4. /17 IULIE 2021 - POEZIE

GHEORGHE TĂUTU, poet

Biografie TĂUTU, GHEORGHE

n. 17 iul. 1823, Botoşani – m. 8 aug. 1885, Târgu Frumos

Poet, publicist. Descendenţă boierească, totuşi fără studii, doar clasele primare în localitatea natală. S-a ocupat în general de moşia familiei şi numai patru ani a deţinut funcţia de copist la Departamentul Dreptăţii din Iaşi. A luat parte la mişcarea revoluţionară de la 1848.

A colaborat la periodicele vremii cu versuri patriotice, satirice sau de dragoste, precum şi cu articole în care şi-a susţinut ideile politice: Almanah pentru români, Amicul familiei, Bondarul, Buciumul, Cimpoiul, Curierul, Dacia, Familia, Figaro, Foaia Societăţii pentru literatură şi cultură în Bucovina, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Foiţa de istorie şi literatură, Ghimpele, Gura satului,Nichipercea, Noua revistă, Perdaful, Reforma, Sarsailă, Secolul, Steaua Dunării, Steluţa, Timpul,Zimbrul şi Vulturul.

Figurează în antologiile: Armonii de la 14 Martie şi 10 Mai 1881 (Iaşi: Edit. Tipo-Lit. H. Goldner, 1881), Poesii ale scriitorilor din epoca Unirii (Vălenii de Munte: Neamul Românesc, 1909), Patrie şi libertate: din poezia anilor 1840–1880, vol. 2 (Bucureşti: E.S.P.L.A., 1958),Fabule alese (Bucureşti: Regis, 1999), Fabule (Bucureşti: Profile Publishing, 2002).

OPERA: Poezii (Iaşi: Tip. Buciumul Român, 1862), Un ajutoriu la timp (dramă; Iaşi: Tip. Buciumul Român, 1863), Brânduşe române (poezii nuoi; Iaşi: Impr. Adolf Bermann, 1868), Secretu pentru sexu frumos (poezii; Iaşi: Impr. A. Bermann, 1869), Rarişa sau Cerdacul lui Ferenţ (poemă istorică; Iaşi: Impr. Adolf Bermann, 1869; ed. a 2-a, Iaşi: Tip.-Litogr. Goldner, 1879), Muza şi casieria (Iaşi: Tip. D. Gheorghiu, 1870), Poezii. Epistole (Iaşi: Tip. lucrătorului D. Gheorghiu, 1871), Odagiul şi Rândaşul grădinei primăriei (cânticele comice; Iaşi: Impr. A. Bermann, 1872), Fabule, glume şi anecdote (Iaşi: Tip. D. Gheorghiu, 1873), Odagiul socru sau Vasilică dragul tatei (cânticel; Iaşi: Impr. D. Gheorghiu, 1873), Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi (canţonetă; Iaşi: Tipo-Litogr. H. Goldner, 1875), Văduva Carpaţilor (tragedie în două acte şi în versuri; Iaşi: Tip. Th. Balassan, 1879), Berchea (dramă istorică; Iaşi: Typ. Goldner, 1879).

POEZII:

Apoi nu-s civilizat?

După ce am căscat gura
Prin Paris și prin Berlin,
De-unde apoi câștigai ura
Pentru tot ce e român;
După ce eu franțuzește
Știu trei buche dezghețat,
Ba vreo două și-englezește:
Apoi nu-s civilizat?

După ce cunosc prea bine
Chiar de modă-a mă-mbrăca
Și oricând cu grații pline
Complimente a dura;
Iar pe partea femeiască
S-o admir neîncetat
Tot în limba franțuzească:
Apoi nu-s civilizat?

După ce pe dinafară
Recitesc pe Paul de Koch,
Și fumez mereu țigara,
Alergând din loc în loc;
Făr’ să am vreo trebușoară,
Căci mă țin aristocrat,
Și-astă breaslă n-o să moară:
Apoi nu-s civilizat ?

[…] După ce egalitate
Cer cu voce, dar cam trist,
Căci ea tainic se combate
De-al meu suflet egoist;
După ce cu stăruință
Voturi cat de deputat,
Căci să casc mi-i de priință:
Apoi nu-s civilizat?

După ce eu de minune
Cunosc stosul a juca,
Și-am curaj pe-o carte a pune
Ce nici poți chiar cugeta;
După ce în lumea lată
Datorii de-nspăimântat
Fac, nicicum gândind la plată:
Apoi nu-s civilizat?

Din volumul «Poezii», 1862

Domnului Ian... I.

Un bătrân să satireze
Pe-alt bătrân nu este greu;
Nu e greu să copieze
Cineva portretul seu.

ION HADÂRCĂ, poet

ION HADÂRCĂ - Biografie

(17. 08. 1949, Sângerei, Bălţi, Republica Moldova)

poet, eseist, publicist, traducător

Fiul Ninei şi al lui Dumitru Hadârcă, s-a născut la 17 august 1949 în comuna Sângereii Vechi (astăzi orăşelul Sângerei), judeţul Bălţi. În 1977 în colecţia „Debut” îi apare prima plachetă de versuri „Zilele” pentru care i se decernează Premiul tinere­tului din republică (1979). Este unul dintre fondatorii Mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională şi primul Preşedinte al Frontului Popular din Moldova (1989-1992). A contribuit decisiv la proclamarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. În anul 1989 este ales deputat în Congresul Deputaţilor poporului din URSS şi în cinci legislaturi ale Parlamentului RM (1990-1994; 1994-1998; 2009, martie-iulie; 2009 – iulie pe lista Partidului Liberal). În perioada 1990-1993 a exercitat funcţia de prim-vice­preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993). Actualmente este Preşedinte al Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal. Autor a peste 30 de volume de poezie, publicistică, eseuri şi traduceri literare, cunoscut în întregul areal al limbii române, la rându-i, tradus în mai multe limbi de circulaţie universală. În anul 1998, Ed. Eminescu din Bucureşti îi lansează în seria „Poeţi români contemporani” volumul de sinteză „Cetăţile albe”. În 1989, în cadrul Salonului Interna­ţional de Carte Românească pentru Copii şi Tineret din Chişinău i se conferă Diploma de merit „Cartea anului” pentru antologia „Duminica Mare”. În 2000-2002 îi apar cartea-surpriză „Povestea Cerbului divin” şi „Bunicuţa zburătoare”. Este coautorul noului „Abecedar. Manual de limbă română” (Ed. Prut Internaţional, 2000), aflat la a XII-a ediţie. Este şef de proiect la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi coautor al volumului enciclopedic „Sângerei. Oameni. Istorie. Spiritualitate” (Chişinău, 2012), şef de cenaclu şi susţinător al tinerelor talente, laureat al revistei „Flacăra” (1992, sub directoratul lui George Arion), laureat al revistei „Convorbiri literare” pentru eseu (2001) şi laureat al Diplomei Internaţionale aiBBY în domeniul literaturii pentru copii „Hans Christian Andersen” (2010). Deţinător al medaliei „Mihai Eminescu” (2009) pentru volumul de versuri „Gheara de fum” (Ed. Garuda-Art, Chişinău, 2007) acordată de Academia Română. Decorat cu Ordinul Republicii Moldova (1996) pe care l-a declinat ulterior (2001) din motive de incompatibilitate cu resurecţia ideologiei comuniste. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din România şi al PEN-clubului, membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni. Versurile lui IonHadârcă au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, bielorusă, letonă, azerbaidjană, lituaniană, kazahă, armeană, engleză, franceză, italiană, maghiară, bulgară...

Scrieri

Poezie: Zilele (Chişinău, 1977), Lut ars (Chişinău, 1984), Darul vorbirii (Chişinău, 1985), Ambasadorul Atlantidei (Iaşi, 1996), Helenice (Chişinău, 1998), Două imperii (Chişinău, 1998), Cetăţile albe (Bucureşti, 1998), Albe cetăţile negre (1999), A fi în timp (Timişoara, 1999), Teoria stării inutile (Timişoara, 1999), Dezinfecţia de frontieră (Iaşi, 2001), Echipa de îngeri (Iaşi, 2001), Globul de mătase (Chişinău, 2001), Arta obsesiei (Iaşi, 2005), Artera Zen (Chişinău, 2006), Memoria celulozei (Iaşi, (2007), Pergamentele iernii (Iaşi, 2007), Gheara de fum (Chişinău, 2007), Pianul din abator (Chişinău, 2008); 101 poeme, Biodova (Bucureşti, 2009). Poezie pentru copii Baciul mieilor chirilici (1983), Noiţele (1985), Duminica Mare(1999), Povestea Cerbului Divin (2000, poveşti), Bunicuţa zburătoare (2002), De ce-i mare soarele (2002), Aproape trei cai (2003), Grăuncioare de lumină (2009, poveşti), Ionuţ cel nou-nouţ (2009). Publicis­tică: Arena cu iluzii (interviuri, discursuri, eseuri, Chişinău, 2000), Era barbară (Chişinău, 2005). Traduce din opera lui M. Cervantes, Ch. Baudelaire, A. Puşkin, M.Lermontov, G. Guillen, D. Harms, M. Aguirre, R. Alberti, M. Hernandes, F. Mayor, I. Draci, Nizami…

Antologii

Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.

Referinţe

Ion Hadârcă. Bibliografie, Ch., 1999; Ion Hadârcă. Medalion literar, Biblioteca Naţională pentru Copii Ion Creangă (2005); Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor(Dicţionar biobibliografic), Ed. Prut Internaţional, 2004; Cimpoi M., Pref. la cartea Zilele, Ch., 1977; Nastasiu V., Limpede ca şi cristalul, Tinerimea Moldovei, 4 dec. 1977; Chira Gh.,Biografie şi confesiune lirică, Tinerimea Moldovei, 3 sept. 1978; Cimpoi M., A fi în timp…, Tinerimea Moldovei, 23 nov., 1979; Dabija N., Pledoarie pentru poezie, Tinerimea Moldovei, 19 oct. 1979; Ţurcanu A. Ion Hadârcă – cioplitorul în bazalt, Tinerimea Moldovei, 25 mai 1979; Ţurcanu A. Exoduri în timp, în vol. Martor ocular, Ch., 1983; Ciocanu I., Refuzul pastişei,Nistru, 1982, nr. 4; Damian L., Despre poezia tânără, Lit. şi arta, 5 ian. 1978; Vatamanu I., Uimit de trandafir, în vol. Viaţa cuvântului, 1980; Hostiuc Şt., Ca uimirea lângă trandafir, Nistru, 1978, nr. 2; Moraru H., Înălţarea adâncurilor, Lit. şi arta, 25 oct. 1979; Dolgan M., O poezie a demnităţii umane, în vol. Poezia, adevăr artistic şi angajare socială, Ch., 1988; Cimpoi M., O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ch., 1997; Păunescu A., Poezia care face istorie, Vremea, 1990, nr. 5; Ciocanu I., Atitudine şi mesaj în publicistica lui IonHadârcă, Lit. şi arta, 24 aug. 1999; Brumaru Al. I., Legătura peste Prut, Astra nr. 7-9, 1997, Braşov; Fotea C., Spătarul Milescu la Isarlâk, Salonul literar nr. 1, 1998, Focşani; Ciopraga Constantin, Sonetele lui Ion Hadârcă, Convorbiri literare, 2002, nr. 12; Roşioru I., Albe cetăţile negre (rec.), Convorbiri literare, 2001, nr. 4; Băciucu L., „Cioplitorul de bazalt…” în vol. A doua înviere, Ed. Orion, buc., 1999; Ţopa T., Are gustul frazei harnice, în vol. Condamnaţi la zbucium, Ed. Vast-M, 2003; Dinescu V., Ambasadorul Atlantidei, în vol. Confluenţe, Ed.Arionda, 2002; Colceriu N., Scriitorul în arena cu iluzii, Porto-Franco, ian-mart. 2002; Husar Al., Poetul în zale, Poezia, Iaşi, an. IX, nr. 3, 2003; Cimpoi M., Cele patru vânturi stilistice ale lui Ion Hadârcă, Limba Română, nr. 7. 8, 2004; Mănucă Dan, Ecoul timpului probabil, Limba Română, nr. 7-8, 2004; Urian T. ; Tranziţia dincolo de Prut, România literară, 2005, nr. 47; Busuioc N., Ion Hadârcă. Poezie şi existenţă, în vol. Cetatea gânditoare, Ed. Cronica, Iaşi, 2005; Bantoş A., Ion Hadârcă, scriitorul în faţa deşertului istoriei, Familia, nr. 11-12, 2011, Oradea.

Opinii

Textul poetic al lui Ion Hadârcă este dens, cu numeroase trimiteri la bogăţiile limbii, la istorie, la cultura noastră populară şi la culturile altor popoare. Expresia este proaspătă, cu o anumită doză de surpriză bine temperată. Dar în acelaşi timp poetul are gustul frazei arhaice, îi este familiar uzul expresiei cronicăreşti. (Liviu Damian)

Ion Hadârcă a adoptat postura de poet-copil ce priveşte în lume nu atât prin copilăria maturului, cât prin maturitatea copilului, încercat deja de asprimile timpului şi secolului. De aceea hamletizează în sens modern: „A fi în timp aceasta-i întrebarea”. (Mihai Cimpoi)

Volumul „Ambasadorul Atlantidei” anunţă o nouă tendinţă a poeziei lui Ion Hadârcă, în care echilibrul ideatic şi emoţia lirică se conjugă fericit cu expresia ludică şi ironia, şi completează imaginea unui poet modern, mereu deschis spre orizonturile poetice înnoitoare. (Arcadie Suceveanu)

„Ambasadorul Atlantidei” (Ed. Junimea, 1996) dezvăluie un liric şi, deopotrivă, un pamfletar, un cinic, ironic, amator de calambururi şi jocuri de limbaj, dar, totodată, şi un poet preocupat de „temele mari”, de cele care vizează condiţia umană de la acest sfârşit de mileniu. De altminteri, cartea debutează cu câteva poeme („Poemul deşertului”, „Saltimbecilia”, „Poezia”) care vorbesc despre poet şi poezie, implicându-le într-un abia disimulat proces moral, fără avocaţi, judecători, procurori şi fără boxe, desfăşurat la vedere... (Ioan Holban)

Ion Hadârcă este un intelectual de ţinută şi una dintre conştiinţele marcante ale vieţii culturale şi politice din Republica Moldova. Cartea sa „Era barbară” ajută la înţelegerea unei lumi despre care mulţi cred (din auzite) că ştiu totul, fără a şti, de fapt, mai nimic. (Tudorel Urian)

POEZII:

Sfera perfectă

locuim într-o sferă
perfectă
prin totala-i
imposibilitate
a demonstrării
ciudatei sale
sfericităţi

într-o sferă
de maximă precizie
şlefuită anume
prin dogma
unei cât mai năucitoare
relativităţi


Riduri antologice

mistreţul
mioara
şi căprioara
treceau şchiopătând
prin pădurea
de-argint

mistreţul
cu colţii
tociţi de poem

mioara
sedusă de folclorişti

şi căprioara
încă fecioară

dar culegând
antologice riduri
de pe frunţile
lui Homer
şi Plutarh

riduri-rânduri
de cărţi
înverzind
printre gânduri


Plutarh oprit la Prut

ienicerii sovietici
l-au oprit la Prut
pe suspectul Plutarh
mai întâi asigurându-l
că dincolo
în Ţara făgăduinţei
toţi sunt egali
şi nu există
nici o viaţă ilustră

mai apoi condamnându-l
că nicio biografie
recomandată de biroul
hotărârilor celor mai juste
n-a încăput
în Vieţile ilustre


Fragment ionescian

Ţară de Sus?
Ţară de Jos?
Desţărată moşie
Fără Hristos.
Curge prin apă
Un râu de granit
- Alo, Apusul!
- N-ai cumva nevoie
De Răsărit?
- Alo, cei de sus!
Dar trageţi odată
cortina sau apa
să înceteze actul final
impostorul
şi chemaţi la rampă
autorul!


Satul fără niciun locuitor
„Jurnal de Chişinău”, 24 iulie 2007


a murit s-a stins
şi ultimul locuitor
din satul neantului european
şi nici una din cele
două mitropolii
n-a venit să-i
ţină lumânarea

în urma sicriului
bocitoarea abisului
l-a bocit cu glas
de nisip şi de scrum
cu banderole negre
de vopsea chinuită
câteva pagini rupte
de ziar
l-au petrecut
în ultimul drum

ţânc al pământului
rămas să scâncească
la uşi sigilate
până la urmă
şi satul fără nici un locuitor
a emigrat în ţara
fără nici o localitate


Regele gol

deasupra lumii
orice muritor
săltat din luturi
de trei ori
e rege gol

odată când
scâncind de foame
adoarme crud
la sânul mamei

şi altădată
când citindu-i crezul
părintele
i-a săvârşit botezul

şi-n al iubirii tron
a treia oară
regele-i gol
lângă regina goală

în braţe albe/slabe
calde/reci
robi şi bezmetici
goi şi lacomi
suntem regi


Decapitarea de vis

în timpanele verzi ale verii
tot mai rar clipa-şi sună
paşii desculţi
tot mai reci amintiri
printre degete
printre nori zboară palid
găurită de viespi
turta lunii
turnată din ceară
şi prin sângele
unicornului rănit
trece în chiot
ultimul alai de nuntă
sau de vânătoare
pe când iscoadele cetăţii
decapitate de vis
stau de veghe
la porţile dimineţii
lampa răsăritului se stinge
de la acelaşi întrerupător


Parcul de iluzii spulberate

parcul de iluzii spulberate
se întinde mult peste real
pale de emoţii arse
încă răvăşesc coroana
câte unui vis
de mandarin
tremură din când în când
frunzişu-i
troienit
de pulberi aurii
pe alei cu degete flămânde
umbre trec
nu trec
fac valuri
ori pe-o clipă chiar
sfârşesc pe val
iată şi-o caretă fără cai
fără pânze fără surugiu
lunecă pe strunele
de harpă
dinspre nefiind spre nicăieri –
iată şi stăpânul
nesfârşitul
de pe ramuri strânge
câte-un omuleţ


Cruci de piatră

cruci de piatră
numai cruci de piatră
stau
în locul
crucilor de lemn

cruci de fier
de fontă de inox
stau în locul
crucilor de lemn

cruci de os
de marmoră
de aur
stau
în locul
crucilor
de lemn

tot mai lăudate
răstignirile

dar se pregătesc
şi de uraniu
de plutoniu
cruci
şi de pilat
pentru Cel
ce duce lemnul
ca pe-un fulg

DUMITRU ION DINCĂ

Dumitru Ion Dincă
Date personale
Născut	17 iulie 1949 (71 de ani) Clondiru, județul Buzău
Naționalitate	română
Ocupație	poet, scriitor, publicist
Modifică date / text

Dumitru Ion Dincă (n. 17 iulie 1949, sat Clondiru, com. Ulmeni, jud. Buzău) este un poet, scriitor și publicist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.^[1]

Prenumele la naștere, Dumitru; ca scriitor semnează și cu prenumele tatălui, Ion. După absolvirea claselor gimnaziale 1-7, urmează cursurile Liceului Teoretic Nr. 1 Buzău pe care îl absolvă în 1967.

În 1968 este profesor de limba și literatura română și de limba franceză la Școala generală din Lapoș, jud. Prahova, concomitent urmând cursurile ff. ale Facultății de filologie din București.

Renunță în anul al II-lea și dă concurs de admitere la nou înființata Facultate de ziaristică pe care o absolvă în 1974.

În anul 1977 obține o bursă și urmează cursuri de limbă și civilizație franceză la Antibes, Franța (singurul român și singurul cursant din fostele țări socialiste).

Între anii 1988-1989, absolvă cursuri postuniversitare la Academia de Studii Economice București, lucrând în presă din august 1969 la ziarul „Viața Buzăului”, corector, apoi redactor la secția probleme cetățenești.

Între ianuarie 1975 și 31 decembrie 1977 este secretar cu probleme de cultură la Comitetul Județean de Tineret Buzău. Din anul 1978 revine în presă corespondent special al ziarului „Scânteia tineretului”, ca din decembrie 1989 să fie publicist comentator la cotidianul „Tineretul liber”, iar din septembrie 1993 corespondent special al Agenției naționale de știri AGERPRES.

Activitate literară

Dumitru Ion Dincă scrie încă din anii 1960, debutând în cenaclul Al. Sahia din Buzău în 1965, în presa scrisă tot în 1965 la Poșta Literară în revista clujeană Tribuna. Adevăratul debut se produce în 1968 in pagina literară a ziarului Viața Buzăului, fiind girat de scriitorul Mircea Ichim.

Publică versuri și reportaje în majoritatea revistelor literare, cu precădere în Contemporanul, Amfiteatru și Luceafărul, fiind prezentat și susținut de Ana Blandiana și Fănuș Neagu.

Ca o apreciere a valorii cărților publicate și a activității publicistice i se acordă de către Consiliul Local Buzău în anul 2005 titlul de Cetățean de onoare al municipiului, ca același organism să îl declare, datorită activității remarcabile, Omul anului 2010. 

Cărți

Volume publicate în limba română

• „Marea de voievod a bărbatului”, poezii, 1976, Editura Litera, București.
• „Piramidele Bărăganului” reportaje, 1983, Ed. Eminescu, București, premiul acordat de UTC pentru publicistică, alături de Areta Șandru, Gabriel Chifu, Corneliu Ostahie, George Cușnarencu, Ion Tudor Iovian, Aurelian Titu Dumitrescu, Viorel Dinescu, Val Condurache.
• „Locul de lângă inimă”, reportaje, 1984, Ed. Eminescu, București.
• „Nevăzuta față a Tezaurului de la Pietroasa”, publicistică-eseuri, 1985, Ed. Eminescu, București.
• „Hiperpastoralia”, versuri, 1986, Ed. Eminescu, București, premiul „Scânteia tineretulu”, alături de Alexandru Piru, Șerban Cioculescu, Liliana Ursu, Gabriela Negreanu etc.
• „Mai mult decât dragostea”, roman, 1988, Ed. Eminescu, București.
• „Arhipelag”, versuri, 1989, Ed. Eminescu, București.
• ,,Orhidea din Balcani”, roman document, editura Magica June, Stockholm, Suedia.
• „Odobescu, fatalitatea operei”, investigații documentare 1995, Biblioteca județeană V.Voiculescu, Buzău.
• „Dosar Moromeții II”, investigații documentare, 1996, Biblioteca județeană V.Voiculescu Buzău.
• „Tratat de grațiere provizorie”, versuri, 1998, Ed. Eminescu, București.
• „Biblice” , versuri, ediție bibliofilă, de autor, 1999.
• „Rugile”, poeme, Editura Fundației Academice V.Voiculescu, 2001 Buzău.
• „Secunda și riscul”, publicistică, Tipogrup press Evenimentul Românesc, 2004.
• „Scriitori buzoieni de azi”, jurnal de lector, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2005.
• „Arborele manuscris, poeme, 2005, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat.
• „Scriitori buzoieni de azi”, jurnal de lector, ediția a II-a, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2007.
• „Din poiana lui Iocan, în Agora Căldărăștilor”, Ed. Omega, Buzău, 2007.
• Arheopterix”, Ed. Omega, Buzău, 2008.
• Considerații asupra literaturii buzoiene contemporane (volumele I, II) Ed. Omega 2009 Buzău.
• Caietul de dictando, versuri, Ed. Omega 2010 Buzău.
• Primele aventuri ale lui Tomiță, versuri pentru copii, Editura Lumea Copiilor, 2011.
• File din Jurnalul lui Tomiță, versuri pentru copii, Editura Palatul Copiilor, 2012.
• Considerații asupra literaturii buzoiene contemporane, ed a II-a , revăzută si adăugita, Tipo Moldova Iași, 2013.
• Arborele manuscris, antologie de autor in colectia ,,Opera Omnia”, Editura Tipo Moldova Iasi, 2013.
• Expedițiile lui Tomiță la Raiul de la Gura Milii, versuri ptr. Copii, editura Omega, 2014.
• Conspirația îngerilor, versuri, ed. Paralela 45, 2014.
• Minunatul tărâm din Țara lui Cezi, versuri pentru copii, editura Teocora, 2014.
• Minunata și fascinanta prințesă Aurora, versuri pentru copii, editura Teocora, 2014.
• Eu sunt Cezi!, versuri pentru copii, editura Teocora, 2014.
• Lotca lui Iov, versuri, editura Teocora, 2014, marele premiu la concursul national de literatură V. Voiculescu, 2015.
• Toma și Cezar, doi ștrengari acum mari, versuri pentru copii, Ed. Teocora, Buzău, 2016.
• Și Cezar e grădinar, versuri pentru copii, Ed. Omega,  Buzău, 2016.
• Prințul captiv, epistolele de la Elsinore, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2016.
• Aventurile lui Toma și ale iepurașului de Paști, proză pentru copii, Ed. Omega, Buzău, 2017.
• Căsuța din minunatul tărâm al lui Cezi, proză pentru copii, Ed. Omega, Buzău, 2017.
• Imposibila întoarcere în Poiana lui Iocan, eseu evocare, Marin Preda 95, Ed. Muzeul Literaturii Române, București, 2017. 
• Aventurile lui Toma și ale iepurașului de Paște, Editura Omega, 32p, Buzău, 2017
• Căsuța din minunatul tărâm al lui Cezi, Editura Omega, 36p, Buzău, 2017
• În linia întâi pe frontul din Transnistria, 80p, Ed. Teocora, 2018, Buzău
• Nevăzuta față a Tezaurului de la Pietroasa, 210p, Ed. Teocora, 2018, Buzău  

A îngrijit edițiile

• „Trage lașule”, carte despre eroul Bogdan Stan căzut în Revoluție la Televiziunea română, Ed. Victor Frunză, 1990, București.
• „Istoria parașutismului militar din România”, cuvânt înainte, note introductive, aparat critic, Ed. Porto-Franco, Galați, 1997.
• „Scrisorile” de M. Eminescu, ediție îngrijită, cuvânt înainte, note, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2000.
• ,,Scrisorile” de M. Eminescu, editia a II-a, ingrijita, cuvant inainte, note, Ed. Rafet, Ramnicu Sarat, 2015

Referințe critice

Laurențiu Ulici - „Tratat de grațiere provizorie” este o carte exemplară. Pentru că poți vedea cum autorul se reformează. De la lirismul cu tendințe manieriste din cărțile lui de până la 1989 – spre finalul ei, despre promoția  70 din care face parte, s-a spus global că e manieristă - la „Tratat ....”  este dacă vreți, exagerând un pic, distanța de la mecanica lui Newton la fizica lui Einstein. Cei care vor citi cartea aceasta și cele ce vor urma vor putea să descopere o diferență care s-ar putea părea inexplicabilă între cele două etape ale creației lui poetice, dar care devine extraordinar de limpede dacă o integrăm parcursului biografic al scriitorului.” (Carnet literar, 1999) , noiembrie, p. a III-a  

Gheorghe Iova - „Notăm în cazul scriitorului Dumitru Ion Dincă o voință de poezie (încadrată 1967-2005). Aceste longevive dau semn. „E altceva”, mi-a zis D.I.Dincă. Așa e. Text plasat în războiul suporturilor.  Intenționez, de asemeni, de mult timp să intromit acte critice al căror întreg corp textual ar fi: „am citit”. Am citit. „Dă foșnet, codrul, de hârtie” (2005, pe coperta a IV-a a cărții “Arborele manuscris”)  Prezent în:

Literatura română contemporană de Laurențiu Ulici, Ed. Eminescu, București, 1995, pag 328; 

Dicționarul biografic al literaturii române de Aurel Sasu (oferă informații la zi despre 2301 scriitori de la începutul literaturii române până în 2004, fiind considerată cea mai completă lucrare de lexicografie literară din cultura română), Ed. Paralela 45, Pitești, 2006, pag. 495;

Literatura română de azi pe mâine de Marian Popa, Ed. Semne, București, 2009, pag 528;

1500 de scriitori români clasici și contemporani de Boris Crăciun și Daniela Crăciun, Ed. Porțile Orientului, Iași, 2010;

Dicționarul General al Literaturii Române, Ed. Academia Română, 2017, ediția a II a, volumul III, coordonator acad. Eugen Simion.

POEZII:

Numai în volume, de cumpărat!