5. /5 IUNIE 2021 - TEATRU/FILM
Timp de doi ani (1993-1994), a lucrat in TVR ca realizator in cadrul Departamentului Educatie–Stiinta, iar in perioada 1996-1997, a fost consilier la departamentul de Relatii Publice al Presedintiei Romaniei. Din 1989 pana in prezent, este conferentiar doctor universitar, sef al catedrei „Artei actorului” la UNATC.
Ca actor Adrian Titieni a jucat in numeroase filme, printre care "Moartea Domnului Lazarescu" in rolul doctorului Dragos Popescu, in "Homicid conjugal" in rolul Papa de Simon, "Fata in fata" in rolul moderatorului tv, "Pescuit sportiv" in rolul lui Mihai, Ilie in "Tinerete franta", profesorul in "Expeditia", iar cel mai nou rol in telenovela "Regina" in rolul securistului Andrei.
A aparut in scurtmetrajele premiate Valuri si Colivia.
De asemenea, Adrian Titieni a jucat si in numeroase piese de teatru alaturi de mari actori. Este casatorit cu Adriana Titieni si au doi copii impreuna.
| Octavian Strunilă | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (39 de ani)  |
| Ocupație | actor |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Octavian Strunilă (n. 5 iunie 1981, Dorohoi) este un actor, regizor și scenarist român. Apare în emisiunea Jocuri de celebritate alături de Mihai Bobonete și Paul Ipate în fiecare miercuri și joi de la 22:30 la Pro TV.
Viața privată
Este căsătorit cu balerina Oana Botez și are doi copii.
Filmografie
Actor
Film
- Păcală se întoarce (2006) - hoțul de găini
- Poveste de cartier (2008)- Calu
- Home delivery (2008)
Seriale TV
- Hacker (2003) - Stelica
- Numai iubirea (2004-2005) - Terente
- Lacrimi de iubire (2005-2006) - Stelica
- Iubire ca în filme (2006-2007) - Geo
- Inimă de țigan (2007-2008) - Stiven 'Killeru' Ioniță
- Regina (2008-2009) - Stiven 'Killeru' Ioniță
- State de România (2009-2010) - Stiven 'Killeru' Ioniță
- State și Flacăra - Vacanță la Nisa (2010) - Stiven 'Killeru' Ioniță
- Moștenirea (2010-2011) - Stiven 'Killeru' Ioniță
- Tanti Florica (2012-prezent) - Țuțu
- Pariu cu viața (2013) - Nasture
- Fetele lu'domn profesor
Regizor
- Să-ncercăm la București (2005)
- Românește (2006)
- Home delivery (2008)
- 7 Pals (2012)
- Basarabia e România (2012)
Scenarist
- Fetele lu' dom' profesor scenarist întreg sezonul (2014)
- Tanti Florica sezonul 2 (2013) - scenariu ep. 2,3,4,5,6,7,8,13
- Basarabia e România (2012) - scenariu ep. pilot
- 7 Pals (2012) - scenariu ep. pilot.
A regizat filmele “Bani” si “Home delivery”, productii la care a semnat si montajul si scenariile. Inainte de a se face cunoscut in filme, Octavian a facut Stand-up comedy la Café Deko, din cadrul teatrului National Bucuresti, fiind de astfel si primul proiect de stand-up comedy din Romania. Inainte de a ajunge actor de film, a cochetat cu teatrul, unde a interpretat roluri complexe, care i-au scos in evidenta calitatile actoricesti.
La teatrul Mundi din Bucuresti a jucat in spectacolele "Raul de balci", regia Mircea Marin, "Paparazzi", regia Ovidiu Gherasim, dar si in "Proasta cu spume", regia Teo Herghelegiu, precum si in scurt-metrajele "Trei gloante pentru un lider", "Bertha&Luci", "Subiect la diateza pasiva", regia si scenariul Octavian Strunila, "Sa-ncerci la Bucuresti", regia si scenariul Octavian Strunila, "Romaneste", regia si scenariul Octavian Strunila, "Povara", regia si scenariul Octavian Strunila.
In septembrie 2005 a primit premiul „Cel mai bun actor” la sectiunea individual din cadrul Galei Tanarului Actor HOP, in fata unui juriu format din regretatul Stefan Iordache, regizoarea Theodora Herghelegiu si criticul de teatru Cristina Modreanu.
| Constantin I. Nottara | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | București, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești |
| Decedat | (76 de ani) București, România |
| Copii | Constantin C. Nottara |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actor de teatru[*] |
| Activitate | |
| Roluri importante | Don Salluste, Ștefan cel Mare, Oedip, Lear, Hamlet, Horațiu etc. |
| Modifică date / text | |
Constantin I. Nottara (n. , București, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești – d. , București, România) a fost un actor român, una dintre personalitățile cele mai de seamă ale teatrului românesc, tatăl compozitorului Constantin C. Nottara.
Biografie artistică
.jpg)
A fost elevul lui Ștefan Vellescu. În 1877, Nottara a început să joace pe scena Teatrului Național. Unul dintre pionierii școlii realiste de interpretare scenică, a aderat un timp la stilul romantic de joc, sub influența cerințelor vremii și sub îndrumarea lui Mihail Pascaly. A studiat la Conservatorul de Arta Dramatică și Lirică din București și la Teatrul Odeon din Paris, preluând la întoarcere la numai 24 de ani majoritatea rolurilor principale ale Naționalului.
Nottara s-a afirmat în roluri ca Shylock, Hamlet și Lear din teatrul shakespearean, Oedip din Oedip rege de Sofocle, Don Salluste din Ruy Blas de Hugo, bătrânul medic din Medicul în dilemă de Shaw, Ștefan Tipătescu din O scrisoare pierdută și Ion din Năpasta de Ion Luca Caragiale, Vlaicu din Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, Ștefan cel Mare din Apus de Soare și Tudose din Hagi-Tudose de Delavrancea etc. În 60 de ani de scenă a jucat în aproximativ 700 de roluri de compoziție.
Contactul cu dramaturgia originală, îndrumarea lui Caragiale și colaborarea cu actori de orientare net realistă ca Aristizza Romanescu și Grigore Manolescu, l-au readus la vechea sa orientare realistă. Jocul lui Nottara profund emoționant, pus în valoare de un glas modulat caracteristic, și expresiv prin frazare, se întemeia pe construirea gândită și precisă a rolului, astfel încât nimic din interpretare să nu rămână nejustificat.
Nottara a avut o intensă activitate și ca director de scenă și profesor la Conservatorul dramatic din București. Printre elevii săi se numără actori de renume: Tony Bulandra, Velimir Maximilian, Ion Manolescu, Maria Ventura, Maria Filotti etc.
A locuit pe str. Câmpineanu, fostă Regală, în apropierea Teatrului Național bombardat în cel de-al Doilea Război Mondial și pe actualul Bulevard Dacia la nr. 105, unde s-a aflat până de curând casa memorială.
Galerie de imagini
| Dan Mihăescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | |
| Decedat | (79 de ani) |
| Cetățenie | România |
| Modifică date / text | |
Dan Mihăescu (n. 5 iunie 1933[1] - d. 24 ianuarie 2013, București, România)[2] a fost un umorist, scenarist și regizor român. Mihăescu a fost un apropiat al actorului Toma Caragiu, pentru care a scris și a regizat cele mai multe momente satirice, printre care „Așa e în tenis” și „Fabula”.[3]
Născut pe 5 iunie 1933, umoristul Dan Mihăescu s-a făcut cunoscut prin textele sale, special scrise și adaptate pentru emisiuni de televiziune și care au fost interpretate de cei mai mari actori de comedie din România.
Realizator de emisiuni de divertisment, umorist si scenarist, Dan Mihaescu a fost si autorul unor memorabile scheciuri si scenete scrise pentru nume mari ale comediei romanesti si unul dintre cei mai vechi si cunoscuti profesionisti din TVR.
Dan Mihaescu a lucrat aproape 30 de ani in Televiziunea Romana, incepand cu 1966, ca redactor, a fost si redactor-sef adjunct al Departamentului de Muzica si Divertisment. Dan Mihaescu a fost unul dintre cei mai apropiati si constanti colaboratori in televiziune ai lui Tudor Vornicu.
Dan Mihaescu este cunoscut si pentru filmele pe care le-a regizat si colaborarile in TVR cu nume mari precum Toma Caragiu sau Dem Radulescu si cuplul umoristic Nae Lazarescu si Vasile Murariu.
Intre 1965 si 1988, Dan Mihaescu a realizat, alaturi de Octavian Sava, Grigore Pop si Marin Traian, emisiunea de sambata seara de pe TVR 1 "Intalnire cu satira si umorul". Aici si-a facut cei mai multi prieteni si colaboratori: actorii Octavian Cotescu, Coca Andronescu, Rodica Tapalaga, Stela Popescu, Alexandru Arsinel, cantaretii Dan Spataru, Aurelian Andreescu si Margareta Paslaru.
Alaturi de Grigore Pop si Octavian Sava, sub coordonarea lui Tudor Vornicu, Dan Mihaescu a semnat mai bine de 20 de editii ale revelioanelor TVR. Alaturi de realizatorul Titus Munteanu, a semnat, in calitate de scenarist, emisiunea "Lumea se grabeste", productie premiata cu Trandafirul de aur la festivalul de la Montreux-Elvetia.
Si dupa anii 1990, Dan Mihaescu a continuat sa lucreze in TVR, contribuind la realizarea a numeroase emisiuni de divertisment.
Începând cu Toma Caragiu, al cărui prieten era regretatul maestru, și a sa faimoasă "Fabulă", care își păstrează și în prezent sensul, și până astăzi, aproape toate numele mari ale comediei românești au interpretat scenete și scheciuri după texte scrise de Dan Mihăescu.
IRINA MOVILĂ
| Irina Movilă | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 5 iunie 1966 București |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actriță |
| Activitate | |
| Ani de activitate | 1992 - prezent |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Irina Movilă (n. 5 iunie 1966, București) este o actriță română de film, radio, televiziune, scenă și voce.[1]
Biografie
În 1991 a absolvit Academia de Teatru și Film, clasa maestrului Mircea Albulescu.[2] Între 1992 - 2001 a jucat în mai multe spectacole pe scena Teatrului Mic, iar din 2002 joacă la Teatrul Național București. În 1994 a câștigat premiul pentru „Cea mai valoroasă speranță a cinematografului european”, în cadrul Festivalului Internațional de la Geneva, pentru rolul “Fifi” din filmul „Pepe și Fifi”.[3]
Viață personală
A fost căsătorită cu regizorul Dan Pița. Are o fată, Ana (născută în 2008).
Filmografie
- Dopul scuză mijloacele (2014), rolul asistentă
- Femeia visurilor (2005), rolul Vanda
- Dulcea saună a morții (2003), rolul Leo
- Dușmanul dușmanului meu (1999), rolul Petra
- Don Juan sau dragostea pentru geometrie (1997), Teatru TV, rolul Miranda
- Eu sunt Adam! (1996)
- Ochii care nu se văd (1994)
- Pepe & Fifi (1994), rolul Fifi
- E pericoloso sporgersi (1993), rolul Cristina
- Cum va place? (1992)
- Hotel de lux (1992)
- Moartea unui artist (1991), rolul eleva Cristina
- Subspecies (1991), rolul Mara
Teatru de televiziune
- Don Carlos (1996), rolul Eboli
- Cum vă place de William Shakespeare, rolul Rosalinda
- Insula de Mihail Sebastian, rolul Nadia
Teatru
Teatrul Național București
La Teatrul Național București, Irina Movilă a jucat în mai multe piese de teatru:[4]
- Lut de Marijke Schermer,[5] regia Vlad Massaci, 2016, rolul Dora
- Terorism de Frații Presniakov, regia Felix Alexa, 2015, rolul Femeia
- Revizorul de Nikolai Gogol, regia Felix Alexa, 2013, rolul Artemii Zemlianika, directoarea spitalului
- Livada de vișini de A.P. Cehov, regia Felix Alexa, 2010, rolul Varia
- Jocul ielelor de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007, rolul Maria Sinești
- Neînțelegerea de Albert Camus, regia Felix Alexa, 2005, rolul Marta
- Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Felix Alexa, 2003, rolurile Hipolita, Titania
- Revizorul de Nikolai Gogol, regia Serghei Cerkasskiy, 2002, rolul Maria Antonovna, fiica primarului
- O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale, regia Felix Alexa, 2002, rolul Veta
Teatrul Mic
În perioada 1992 - 2001 a jucat în mai multe piese la Teatrul Mic:
- Pușca de vânătoare de Yasushi Inoue, 2001
- Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare, 2000, rolul Jessica
- Sonata fantomelor de August Strindberg, regia Cătălina Buzoianu, rolul Domnișoara
- Școala femeilor de Molière, regia Alexandru Dabija, rolul Agnes
- Bigamul de Ray Cooney, 1997, rolul Mary Smith
- Copiii soarelui de Maxim Gorki, regia Cristian Hadji Culea, 1996, rolul Melania
- Fazanul de Georges Feydeau, 1995, rolul Maggie
- Sfârșitul Troiei de Walter Jens, regia Vlad Mugur, 1994, rolul Elena din Troia
- Pescărușul de A. P. Cehov, regia Cătălina Buzoianu, 1993, rolul Mașa
- Equs de Peter Shaffer, 1992, rolul Mama
Teatrul Național din Timișoara
- Femeia în roșu de Mircea Nedelciu, 1999, rolul Femeia în roșu
Teatru radiofonic
- Sodoma și Gomora (13 martie 2005) - regia tehnică și producător Vasile Manta
Premii și nominalizări
În 1992 a primit premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul Lumilor Latine, Arcachonn din Franța și în 1993 premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Film de la Geneva.
A fost desemnată Cea mai valoroasă speranță a cinematografului european pentru rolul din Pepe și Fifi (1993). Irina Movilă a primit din partea Asociației Producătorilor, Autorilor și Realizatorilor de Film Premiul Pro Victoria - „Placheta de aur" interpretare feminină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu