3 IUNIE 2021

 7. /3 IUNIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

EDUARD CAUDELLA

Sari la navigareSari la căutare

Eduard Caudella la 30 de ani.

Eduard Caudella (n. 22 mai sau 3 iunie 1841, Iași, Principatul Moldovei — d. 15 aprilie 1924, Iași, România) a fost un compozitor român de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic de muzică.

Biografie

Eduard Caudella descinde dintr-o familie de muzicieni.^[1]

Tatăl său, Francisc Caudella (1812-1868), muzician autodidact, a venit din Viena și s-a stabilit la Iași, în 1830, unde a lucrat pentru început ca violoncelist pe lângă trupele de teatru franceză și germană. După ce s-a făcut cunoscut predând muzica unor copii de boieri, a fost numit, la 1 octombrie 1860, ca primul director al nou înființatei școli de muzică, care din 1864 a devenit Conservatorul de muzică și declamațiune.^[2].

Bunicul său, Filip Caudella, a publicat în 1822, la Sibiu, prima partitură de cântece românești,^[3] dar și o serie de motete compuse de el (1830).^[4]

Eduard Caudella a început studiile muzicale la Scheia și Iași (1850-1853) cu Paul Hette (vioară) și Francisc Caudella (teorie-solfegiu)^[5], apoi și-a continuat studiile la Berlin și Frankfurt (1853-1857), cu Hubert Ries (1802-1886), Henri Vieuxtemps (vioară) și cu Adolphe Rieß (pian). A plecat apoi la Paris să studieze cu Lambert Massart și cu Delphin Allard.

Între 1861 și 1864 a revenit la Iași, unde a fost violonist la curtea domnească a lui Alexandru Ioan Cuza. A fost inițiat în francmasonerie la 3 decembrie 1866 în Loja Steaua României din Iași. La fel ca tatăl său, Eduard Caudella a predat la școala de muzică, iar între 1892 și 1901 a fost rector al Conservatorului. Între elevii săi s-au numărat Athanasie Theodorini, Mircea Bârsan, Mircea Anghelescu și dirijorul Antonin Ciolan. A fost și primul profesor de muzică al lui George Enescu care, mai târziu, i-a dedicat lui Caudella lucrarea sa pentru vioară „Impresii din copilărie”^[6].

În cadrul Conservatorului din Iași, Eduard Caudella a înființat prima orchestră simfonică, al cărei dirijor a fost.

A mai dirijat și orchestrele de la teatrul românesc (1861-1875), de la trupa da teatru german (1868-1870) și de la opera italiană (1870-1874), unde a condus o serie de opere de Giuseppe Verdi (Lombarzii, Rigoletto, Trubadurul, Ernani), de Gaetano Donizetti (Lucia di Lammermoor, Maria de Rohan), Gioachino Rossini (Bărbierul din Sevilla), Vincenzo Bellini (Norma, Somnambula) și Charles Gounod (Faust, Sapho).

A abordat și repertoriul național, dirijând din Eduard Wachmann (Lipitorile satului), Alexandru Flechtenmacher (Baba Hârca, Cinel Cinel).

A realizat și o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești.

Mormântul muzicologului Eduard Caudella, aflat în Cimitirul Eternitatea din municipiul Iași, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Iași sub nr. 1574 cu codul IS-III-m-B-04307.^[7]

Opere

• Harță Răzeșul (1872)
• Olteanca (1880)
• Hatmanul Baltag (1884)
• Beizadea Epaminonda (1885)
• Fata răzeșului (1885)
• Petru Rareș (1889)
• Traian și Dochia (1917)

Alte opere

• Concertul de vioară nr. 1 (1915)
• Dochia, baladă orchestrală
• Amintiri din Carpați

AURELIAN TEMIȘAN

Aurelian Temișan
Date personale
Nume la naștere	Cornel Radu Aurelian Temișan
Născut	3 iunie 1972 (48 de ani)  Craiova, România
Ocupație	cântăreț, prezentator, vedetă de televiziune
Activitate
Gen muzical	muzică pop, dance
Ani de activitate	1989—prezent
Case de discuri	Electrecord, A&A, Geronimo
Modifică date / text

Aurelian Temișan (n. 3 iunie 1972, Craiova) este un solist român de muzică ușoară, personalitate TV din România.

Aurelian Temișan este un cântăreț, actor și vedetă de televiziune din România.

În anul 1989, la vârsta de 17 ani, a participat la Festivalul Mamaia, unde a obținut Trofeul Tinereții. La scurt timp, a devenit unul din cei mai în vogă artiști ai anilor '90.

Pe lângă muzică, Aurelian Temișan are o carieră de succes și în teatru.

În prezent, este și jurat al emisiunii Te cunosc de undeva, difuzată de Antena 1.

Din anul 1996, este căsătorit cu actrița Monica Davidescu și au împreună o fetiță, Dora Maria, născută în anul 2010.

Discografie

Albume

• Nu sunt sclavul tău(1992, Opt As Srl - album împărțit frățește cu Ovidiu Baciu)
• Nu, nu, nu (1997, Geronimo, muzică și text Dragoș Docan)
• Vai, ce bună-i fata asta (1998 - 3 piese, compilație Electrecord, album de autor Dragos Docan vol.1)

• Fortăreața (1999, A&A Records, muzică și text Dragoș Docan)
• Dulce amăgire (2000, Electrecord, muzică și text Dragoș Docan)

Piese muzicale

• Poveste din vest (George Natzis)
• Eu nu mai sunt cel de ieri (muzica: Cornel Fugaru, text: Dan V. Dumitriu)
• E și mâine o zi(muzica: Cornel Fugaru, text: Mirela Fugaru)
• Nu, nu, nu (muzică și text Dragoș Docan)
• Fortăreața (muzică și text Dragoș Docan)
• Cine oare (Viorel Gavrilă)
• 1-9-99 (muzică Dragoș Docan, text UnQ Sapro)
• Mielușel nevinovat (muzică și text Dragoș Docan)
• Vai, ce bună-i fata asta (muzică și text Dragoș Docan)
• Dulce amăgire (muzică și text Dragoș Docan)
• Lumea Tace (muzică și text Dragoș Docan)
• Când mă uit la ea (muzică și text Dragoș Docan)
• De 1000 de ori (muzică și text Dragoș Docan)
• Copilăria mea ( muzică Dragoș Docan, text Adrian Păunescu)
• Încrederea (cu Monica Anghel, muzică și text Dragoș Docan)
• Nu mă pune să ( muzică Dragoș Docan, text UnQ Sapro)
• Huo (muziă și text Dragoș Docan)
• Umbre fără bune (muzică, text Dragoș Docan)
• Încearcă să crezi (muzică, text Dragoș Docan)
• Vinovat (muzică, text, Dragoș Docan)
• Cine poate, oase roade (muzică, text Dragoș Docan)
• Olteanul(prelucrare de Dragoș Docan)

Filmografie

• A doua cădere a Constantinopolului (1994)

• În videoclipul O poveste din Vest remix, îl interpretează pe J. B. Jonson Billy King, acesta fiind regizat de către Ovidiu Ianu (2001).

Dublaj

• Vocea Șobolanului Git, din filmul Ratatouille (2007), în original vocea aparținându-i lui Jake Steinfeld
• Vocea Lordului Macintosh în filmul Neînfricată (2012), vocea în original aparținându-i lui Craig Ferguson

JOHANN STRAUSS jr.

Johann Strauss jr.
Date personale
Nume la naștere	Johann Baptist Strauss
Născut	25 octombrie 1825[1][2][3][4]  Neubau, Viena, Imperiul Austriac
Decedat	3 iunie 1899 (73 de ani)[1][2][3][4]  Viena, Austro-Ungaria
Înmormântat	Cimitirul Central din Viena
Cauza decesului	cauze naturale ( pleuropneumonia[*][5])
Părinți	Johann Strauss
Frați și surori	Josef Strauss[*] Eduard Strauß[*]
Căsătorit cu	Henriette Treffz-Chalupetzky[*] (din 1862) Adele Strauss[*] (din 1882)
Cetățenie	Austro-Ungaria
Ocupație	compozitor dirijor muzician
Activitate
Gen muzical	operă muzică clasică operetă muzică de consum muzică instrumentală
Instrument(e)	vioară
Premii	Ordinul Franz Joseph Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] 4th class, Order of the Medjidie[*] Knight of the Order of the Lion and the Sun[*] Ordinul Sfântul Alexandr Nevski în grad de cavaler[*]
Semnătură
Prezență online
Identificator titlu IMDb VGMdb
Modifică date / text

Johann Strauss (germană Johann Strauß) (n. 25 octombrie 1825,^[1][2][3][4] Neubau, Viena, Imperiul Austriac – d. 3 iunie 1899,^[1][2][3][4] Viena, Austro-Ungaria) a fost un compozitor austriac, fiul lui Johann Strauß (tatăl).

Își face ucenicia muzicală sub atenta supraveghere a tatălui său. Debutează ca dirijor la 19 ani, stârnind admirația celor din jur. Presa îi remarca talentul, iar admiratorii și prietenii lansează sloganul: "Noapte bună Lanner, bună seara, Strauss-tatăl, bună dimineața Strauss-fiul !".

Cutreieră lumea cu orchestra sa, având un succes răsunător. În anii 1846-1847 a efectuat turnee în Ungaria, Transilvania și Țara Românească.^[6][7]. Paralel cu activitatea concertistică, desfășoară o prodigioasă activitate de creație, dând valsului, printr-un colorit orchestral foarte bogat, o valoare artistică deosebită. Dintre cele peste 140 de valsuri, create de el, unele și-au câștigat celebritatea: "Dunărea albastră", "Viață de artist", "Sânge vienez", "Vals imperial", "Povești din pădurea vieneză", "Vin, femei și cântec",„Vocile primăverii”

La îndemnul prietenilor și al compozitorului francez Jacques Offenbach, care vine la Viena în anul 1864, să-l cunoască personal, acesta abordează genul muzical operetei. În anul 1871 are loc premiera primei operete "Indigo und die 40 Räuber", urmată, în 1873, de "Carnavalul de la Roma". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen muzical.

Creații

Operete

• Indigo și cei 40 de hoți (Indigo und die 40 Räuber), 1871
• Carnaval la Roma (Karneval in Rom), 1873
• Liliacul (Die Fledermaus), 1874
• Cagliostro, 1875
• Prinz Methusalem (Prințul Matusalem), 1877
• Farsa orbului (Blindekuh), 1878
• Batista de dantelă a reginei (Das Spitzentuch der Königin), 1881
• Războiul vesel (Der lustige Krieg), 1881
• O noapte la Veneția (Eine Nacht in Venedig), 1883
• Voievodul țiganilor (Der Zigeunerbaron), 1885
• Simplicius 1887
• Sânge vienez (Wiener Blut), 1899

Valsuri

• Künstlerleben (Viață de artist)(1867)
• An der schönen blauen Donau (Dunărea albastră) (1867)
• Kaiserwalzer (Valsul împăratului)(1888)
• Sinngedichte op. 1 (Epigrame)(1844)
• Sängerfahrten op. 41 (Călătoriile cântărețului)(1847)
• Lava-Ströme op. 74 (Râuri de lavă)(1850)
• Rhadamantus-Klänge op. 94 (Ecourile lui Rhadamantus)(1851)
• Mephistos Höllenrufe op. 101 (Strigătele lui Mefisto din iad)(1851)
• Liebeslieder op. 114 (Cântece de iubire)(1852)
• Phönix-Schwingen op. 125 (Aripile lui Phoenix)(1853)
• Schneeglöckchen op. 143 (Picături de zăpadă)(1854)
• Nachtfalter op. 157 (Molia)(1855)
• Man lebt nur Einmal ! (Trăim doar odată!)(1855)
• Accelerationen op. 234 (1860)
• Immer Heiterer op. 235 (Din ce în ce mai vesel)(1860)
• Karnevalsbotschafter (Ambasadorul carnavalului)(1862)
• Leitartikel op. 273 (1863)
• Morgenblätter op. 279 (Ziare de dimineață)(1863)
• Studentenlust op. 285 (Bucuria studenților)(1864)
• Feuilleton op. 293 (Foileton)(1865)
• Bürgersinn op. 295 (Spirit cetățenesc)(1865)
• Flugschriften op. 300 (Pamflete)(1865)
• Wiener Bonbons op. 307 (Bomboane vieneze)(1866)
• Feenmärchen op. 312 (Povești cu zâne)(1866)
• Telegramme op. 318 (Telegrame)(1867)
• Die Publicisten op. 321 (Ziariștii)(1868)
• Geschichten aus dem Wienerwald op. 325 (Povestiri din pădurea vieneză) (1868)
• Illustrationen op. 331 (1869)
• Wein, Weib und Gesang op. 333 (Vin, femei și cântec)(1869)
• Freuet Euch des Lebens op. 340 (Bucurați-vă de viață)(1870)
• Neu Wien op. 342 (Viena nouă)(1870)
• Tausend und eine Nacht op. 346 (O mie și una de nopți)(1871)
• Bei uns Z'haus op. 361 (Acasă)(1873)
• Wo die Zitronen blühen op. 364 (Acolo unde înfloresc lămâii)(1874)
• Du und du op. 367 (Tu și tu)(1874)
• Cagliostro-Walzer op. 370 (Valsul lui Cagliostro)(1875)
• O Schöner Mai! op. 375 (O, Mai frumos!)(1877)
• Rosen aus dem Süden op. 388 (Trandafiri din sud)(1880)
• Nordseebilder op. 390 (Imagini de la Marea Nordului)(1880)
• Kuss-Walzer op. 400 (Valsul sărutului)(1881)
• Frühlingsstimmen op. 410 (Voci de primăvară) (1883)
• Lagunen-Walzer op. 411 (Valsul lagunelor)(1883)
• Schatz-Walzer op. 418 (Valsul comorii)(1885)
• Wiener Frauen op. 423 (Doamne vieneze)(1886)
• Donauweibchen op. 427 (Fetele Dunării)(1887)
• Kaiser-Jubiläum-Jubelwalzer op. 434 (1888)
• Kaiser-Walzer op. 437 (Valsul împăratului)(1888)
• Rathausball-Tänze op. 438 (Dansuri pentru balul primăriei)(1890)
• Gross-Wien op. 440 (Măreața Vienă)(1891)
• Seid umschlungen Millionen op. 443 (1892)
• Klug Gretelein op. 462 (Isteața Gretel)(1895)
• Wiener Blut op. 354 (Sânge vienez)(1873/1899)

Polci

• Champagner-Polka op.211 (Polca șampaniei), 1858
• Tritsch-Tratsch-Polka op. 214, 1858
• Annen-Polka, 1852
• Unter Donner und Blitz op.324 (Fulgere și tunete)
• Pizzicato Polka

Alte compoziții

• Perpetuum Mobile op. 257 (1861)

ALEXANDRU JULA

Sari la navigareSari la căutare

Alexandru Jula
Date personale
Nume la naștere	Alexandru Jula
Născut	24 iulie 1934 Șimleu Silvaniei, România
Decedat	3 iunie 2018 (83 de ani) Galați, România
Cetățenie	România
Ocupație	cântăreț, muzician, prezentator, producător muzical și TV
Activitate
Origine	Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, România
Gen muzical	Muzică ușoară
Instrument(e)	Voce
Ani de activitate	1954-2018
Modifică date / text

Alexandru Jula (n. 24 iulie 1934,^[1] Șimleu Silvaniei, România – d. 3 iunie 2018,^[2][3] Galați, România) a fost un interpret român de muzică ușoară. A debutat în televiziune la 23 august 1962, iar la radio pe 1 ianuarie 1963.

Activitatea profesională

De la 1 octombrie 1954 intră în echipa Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galați, secția estradă. Acolo debutează în spectacolul "Sugestii și reclamații" cu piesele "E toamnă iar" (Șt. Kardoș) și "Povestea cu Ileana Cosânzeana" (Nicolae Kirculescu).

Între 1965-1971 colaborează și la premierele Teatrului "Constantin Tănase" din București ("Carnaval la Tănase", "Aventurile unei umbrele", "Al optulea magnific", etc), numărându-se printre invitații permanenți ai spectacolelor Capitalei. Din 1972, timp de 8 ani, este cooptat și în colectivul Teatrului "Fantasio" din Constanța.

Alături de Ionel Miron și de Ilona Moțica a montat spectacolul "Fantasio Studio 1" jucat în stagiunile 1970/1971 și 1971/1972 ale teatrului constănțean. Tot alături de Ionel Miron a realizat spectacolul gălățean "Doi pe un balansoar... muzical" care a înregistrat peste 350 de reprezentații.

Primul single (realizat în 1966 împreună cu Ionel Miron) este urmat de alte 4 apariții personale, dintre care discul editat în 1968 înregistrează vânzări considerabile (conține piesele "Soția prietenului meu", "Floare albă din Pireu" și coveruri).

De-a lungul timpului a participat la festivaluri naționale și internaționale unde a câștigat mai multe premii:

• Este laureat al Concursului de creație și Interpretare "Melodii '79" pentru interpretarea piesei "Am auzit de dragoste" (V. Veselovschi).
• În 1968 participă la Festivalul de la Berlin.
• În 1978 participă la Festivalul de la Poznan, Polonia.
• La Festivalul de muzica ușoară de la Mamaia participă în 1966 și în 1969.
• In anul 1998, la Constanța primește Diploma de Excelență la Festivalul Național al Teatrelor de Revistă.
• În anul 2000 obține Premiul Național de Revistă.
• În 2002 primește Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare Românești "O zi printre stele" a Ministerului Culturii și Cultelor.
• Tot în anul 2002 este desemnat Cetățean de Onoare al municipiului Galați.

După 2000 este prezentatorul emisiunii "Jula și prietenii", difuzată la TV Galați, unde sunt prezenți invitați de seamă din lumea muzicii ușoare și populare.

Piese din repertoriu

• "Primul ghiocel" (Elly Roman)
• "Hai să-ti arăt Bucureștiul noaptea" (Sile Dinicu)
• "Nu-s vorbe în zbor" (Vasile V. Vasilache)
• "Nu-ți fie teamă de-un sărut" (Camelia Dăscălescu)
• "Când liliacul va-n flori" (Gelu Mihăilă);
• "Fiindcă astă seară te-ntâlnesc" (Aurel Giroveanu)
• "Iubire târzie", "Haz de necaz" (Dumitru Lupu)
• "Ale tale" (Aurel Manolache)
• "Amintiri de vara" (Traian Iordanovici)
• "Cânta o mandolină" (Gherase Dendrino)

Albume

• Mi-ai adus iar primăvara (1968)
• Mă-ntorc la tine (1987)
• Un dor o speranță (1989)
• Iubire târzie (1999)
• Cântați cu bunicul (2001)

Duetul vocal "Jula și Miron"

Alexandru Jula și Ionel Miron au făcut parte din colectivul artistic al Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galați.

Piese din repertoriu

Cântă, cântă Dunărea", "Suntem prieteni" (George Grigoriu); "Nu te mai gândi" (Ion Cristinoiu); "Mandoline" (M. Ionescu); "Ale tale" (Aurel Manolache); "La revedere" (Nicolae Kirculescu); "Am auzit de dragoste" (Vasile Veselovschi).