic obscur (citeodata pina la ininteligibil), ceea ce poate da impresia falsa de poezie suprarealista. incercare asupra bucuriei a fost gindit ca un tot, intrucit poemele isi trec versurile unul altuia dupa o combinatorie aproape libera, ureind inca o data in literatura abruptul versant mallarmeean - utopia cartii infinit circulare.

Dialectica limbajului poetic (1986) cerceteaza diacronic raportul dintre limba, limbaj si opera, altfel spus, „procedeele prin care limba se converteste in limbaj poetic in vederea realizarii operei" (N. Manolescu).

OPERA: Minie si marmura, versuri, Bucuresti, 1968: incercare asupra bucuriei, versuri. Timisoara. 1978; Stilurile nonarlistice ale limbii romane literare in secolul al XlX-lea. Structura imaginii in .stilul stiintific, in colab.. Timisoara, 1982; Dialectica limbajului poetic. Timisoara, 1986.

REFERINTE CRITICE: N. Ciobanu. in Romania literara, nr. 14, 1979; M. Pop-Cornis, in Orizont, nr.29.1979; C.Ungureanu,in Orizont, nr.42,1986; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 45, 1986; Al. Calinescu, in Cronica, nr. 46, 1986.