5. /24 IULIE 2021 - TEATRU/FILM

EMIL BOTTA

Emil Botta
Date personale
Născut	15 septembrie 1911[1][2]  Adjud, Putna, România
Decedat	24 iulie 1977 (65 de ani)[2][3]  București, România
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cetățenie	România
Ocupație	actor poet autor scriitor
Alma mater	Universitatea Națională de Muzică București
Alte premii
Ordinul Muncii clasa a II-a[*] (1953) Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a[*] (1967) Artist emerit (1960) Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române[*] (1967)
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Emil Botta (n. 15 septembrie 1911,^[1][2] Adjud, Putna, România – d. 24 iulie 1977,^[2][3] București, România) a fost un poet, prozator și actor român. Este absolvent al Academiei Regale de Artă Dramatică din București (1932).

Biografie

Este fratele eseistului Dan Botta, precum și fiul lui Theodor Botta, medic, și al Aglaiei. Clasele primare le face la Adjud, dar la 15 ani fuge de acasă pentru a deveni actor. Urmează apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București, în perioada 1929-1932. Devine actor al Teatrului Național din București, după mai mulți ani petrecuți pe unele scene de provincie. La Național joacă în roluri de excepție, Werther, Iago, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Năpasta etc. Aparent anacronic, el își juca mai cu seamă glasul. Era făcut parcă pentru tragediile antice, decât pentru teatrul contemporan. Avea pe masca actoricească imprimată acea damnațiune caracteristică artiștilor luciferici, blestemați, înrăiți întru geniu cu spirite necontrolabile la prima investigație.

A debutat cu poemul Strofă ultimă în revista lui Tudor Arghezi Bilete de papagal în 1929. Poetul a făcut parte din grupul intitulat „Corabia cu ratați”, din care s-au desprins și filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al generației Criterion, pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult. Este autorul unei poezii negre, existențialiste, cu personaje dintr-o mitologie proprie a morții, în consonanță cu filozofia Trăirismului interbelic. E un poet al măștilor, eul liric se devoalează prin toate aceste personaje, rezultând o comedie a morții și a neputinței.. În 1937 îi apare la „Fundațiile regale pentru literatură și artă”, întâiul volum, premiat, intitulat: „Întunecatul april”. Timbrul original al acestei poezii încântă critica. Vladimir Streinu („cloșca cu puii de aur”: cum l-a numit Șerban Cioculescu) distinge în această apariție „Semnele noi de lirism”, în contextul în care marii lirici interbelici ajungeau la apogeu. Urmează, apoi, volumul „Pe-o gură de rai” (1943), Ciclul Vineri (1971) – în vol. „Versuri” și „Un dor fără spațiu” (1976). În 1938 sunt editate prozele din „Trântorul”. Asemenea lui Alexandru Philippide, Emil Botta a scris relativ puțină poezie. Spațiul său poetic este, însă, inconfundabil. Botta a lucrat în singurătate desăvârșită ca un ouvrier cvasianonim la o construcție poetică de primă mărime.

A fost distins cu Ordinul Muncii clasa a II-a (1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”^[4] și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”^[5] și clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.^[6] A primit titlul de Artist emerit (ante 1966).

Despre operele sale

Asumându-și, ca și fratele său Dan, spectrul melodic al culturii noastre populare arhaice, alături de marile nuanțe tragice ale culturii poetice universale, el a reușit pe acest fond să desfășoare un mare joc poetic, rol în care își avea propria damnațiune. Poetul a venit cu o întreagă recuzită din marile teatre spirituale ale lumii, invocând Himera și Fantazarea luptând și lucrând pentru ele ca simplu soldat sau imperator, spre o desăvârșire făcută în numele Artei.

Știința acestei poezii este „Știința ciocârliei/ care trece vămile pustiei”. Cântecul lui este în apropierea aceluia bacovian. La autorul „Plumbului” este invocat „decemvre”, la Botta „bate novembre pădurile moarte”. El este altfel și eminescian. Codrii lui Botta nu au euritmiile valurilor marine, ci austeritatea statuară a singurătății: „Și singur e codru acuma și-n veci”. Pare un poet al legendelor acest poet în tulburătorul său discurs: „Rob codru, cum te suferi supus/ și vânzării dat singurel sub lună?/ O, frățâie, de-am fi împreună/ pe muntele Daciei, în lumina de sus!”

„Dor” și „Neliniște” nu sunt doar două tragice dar fermecătoare stări poetice, caracteristice marilor filosofi și artiști, mai mult: două mari personificări, vecini ai noștri de totdeauna, ei sunt „doi români”. Sub razele lor se desfășoară întreaga ceremonie poetică a lui Emil Botta. Poetul își așează glasul după farmecul propriei melancolii. Gesturile sunt hamletiene, dar vorbele rămân românești, aproape de invocațiile haiducești din doinele și baladele populare: „Dulciule, ascuncule-n tăcere,/ pământe, pământe, vere,/ fă-te cristalin și morții tăi/ vedea-i-aș ca florile-n văi”. Prozele din volumul „Trântorul” fac parte din aceeași zonă a gândirii poetice emilbotteiene. Spectrul „damnării” motiv incurabil al întregii sale beletristici este aici mai vehement ca oriunde. Personajul tutelar se „repaușează estetic, abandonându-se febril unei neînfrânte trăiri în ficțiune” (C. Robu). Gustul unei astfel de proze este învățat, probabil de la Franz Kafka, tradus la noi, în epocă, de către Felix Aderca. Emil Botta este unu dintre poeții mari ai liricii noastre, fiind între clasicii interbelici și generația războiului (grupările Albatros și Cercul literar de la Sibiu) un pisc. Mai apropiat de ultimii decât de primii, el aparține, paradoxal, mai cu seamă întâilor. Între poezia lui Ion Vinea, de pildă, și a lui Emil Botta, șansa istoriei literare șade de partea „Întunecatului april” decât de aceea a „Orei fântânilor”. Pentru că Emil Botta este, de fapt, cel mai artist dintre poeții români, nu atât la nivel lexical, cât mai cu seamă la acela al viziunilor. Emil Botta a fost însăși efigia poetului. Opera sa poetică și-a păstrat semeția singurătății pe care o avea poetul în viață.

În selecția de Poeme din 1974, excepționale sunt cele treisprezece poeme, publicate pentru prima oară în volum. Avem de-a face cu niște legende simbolice ori cu niște parabole despre destinul artistului, rătăcit într-un „vis rău” , în care a murit de mii de ori, fără a fi apucat să dea de veste din acele „moarte pustii”, echivalente cu Gomora, sau „canonit” ca Ion Vodă Armanul, „trunchiatul cumplit”, prefăcut în pasăre, „sălbăticiune de aer”.^[7]

A fost actor al Teatrului Național din București, jucând în numeroase piese, printre care Othello în regia lui Nicolae Massim și filme, inclusiv în Reconstituirea, celebrul film al regizorului Lucian Pintilie, în care a interpretat rolul procurorului Paveliu.

Familie

A fost căsătorit o perioadă de timp cu actrița Maria Mimi Botta.^[8]

Opera (selectiv)

Versuri

• Întunecatul April, 1937 (scris în urma unei colaborări la revista Vremea)
• Pe-o gură de rai, 1943 (rezultatul unei colaborări cu Universul literar)
• Poezii, 1966
• Versuri (cu un ciclu inedit, Vineri), 1971
• Poeme, 1974
• Un dor fără sațiu, 1976

Proză

• Trântorul, 1938 (ediția a II-a, 1967)

Premii

• Premiul Fundațiilor Regale (1937)
• Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1967)

Filmografie

• Se aprind făcliile (1939)
• Viața nu iartă (1957)
• Bijuterii de familie (1957)
• Când primăvara e fierbinte (1960)
• Poveste sentimentală (1961)
• S-a furat o bombă (1962)
• Pași spre lună (1964)
• De-aș fi... Harap Alb (1965)
• Șah la rege (1965)
• Pădurea spânzuraților (1965)
• Răscoala (1966)
• Faust XX (1966)
• Subteranul (1967)
• Lettre a Carla (1967)
• Dacii (1967)
• Reconstituirea (1968)
• Columna (1968)
• Realitatea ilustrată (serial TV, 1969)
• Dincolo de nisipuri (1974)
• Mastodontul (1975)
• Premiera (1976)

Moștenire

• Festivalul național de poezie „Emil Botta” organizat în Adjud din 2011.
  
• Poezia visului, spectacol al coregrafei Miriam Răducanu pe versuri din opera poetului, inițiat în 2008, nominalizat pentru Premiul special al Senatului UNITER în 2014.

Emil Botta - EGALII CU ZERO

Emil Botta - Un izvor

Emil Botta - Mama focului

MIȘU FOTINO

În 1886 s–a născut actorul Mişu Fotino, fondator al Teatrului de Stat din Braşov (mort în data de 4 ianuarie 1970). Mişu Fotino a fost tatăl actorului omonim.  În 4 ianuarie, dar în 1970, a încetat din viaţă actorul Mişu Fotino (tatăl), fondator al Teatrului de Stat din Braşov. Mihai Fotino tatăl (sau Pap, după cum îi spunea fiul său), actor celebru şi director al Teatrului din Cernăuţi, a fost cel care i-a insuflat vlăstarului său dragostea de teatru. De altfel, micul Mişu a debutat în teatru la o vârstă la care ceilalţi copii începeau şcoala: 7 ani.

CRISTINA CIORAN

Biografie

Cunoscuta mai ales din telenovelele "Numai iubirea" si "Pacatele Evei", difuzate de postul Acasa TV, Cristina Cioran a debutat in cinematografie cu rolul Margo din filmul omonim. Absolventa a Facultatii de actorie – clasa Victor Radovici, Ion Lucian - din cadrul Universitatii Hyperion, Cristina a trecut de la teatru la emisiuni de televiziune si mai nou – la film. Cristina a devenit cunoscuta publicului ca prezentatoare TV a emisiunilor "Dadaca", "Cu dadaca in bucatarie" si "Acasa in bucatarie", dar in paralel si-a continuat activitatea in teatru. Cu musicalul "Andie Musik", o coproductie Anglia - Romania, a fost plecata in turnee in Anglia, Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Franta, Elvetia. Era deja vedeta postului Acasa TV cand i s-a oferit rolul Laurei din prima telenovela romaneasca, "Numai iubirea".

Au urmat firesc: un alt rol in "Pacatele Evei", o alta telenovela realizata de Acasa Tv si rolul principal in lungmetrajul Margo, in regia lui Ioan Carmazan. Maia Morgenstern, cu care Cristina a lucrat in Margo, spune despre ea: "Am lucrat foarte bine impreuna. Cristina este un om deschis, receptiv, fermecator si plin de umor. Ne-am intalnit in studiourile din Buftea, am repetat si ne-am bucurat de sustinere totala din partea echipei si a regizorului."

IULIA VÂNTUR

Iulia Vântur
Iulia Vântur
Date personale
Născută	24 iulie 1980 (40 de ani) Iași, România
Cetățenie	România
Ocupație	prezentatoare de televiziune[*] playback singer[*]
Activitate
Înălțime	1,78 m
Cunoscută pentru	Prezentatoare PRO TV
Prezență online
pagină Facebook cont Twitter Internet Movie Database Instagram
Modifică date / text

Iulia Vântur (n. 24 iulie 1980, Iași, România) este o prezentatoare de televiziune, model și actriță română, remarcată îndeosebi pentru rolul de coprezentator al unuia dintre cele mai populare și longevive show-uri TV live din România, Dansez pentru tine, alături de Ștefan Bănică Jr.. Timp de 10 ani a fost prezentatoarea știrilor PRO TV, din 2006 devenind prezentatoarea știrilor în prime time și weekend. A primit numeroase premii pentru activitatea sa în televiziune, Iulia Vântur fiind considerată una dintre puținele vedete TV care au realizat performanța de a prezenta numai emisiuni live.

Debutul său în actorie a avut loc în anul 2011 pe scena teatrului Metropolis, în piesa Lautrec la bordel, în regia lui Horațiu Mălăele. Cu aceeași piesă a participat și la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.

Biografie

Iulia Vântur s-a născut în 1980 la Iași, într-o familie modestă de intelectuali, orientați în susținerea valorilor umane. Începe să practice încă din copilărie sporturi precum volei și baschet, formându-și bazele pentru cariera în modeling.

Activitatea

Cariera în modeling

Iulia Vântur este remarcată în adolescență de o casă de modă locală. A urcat pentru prima dată pe scenă ca manechin la 15 ani, iar la 17 ani a devenit instructor de modele în Iași, Botoșani și Suceava. Ca manechin a participat la festivalurile naționale de modă, unde a câștigat premii pentru “cel mai bun manechin, model”. A fost selectată pentru Miss România (însă nu a participat fiind în turneu cu trupa de manechine în calitate de antrenor.

Cariera în televiziune

Iulia Vântur a devenit pentru prima dată prezentator TV al unei emisiuni magazin la Europa Nova, o stație locală TV. Ulterior s-a prezentat la un casting pentru postul de prezentator de știri la televiziunea BIT IAȘI, unde a lucrat aproape 2 ani.

A urmat PRO TV Iași, câștigând o preselecție complexă la care s-au înscris 800 de concurenți. Intr-un interviu, mulți ani mai târziu, își amintea de această experiență: “La Pro Tv Iași mi-am ridicat temelia carierei mele. Am fost prezentator, reporter, correspondent, editor, producător, editor de montaj. Într-o stație locală trebuie să știi să faci de toate. Am muncit mult, am trecut prin experințe diverse, din care am învățat cât de importantă este comunicarea în echipă, împartășirea aceleiași pasiuni pentru televiziune. Ziua de muncă începea la 5 dimineața și se termina la ora 12.00-1.00 noaptea.”

La PRO TV Iași a moderat și talk show-ul politic Angajăm primar în timpul campaniei electorale.

Din 2006 prezintă știrile dimineților de week-end la PRO TV, intrând astfel în liga mare a vedetelor trustului PRO. I-a avut ca parteneri de prezentare pe Cristian Leonte, Cosmin Stan și Cătălin Radu Tănase, ulterior susținând cu succes întreaga emisiune de știri ca prezentator singular.

Din toamna anului 2006 este co-prezentatoare a megashow-ului Dansez pentru tine alături de Ștefan Bănica Jr., emisiune aparținând formatului internațional Dancing with the stars. Emisiunea este considerată un maraton de entertainment live ce devine ani la rând cea mai urmărită emisiune TV din istoria televziunii din România.

Cariera în cinematografie

În 2008, Iulia Vântur joacă in filmul american Bunraku, în regia lui Guy Moshe, din distribuția căruia fac parte Demi Moore, John Hartnet, Woody Harelson, Marcel Iureș.

În 2013 are mai multe „apariții eveniment” în Las Fierbinți, Serviciul Român de Comedie, cât și în episodul aniversar La bloc, în care interpretează rolul „Iulia Vântur”.

În 2014, Iulia Vântur joacă în filmul indian O Teri song Umbakkum, o peliculă produsă de Atul Agnihotri, avându-i în rolurile principale pe îndrăgiții actori bollywoodieni Pulkit Samrat și Sarah Jane Dias, în regia lui Umesh Bhisht, un film lansat în India în luna martie 2014.^[1]

Cariera în radio și publicitate

Formându-și experiența în interacțiunea LIVE, Iulia Vântur a cochetat cu radioul de mai multe ori ca invitat, dar și ca prezentator ocazional al matinalului de la PRO FM.

De asemenea, Iulia Vântur a prezentat importante evenimente business și fost Brand ambassador pentru Mercedes și alte branduri premium.

Campanii umanitare

Iulia Vântur a fost și este în continuare implicată în numeroase campanii și acțiuni umanitare, sociale și ecologice:

• Este susținător al Hospice – Casa Speranței,
• susținător al Asociației Mai Mult Verde,
• susținător al proiectului „Let’s Do It Romania”,
• susținător al campaniei împotriva violenței domestice inițiate de revista Marie Claire,
• susținător al campaniilor Știrilor PRO TV „Avem viață în sânge” și „Stop torturării animalelor”,
• susținător al campaniei protv.ro pentru copii – „Povești de Pici”,
• susținător al Asociației „Copacul de hârtie”

Pasiuni

Pasiunile Iuliei Vântur sunt muzica, actoria, dansul, călătoriile, sportul, yoga, meditația, psihologia, dezvoltarea personală.

În perioada 1999 - 2003, a urmat cursurile Facultății de Drept din Iași

Își urmează pasiunea pentru teatru frecventând workshop-urile de actorie organizate de Dan Nuțu și școala de actorie condusă de Dragoș Bucur.

Premii și nominalizări

• 2006 și 2007 – „Cea mai bună emisiune despre oameni obișnuiți”
• 2010 și 2011 – „Cea mai sexy vedetă de televiziune”
• 2008 și 2010 – „Cea mai bună emisiune de divertisment”

Imaginea publică

Iulia Vântur a captat atenția publicului in calitate de prezentator al știrilor de week-end la PRO TV, dar mai ales în rolul de co-prezentator al show-ului Dansez pentru tine, devenind rapid un personaj preferat al presei mondene.

Iulia Vântur s-a remarcat, de asemenea, prin ținutele sale inspirate și prin atitudinea feminină. Viața personală a Iuliei Vântur a fost în permanență un subiect de presă, în special pentru relațiile cu Marius Moga și Salman Khan.^[2]

De asemenea, presa de specialitate a oferit spații largi intereselor sale: stil de viață sănătos – healthy food, sport, yoga, meditație, wellness.

Pentru Iulia Vântur s-au realizat materiale ample în reviste precum InStyle, Unica, Marie Claire, Formula AS, Viva!, Ce se întâmplă doctore?, Ioana, Story, The One, Tabu, remarcându-se prin coperte eveniment cu pictoriale și ședințe foto speciale.

Iulia Vântur este considerată un profesionist al televiziunii din România, devenind una dintre puținele vedete TV care au prezentat doar emisiuni live de la începutul carierei.