5. /15 IULIE 2021 - TEATRU/FILM

ANTON PAVLOVICI CEHOV

Biografie A P Cehov

1860 La 17 ianuarie, la Taganrog, Imperiul Rus, s-a nascut Anton Pavlovici Cehov. A fost un prozator, dramaturg si medic rus, fiind considerat a fi unul dintre cei mai mari scriitori de povestiri scurte din istorie. A fost cel de-al treilea copil din cei sase care au supravetuit ai lui Pavel Yegorovich Cehov si al Yevgeniyei Cehov. Tatal sau, a fost vazut de catre unii istorici modelul fiului sau in multe portrete ale ipocriziei. Mama sa, avea remarcabile calitati de povestitor, incantandu-si copiii cu diverse povestioare.

1867-1879 Urmeaza studiile primare si secundare in orasul natal, Taganrog.

1876 Afacerea tatalui, comerciant de haine, se indrepta cu pasi repezi spre faliment, dupa ce cheltuise majoritatea banilor pentru a construi o casa noua. Pentru a evita inchisoarea, a fugit la Moscova, unde cei doi fii mai mari ai sai, Alexander si Nikolay, se aflau la universitate. In Moscova au trait in saracie, mama sa fiind fizic si emotional epuizata. Tanarul Cehov a ramas in orasul natal, in Taganrog, pentru a vinde averea familiei si pentru a-si finaliza studiile.

1879 Isi termina studiile in Taganrog si merge la familia sa la Moscova.

1879-1884 Studiaza medicina. Pentru a putea sa-si ajute familia, publica povestioare in diverse reviste umoristice.

1881-1904 In aceasta perioada scrie piesele de teatru : "Platonov" sau "Piesa fără titlu" (1881), "Asupra efectelor nocive ale tutunului" (1886), "Cantecul lebedei" (1887), "Inavov" (1887), "Ursul" (1888), "Cererea in casatorie" (1888 sau 1889), "Tragedian fara voie" (1889), "Nunta" (1889), "Demonul padurii" (1889), "Jubileul" (1891),  "Pescarusul" (1896), "Unchiul Vania" (1897), "Trei surori" (1901), "Livada cu visini" (1904).

1883-1903 Intre acesti ani publica urmatoarele povestiri : "Moartea unui slujbas" (1883),  "Grasul si slabul" (1883), "Stridiile" (1884), "Cameleonul" (1884), "Masca" (1884),  "Vanatorii" (1885), "Sergentul Pribișceev" (1885), "Grișa" (1886), "Acasa" (1887), "Sirena" (1887),  "Kaștanka" (1887), "Stepa" (1888), "Salonul numărul 6" (1892),  "Călugărul negru" (1894), "Vioara lui Rotschild" (1894), "Ordinul Anna" (1895), "Casa cu mezanin" (1896), "Mujicii" (1897), "Omul în carapace" (1898), "Doamna cu cățelul" (1899), "Arhiereul" (1902), "Logodnica" (1903).

1884-1896 Cehov a scris si cateva nuvele, dintre care amintim : "Dramă la vânătoare" (1884), "Stepa" (1888), "Un duel" (1891), "Trei ani" (1895), "Viața mea" (1896).

1886 Din acest an, incepe colaborarea la "Novoe Vremia" (Timpuri noi), publicand proza, lucrand si la piesele sale de teatru.

1892 Cehov a cumparat o mosie mica la tara, in Melikhovo, nu departe de Moscova, unde a trait impreuna cu familia sa pana in 1899. "E frumos sa fii domn", a glumit Cehov cu prietenul sau, Ivan Leontyev.

1897 In timp ce se afla intr-o vizita la Moscova, a suferit o hemoragie pulmonara majora. Cu greu a fost convins sa mearga la spital, unde medicii l-au diagnosticat cu tuberculoza pe partea de sus a plamanilor. Acestia i-au recomandat o schimbare a modului de viata.

1901 La 25 mai, s-a casatorit cu actrita Olga Knipper.

1904 La 2 iulie, in sanatoriul de la Badenweiler, Germania, Anton Cehov moare de tuberculoza.

Lucrarile lui Cehov au fost traduse in mai multe limbi. Celebrul scriitor uzbec Abdulla Qahhor, a tradus multe dintre povestirile lui Cehov in limba uzbeca. Qahhor a fost influientat de scriitorul rus, considerandu-l profesorul sau.

Anton Cehov
1900
Date personale
Nume la naștere	Anton Pavlovici Cehov
Născut	17/29 ianuarie 1860[2][5]  Taganrog, Imperiul Rus
Decedat	15 iulie 1904 (44 de ani)[6][2][7][8]  Badenweiler, Imperiul German
Înmormântat	Cimitirul Novodevicii[*][2][9]
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Părinți	Pavel Egorovici Cehov[*]
Frați și surori	Maria Pavlovna Cehova[*] Aleksandr Pavlovici Cehov[*][3] Nikolai Pavlovici Cehov[*] Mihail Pavlovici Cehov[*][4]
Căsătorit cu	Olga Leonardovna Knipper-Cehova[*] (1901–1904)[2]
Naționalitate	rusă
Cetățenie	Imperiul Rus
Etnie	rus
Ocupație	dramaturg, medic, scriitor de povești scurte
Limbi	limba rusă[1]
Studii	mediținski fakultet Moskovskogo universiteta[*][2] Gimnazia № 2 imeni A. P. Cehova[*]
Activitatea literară
Specie literară	teatru, povestire, satiră
Opere semnificative	Pescărușul Livada de vișini Unchiul Vania Vanka[*] Trei surori
Influențe[ascunde] Ivan Turgheniev, Nikolai Gogol, Henrik Ibsen, Lev Tolstoi, Honoré de Balzac, Guy de Maupassant, Fiodor Dostoevski, Émile Zola, Nikolai Leskov, Dmitri Grigorovici, Aleksandr Ostrovsky
A influențat pe[ascunde] Constantin Stanislavski, Maxim Gorki, Mihail Bulgakov, John Cheever, Cornel West, James Joyce, Ernest Hemingway, Katherine Mansfield, Vladimir Nabokov, J. D. Salinger, Tennessee Williams, Virginia Woolf, Frank O'Connor, Bob Dylan, Alice Munro, Raymond Carver, David Means, Guram Dochanashvili, Charles Bukowski, Ivan Bunin, Grupul literar Streda
Note
Premii	Ordinul Sfântului Stanislav, clasa III[*] Pușkinskaia premia[*] medal «Za trudî po pervoi vseobșcei perepisi naselenia»[*]
Semnătură
Prezență online
pagină Facebook Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Anton Pavlovici Cehov (în rusă Анто́н Па́влович Че́хов; n. 17/29 ianuarie 1860,^[2][5] Taganrog, Imperiul Rus – d. 15 iulie 1904,^[6][2][7][8] Badenweiler, Imperiul German) a fost un medic, prozator și dramaturg rus.

De peste o sută de ani spectacole după piesele sale sunt prezente, practic, în fiecare stagiune pe afișele teatrelor din România. Mari regizori de teatru din România (Lucian Pintilie, György Harag, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Vlad Mugur, Tompa Gábor) au găsit surse majore de inspirație în dramaturgia lui Cehov.

Biografie

Cehov s-a născut la Taganrog, un oraș de la Marea Azov. Tatăl său a fost Pavel Egorovici Cehov, care avea o mică băcănie de produse coloniale la Taganrog. Mama sa, născută Evghenia Iakovlevna Morozova, a fost fiică de comerciant de postavuri. Între 1867 și 1879, face studii primare și secundare în orașul natal. Frecventează teatrul și conduce o revistă a elevilor. După fuga tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditații. În 1879, începe studii de medicină la Moscova și-și ajută financiar familia, publicând în reviste umoristice. După absolvirea facultății în 1884, profesează în jurul Moscovei. În 1886, începe colaborarea la revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, cel ce îi va fi editor. În această perioadă, publică proză, lucrând și la piesele sale de teatru. În 1890, efectuează un voiaj în insula Sahalin, unde recenzează populația. În timpul voiajului său în Italia, din 1894, starea sănătății sale se înrăutățește. În 1896, îl cunoaște pe Constantin Stanislavski, care îi va regiza piesele de teatru. În 1897, este spitalizat, atins fiind de tuberculoză pulmonară. Între 1897 și 1901, piesele sale de teatru (Unchiul Vania, Trei surori) sunt publicate și reprezentate. În 1901, se căsătorește cu actrița Olga Knipper (1868 - 1959). În 1903, finalizează piesa Livada de vișini. În 1904, boala i se agravează și, la 2 iulie, moare în sanatoriul de la Badenweiler, în Germania.

Opera

Cu un caracter foarte modest, care l-a însoțit de-a lungul vieții, Anton Cehov nu și-a imaginat niciodată ce dimensiuni ar putea căpăta reputația sa postumă. Reacțiile publicului la piesele lui de teatru din anul morții au demonstrat cât de apreciat a fost scriitorul, atât în sufletul poporului rus, cât și pe plan internațional.

Teatru

• 1881: Platonov sau Piesa fără titlu;
• 1886: Asupra efectelor nocive ale tutunului ("О вреде табака");
• 1887: Cântecul lebedei piesă într-un act;
• 1887: Ivanov ("Иванов");
• 1888: Ursul ("Медведь: Shutka v odnom deystvii")-comedie într-un act;
• 1888/1889? Cerere în căsătorie ("Предложение");
• 1889 Tragedian fără voie ("Трагик поневоле");
• 1889: Nunta ("Свадьба");
• 1889 Demonul pădurii ("Леший") comedie în patru acte;
• 1891: Jubileul ("Юбилей");
• 1896: Pescărușul ("Чайка");
• 1897: Unchiul Vania ("Дядя Ваня");
• 1901: Trei surori ("Три сестры");
• 1904: Livada de vișini ("Вишнёвый сад").

Povestiri

• 1883: Moartea unui slujbaș ("Смерть чиновника");
• 1883: Grasul și slabul;
• 1884: Stridiile ("Устрицы");
• 1884: Cameleonul ("Хамелеон");
• 1884: Masca ("Маска");
• 1885: Vânătorii ("Егерь");
• 1885: Sergentul Pribișceev ("Унтер Пришибеев");
• 1886: Grișa ("Гриша");
• 1887: Acasă ("Дома");
• 1887: Sirena ("Сирена");
• 1887: Kaștanka ("Каштанка");
• 1888: Stepa ("Степь");
• 1892: Salonul numărul 6 ("Палата № 6");
• 1894: Călugărul negru ("Чёрный монах");
• 1894: Vioara lui Rotschild ("Скрипка Ротшильда");
• 1895: Ordinul Anna ("Анна на шее");
• 1896: Casa cu mezanin ("Дом с мезонином");
• 1897: Mujicii ("Мужики");
• 1898: Omul în carapace ("Человек в футляре");
• 1899: Doamna cu cățelul ("Дама с собачкой");
• 1902: Arhiereul ("Архиерей");
• 1903: Logodnica ("Невеста").

Șapte povestiri traduse în CPSF 124 / 15.01.1960 de Anda Boldur:^[10] „Insulele zburătoare” de Jules Verne (parodie); „Eclipsă de Lună”; „O ședință de hipnotism”; „Scrisoare către un vecin savant”; „Esculapi rurali”; „Păcătosul din Toledo”; „O noapte de groază”

Nuvele

• 1884: „Dramă la vânătoare”;
• 1884: Chibritul suedez (Nuvelă polițistă)
• 1888: „Stepa” („Степь“);
• 1891: „Un duel” („Дуэль“);
• 1895: „Trei ani” („Три года“);
• 1896: „Viața mea” („Моя жизнь“).

Schițe umoristice

• 1884: Povestirile Melpomenei;
• 1886: Povestiri pestrițe.

NATAȘA  RAAB

Natașa Raab
Date personale
Născută	15 iulie 1953 (67 de ani)[1]  Huedin, Cluj, România
Cetățenie	România
Ocupație	actriță
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Natașa Raab (n. 15 iulie 1953, Huedin, județul Cluj) este o actriță română, care joacă pe scena Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova.

Biografie

S-a născut la Huedin și a purtat numele de Natașa Rab – Guțul. A copilărit apoi la Cluj, într-o familie în care toată lumea cânta. A absolvit Liceul Gheorghe Barițiu din Cluj-Napoca și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (1988), la clasa profesorului Mircea Albulescu ^[2]. În tinerețe, pe când era studentă la Cluj, a studiat canto cu Stela Simonetti și a interpretat jazz pe scena Casei de Cultură a Studenților și a Casei Armatei din Cluj și muzică populară la ansamblul „Mărțișorul”. De asemenea, a fost în tinerețe și manechin la Centrul de Creație UCECOM condus de Zina Dumitrescu (1979-1988). În perioada studenției, a jucat pe scena Teatrului Național din Cluj, împreună cu actorul George Motoi.

După absolvirea facultății, a devenit actriță la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova. De-a lungul anilor a mai colaborat cu Teatrul Odeon din București și Teatrul Național din Cluj. A jucat în mai multe spectacole de teatru printre care Vărul Shakespeare, Unchiul Vanea, Ubu Rex cu scene din Macbeth, Hamlet de W. Shakespeare, Romeo și Julieta de W. Shakespeare, Ferma animalelor de George Orwell, ...Escu de T. Mușătescu, O masă pe cinste de G. Astalos, Pragul albastru de I.D. Sârbu, Tărâmuri întunecate de Harding Lernay, Nașterea de C. Voiculescu, Vacanță în Guadelupa de Pierre Sauvil și Eric Assous, Omul cu mârțoaga de Gheorghe Ciprian, Valsul hazardului de Victor HaTm etc. În 1990 a fost distinsă cu premiul UNITER.

A prezentat Festivalul Național „Maria Tănase”, Crizantema de Aur, Crizantema de Argint la Chișinău, evenimente culturale, emisiuni de radio și televiziune și a jucat în spoturi publicitare. A lansat la 27 decembrie 2003 albumul de muzică populară „Ardeleanca în Bănie” (20 de piese), fiind acompaniată de Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”. De asemenea, predă la Departamentul de artă teatrală din cadrul Facultății de Litere din Craiova, având postul de conferențiar universitar doctor, și este membru al senatului UNITER.

A jucat în mai multe filme, fiind nominalizată la Premiul Gopo pentru cea mai bună actriță în rol principal, ca urmare a interpretării rolului principal din filmul Din dragoste cu cele mai bune intenții (2011).

Filmografie

• Vis de ianuarie (1979) - Ana
• Lumini și umbre (serial TV, 1982) - Lola
• Acordați circumstante atenuante? (1984) - Rodica
• Adela (1985) - Ligia
• Recital in gradina cu pitici (1987) - doctor Ștefănescu
• Există joi? (1988) - Maria
• Martori dispăruți (1988) - Năstăsica
• Lacrima cerului (1989) - Năstăsica
• Fără lumini de poziție (scurtmetraj, 1989) - Mona Petrovan
• Somnul insulei (1994) - Hellene
• Amen (2002) - soția ambasadorului american
• Păcală se întoarce (2006) - Hangița Tomii
• La urgență (serial TV, 2006) - Nina
• După ea (2007) - mama lui Marcel
• Inimă de țigan (serial TV, 2007) - Hermina Dumbravă
• Regina (serial TV, 2008-2009) - Hermina Dumbravă
• Din dragoste cu cele mai bune intenții (2011) - mama
• Chefu’ (scurtmetraj, 2012)
• Domestic (2012)
• Poziția copilului (2013)

ANDREEA BOȘNEAG

Andreea Boșneag
Date personale
Născută	15 iulie 1991 București
Cetățenie	România
Ocupație	Actriță
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Andreea Boșneag (n. 15 iulie 1991, București^[1]) este o actriță română de film, scenă și voce.

Biografie

Premii, recunoaștere

Filmul Cea mai fericitã fatã din lume

La Festivalul Internațional de Film de la Berlin, a avut loc premiera mondială a filmului de debut (în lumea filmului de lung metraj) a regizorului Radu Jude, Cea mai fericită fată din lume. Cu această ocazie filmul a primit Premiul CICAE (C.I.C.A.E - Confédération Internationale des Cinemas d'Art et d'Essai).^[2]

Actrița fost recunoscută și premiată la Gala Premiilor Gopo din 2010 pentru rolul său de debut din filmul Cea mai fericitã fatã din lume, filmul unui alt debut, cel al regizorului Radu Jude.^[3]

La Festivalul de film de Wiesbaden, goEast, Andreea Boșneag a fost premiată cu Premiul special goEast, pentru același rol, rolul Delia Cristina Frățilă, din același film, Cea mai fericită fată din lume, regia Radu Jude.^[4]

La data castingului (Andreea fusese aleasă din circa 1.000 de candidate) și a filmărilor, tânara actriță era încă elevă din liceu.^[5]

Filmografie

• 2009 — Cea mai fericită fată din lume (titlul în engleză The Happiest Girl in the World), regia Radu Jude, rolul Delia Cristina Frățilă^[6][7]
• 2012 — Toată lumea din familia noastră (titlul în engleză Everybody in Our Family), regia Radu Jude, rolul fiicei chimistului^[8]
• 2012 — După dealuri (titlul în engleză Beyond the Hills), regia Cristian Mungiu, rolul Cristiana^[9]

DUMITRU (DIMITRIE) DRĂGAN

Dumitru Drăgan
Date personale
Născut	2 decembrie 1939  București, România
Decedat	15 iulie 2018 (78 de ani)[1]  Pitești, România
Cetățenie	România
Ocupație	actor
Modifică date / text

Dumitru Drăgan în rolul lui Ștefan Mares din "Secunda 58", de Dorel Dorian, 1961

Dumitru (Dimitrie) Drăgan (n. 2 decembrie 1939, București, România – d. 15 iulie 2018,^[1] Pitești, România) a fost actor român de teatru și film.

Biografie

Născut la 2 decembrie 1939, în București, absolvent al Colegiului Național „I.L. Caragiale”, promoția 1956, a fost admis la Institutul de Artǎ Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București, unde urmează cursurile de actorie la clasa Prof. A. Pop. Marțian, cu asistenții: Horea Popescu, Ion Cojar, Mihai Berechet și Cornel Todea, colegi de promoție fiindu-i Stela Popescu, Rodica Popescu Bitănescu, Sebastian Papaiani, Anda Caropol și alții.

Dumitru Dragan în "Mica studenta", de Nicolai Pogodin alături de Stela Popescu, 1960

În anul 1960 își dă examenul de Diplomă cu Mica studentǎ de Nicolai Pogodin, regia Prof. A. Pop Marțian, în rolul Lev Poroșin. Dupǎ absolvirea acesteia, cere să fie repartizat la Teatrul de Stat din Baia Mare unde debutând în piesa "AVARUL" de Molière, reușește să facă spre sfârșitul piesei din personajul Cleante un alt Harpagon.   A fost căsătorit din anul 1967 pânǎ în anul 1991 și are trei copii, Cristian Mihai (n. 1968, Piatra Neamț), Bogdan Alexandru (n. 1970, Baia Mare) și Anca Oana (n. 1975, Pitești).

Activitatea sa artistică cuprinde peste 150 de roluri, interpretate în mai multe teatre din țară, dar mai ales Premiere Absolute ca: PERICLES, de William Shakespeare (1964); Brașov, Jocul ielelor, de Camil Petrescu (1964); Brașov, Grădina cu trandafiri, de Andi Andrieș (1963); Brașov, Rouă și tutun, de Mircea Radu Iacoban (1971); dar și roluri marcante pentru cariera sa artistică în: Pogoara iarna (Mio), de Max Anderson (1961); Maria Stuart (Miortimer), de F.Schiller (1967); Baia Mare, Avarul (Cleante) de Jean-Baptiste Molière (1960); Baia Mare, Dona Juana (Don Juan), de Radu Stanca; Clipe de viață, de W.Saroyan, cu Liviu Ciulei; Don Carlos, de F.Schiller; Pitești, Ospățul lui Trimalchio, de Cristian Munteanu (1982).

În cei 50 de ani de activitate pe scenele teatrelor din București, Brașov, Baia Mare, Piatra Neamț, Constanța și în cele din urmă la Teatrul Alexandru Davila din Pitești, unde din anul 1973 pâna la sfârșitul carierei sale în anul 2010, a jucat în peste 90 de roluri, a fost să fie făcut un adevărat erou romantic, căci din toate dramele lumii numai cele romantice i s-au potrivit perfect.

A obținut numeroase diplome de onoare, de merit și de excelentă, dar și Titlul de Fiu al Argeșului și Muscelului în anul 2011, pentru personalitate marcantă în domeniul Culturii.

Roluri în teatru

Teatrul de Stat din Baia Mare (1960-1961)

• Cleante - "AVARUL" de Molière, regia rtisticǎ Mihai Dimiu
• Evgheni - "Vassa Jeleznova" de M.Gorki, regia artisticǎ Petre Meglei
• Fiul rǎtacitor din piesa cu același nume, de Egon Rannet,regia artisticǎ I.Deloreanu
• Ștefan Mareș - "Secunda 58" de Dorel Dorian, regia artisticǎ I.Deloreanu ^[2]

Dumitru Drăgan în rolul lui Cleante, fiul lui Harpagon, 1960

Teatrul Sicǎ Alexandrescu Brașov (1961-1966) (selecție)

• Ștefan Mareș - "Secunda 58" regia artisticǎ Ion Simionescu
• Fǎt Frumos - Înșir-te mǎrgǎrite" de Victor Eftimiu, regia artisticǎ Marius Oniceanu

Mio din "Pogoara iarna" de Max Anderson, Brasov 1961

• Mio - "Pogoară iarna" de Max Anderson, regia artisticǎ Ion Simionescu
• Remus Mălureanu - "Costache și viața interioarǎ" de Paul Everac, regia artisticǎ Marius Oniceanu
• Tolea - "Flori vii" de Nikolai Pogodin, regia artistică I.Simionescu
• Ștefan Vardia - "Nota 0 la purtare" de V.Stoenescu
• Jerry Rian - "Doi într-un balansoar" de W.Gibson
• Ștef - "Gradina cu trandafiri" de Andy Andrieș, Premieră pe țară

Pericles de W.Shakespeare, Premiera pe tara, Brasov Actul I si II

• Pericles - W.Shakespeare, Premieră pe țară
• Gelu Ruscanu - "Jocul ielelor" de Camil Petrescu, Premierǎ pe țară
• Preotul - "Capcana" de Robert Thomas(trad.Aurel Baranga), regia artistică N.Albani
• Viki Miclescu - "Simple coincidențe" de Paul Everac, regia artistică Ban Ernest
• Alecu Pǎpușarul - "Chirița în Iași" de Vasile Alecsandri
• Cuza Vodǎ - Aniversare Alexandru Ioan Cuza 24 ianuarie 1965

Teatrul Barbu Delavrancea București (1966-1968)

Neznamov din "Vinovaţi fără vină" de Ostrovski, 1966

• Neznamov - "Vinovați farǎ vinǎ" de A.N.Ostrovski
• Maurizio - "Noaptea la drumul mare" de Renato Lelly

Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (1968-1969)

• Ștefan Valeriu - "Jocul de-a vacanța" de Mihail Sebastian, regia artistică Gabriel Negri

Teatrul Municipal din Baia Mare (1969-1971) (selecție)

• Mortimer - "Maria Stuart" de Schiller, regia artistică Ion Deloreanu
• Teodosie - "Câinele grădinarului" de Lope de Vega, regia artisticǎ Petru Mihail
• Don Juan - "Dona Juana" de Radu Stanca, regia artisticǎ Dan Alexandrescu
• Marchizul de Posa - "Don Carlos" de F.Schiller
• Mickey Maloy - "Fire de poet" de Eugene O'Neill
• Norbert - "Aventurǎ parizianǎ" de Pierre Barillet
• Moldavian - "Gimnasticǎ sentimentalǎ" de Vasile Voiculescu, regia artistică Petre Sava Băleanu
• George - "ION" de Mihail Sorbul, regia artistică Petre Sava Băleanu
• Tom - "Clipe de viată" de William Saroyan, regia artistica Liviu Ciulei
• Cezar - "Roua și Tutun" de M.R.Iacoban,regia artistică Marius Popescu, Premieră pe țară
• "Cadavrul viu" de Lev Tolstoi, regia artistica Liviu Ciulei, Ion Deloreanu, asistent regie Dumitru Drăgan

Marchizul de Posa- "Don Carlos", de F. Schiller

Teatrul de Dramă și Comedie din Constanța (1971-1973)

• Nicu Dumitran - "Nota zero la purtare" de Octavian Sava, regia artistică Gheorghe Jora
• Crainic - "Omul care..." de Horia Lovinescu, regia artistică Gheorghe Jora
• Vasile Buliga - "Nu vă jucați cu oltencele" de Gheorghe Vlad, regia artistică Călin P.Florian
• Secretarul Comitetului Municipal - "Între noi doi n-a fost decât tăcere" de Lia Crișan
• Sin Spǎtarul - "Io, Mircea Voievod" de Dan Tǎrchilǎ, regia artisticǎ Constantin Dinischiotu
• Un trimis - "Ifigenia în Taurida" de Euripide
• Minski - "Răzvan și Vidra" de B.P. Hașdeu, regia artistică Mihai Dimiu
• Pinzon - "Isabela, trei caravele și un mare mincinos" de Dario Fo, regia artistică Ion Maximilian

Teatrul Alexandru Davila din Pitești (1973-2010) (selecție)

Ion Luca Caragiale

• Iulius Caesar Varano - "Nunta din Perugia" de Al.Kirițescu, regia artistică C.Dinischiotu
• Comisarul - "Omul cu piciorul bandajat" de Francisc Munteanu, regia artistică Mihai Radoslavescu
• Vasca Pepel - "Azilul de noapte" de Maxim Gorki, regia artistică Radu Boroianu
• Aleco Vranias - "Papa se lustruiește" de Spiros Melàs
• Doctorul Negrin - "Armistițiu cu diavolul" de Paul Everac, regia artisticǎ Paul Everac
• Hamza Pașa - "Moartea lui Vlad Țepeș" de Dan Tărchilă
• Dragomir - "Năpasta" de Ion Luca Caragiale
• Murov - "Vinovați fǎrǎ vinǎ" de Nicolai Ostrovski
• Spǎtarul Dragomir - Vlaicu Vodǎ de Alexandru Davila
• Chiriac - O noapte furtunoasǎ de Ion Luca Caragiale
• Howard Wagner - "Moartea unui comis voiajor" de Arthur Miller
• Baronul Belcredi - Henric al IV-lea de Luigi Pirandello
• Jorj Vulturescu - "Urechea mahalalei" de Constantin Rîuleț
• Radu Cristescu- Mielul turbat de Aurel Baranga
• Take - Take, Ianke și Cadâr de Victor Ion Popa
• Decebal - "Voievozi peste veacuri" de Toma Biolan, regia artistică Mihai Radoslavescu
• Abhorson - "Mǎsurǎ pentru mǎsurǎ" de William Shakespeare, regia artisticǎ Mihai Lungeanu
• Primarul - "Audiență la consul" de Ion Brad, regia artistică Mihai Radoslavescu
• Sylvestre - Vicleniile lui Scapin de Jean-Baptiste Molière, regia artistică Constantin Zărnescu
• Radu - "Triunghiul Bermudelor" de Adrian Dohotaru, regia artistică Cristian Hadji-Culea
• Gascogne - "Soția amantului...soției mele" de Georges Feydeau
• Jupân Toni- Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni
• Dorn - Pescarușul de Anton Pavlovici Cehov
• Seth - "Stapânul tǎcerii" de Horia Gârbea, regia artisticǎ Matei Varodi
• Doctorul Nincovici - "Doamna Ministru" de Branislav Nušić
• Herb Tucker - Poveste din Hollywood de Neil Simon, regia artistică Dumitru Drăgan
• Decebal Necșulescu - ESCU de Tudor Mușatescu

Recitaluri de poezie

• Mihai Eminescu- "Trecut-au anii" 1989, Pitești
• George Coșbuc
• Vasile Alecsandri

Filmografie selectivă

• Dragoste lungǎ de o searǎ, regia artisticǎ Horea Popescu, 1964
• Clipa, regia artisticǎ George Vitanidis, 1979
• Din nou împreună, regia artisticǎ George Cornea, 1978
• Vlad Țepeș (1979)
• Omul care ne trebuie (1979)
• La răscrucea marilor furtuni, regia artistică Mircea Moldovan, 1980
• Raliul (1984)