7. /13 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

VIOLETA DINESCU

Violeta Dinescu
Date personale
Născută	13 iulie 1953 (67 de ani)[1][2][3][4]  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	compozitoare profesoară de muzică[*] profesoară universitară[*] pianistă
Locul desfășurării activității	Oldenburg[5]
Activitate
Gen muzical	operă
Instrument(e)	pian
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Violeta Dinescu (n. 13 iulie, 1953, București, România) este o pianistă, compozitoare și cadru universitar de origine română, stabilită în Germania, din anul 1982.

• 
  

Studii

Muziciana Violeta Dinescu a avut contactul cu muzica încă din copilărie, la 4 ani, părinții ei orientând-o însă în școală spre un profil real, pe care l-a parcurs la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, absolvând-ul în 1972. A continuat apoi studiile de muzică între anii 1972 – 1977, la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucuresti, beneficiind de îndrumarea unor pedagogi de marcă, cum ar fi Alexandru Pașcanu, Liviu Comes, Nicolae Beloiu, Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Emilia Comișel, Ioana Ștefănescu. Le-a finalizat prin trei diplome, de compoziție, pian și de pedagogie.

Activitatea din România

Anul universitar 1978 îl dedică exclusiv compoziției, Myriam Marbé fiind profesoara care i-a marcat definitiv drumul artistic, după cum mărturisește într-un interviu din revista de specialitate Muzica.^[6]

După anii de formare, V. Dinescu a predat între anii 1978-1982 la Școala de Muzică „George Enescu” din București, emigrând apoi în Germania.

Compozitoarea se declară profund atașată de spațiul românesc. O mare parte din creația sa stă sub semnul folclorului, artista fiind încă din anii de studiu interesată de cercetarea etnomuzicologică. După cum consemnează și Valentina Sandu-Dediu, „Ea lua parte încă din anii `70, la grupa de etnologie și folclor coordonată la Conservatorul bucureștean de etnomuzicologa Emilia Comișel”.^[7]

Mutarea în Germania, care a avut loc în anul 1982, nu a fost una premeditată, după cum reiese din destăinuirea Violetei Dinescu: „Nu am plecat din România cu intenția de a rămâne definiv, ci m-am dus pentru câteva zile la Mannheim pentru a primi un premiu de compoziție”.^[8] Cu acea ocazie i-a fost oferită o bursă de trei luni, pentru care compozitoarea a cerut prelungirea vizei, refuzată însă de Ambasada Română, fapt ce a trezit frica de întoarcere pe meleagurile românești.

Violeta Dinescu nu este singura compozitoare care a decis să părăsească țara. Aceasta s-a alăturat grupului de compozitori formați în România, care și-au găsit validarea dincolo de frontierele țării, printre ei numărându-se Aurel Stroe, Lucian Metianu, Costin Miereanu, Corneliu Dan Georgescu, Eugen Wendel, Adriana Hölszky, Doina Rotaru și alții.

Formația timișoreană de muzică contemporană, Trio Contraste, având ca membri pe Sorin Petrescu (pian), Doru Roman (percuție) și Ion Bogdan Stefănescu (flaut, București) are un repertoriu și înregistrări cu multe compoziții ale Violetei Dinescu. ^[9][10]

Activitatea din Germania

• 1986-1991 Docentă la Școala Superioară de Muzică Bisericească din Heidelberg, Germania (muzicologie, contrapunct, teoria armoniei).
• 1989-1991 Docentă la Școala Superioară de Muzică din Frankfurt pe Main, Germania (muzicologie, contrapunct, teoria armoniei).
• 1990-1994 Docentă la Academia de Specialitate pentru Muzică Bisericească din Bayreuth, Germania (muzicologie, contrapunct, teoria armoniei, pian); membră a Consiliului de conducere al ligii "International League of Woman Composers"; directoare pentru străinătate a asociației americane WOMANSONG din statul Massachusetts, S.U.A.

Începând cu anul 1996, Violeta Dinescu este profesoară de compoziție la Universitatea „Carl von Ossietzky” din Oldenburg, Germania unde organizează anual un festival internațional de muzică românească, dedicat, pe rând, personalităților școlii componistice românești.

Tot aici promovează muzica contemporană din spațiul sud-est european, punând accent pe muzica contemporană românească. Activitatea s-a concretizat prin formarea unei arhive a muzicii noi, cu un compartiment rezervat muzicii sud-est europene, dar și a unei serii de conferințe „Komponisten Colloquium”^[11], după cum arată muzicologul Valentina Sandu-Dediu.^[7]

Distincții

• 1975, 1976, 1980, 1983 - Premiul Uniunii Compozitorilor și al Muzicologilor din România
• 1982 - Premiul al II-lea la Concursul Internațional de Compoziție GEDOK
• 1983 - Premiul I la Concursul Internațional pentru Compozitori la Utah
• 1983 - Premiul III la Concursul Internațional de Muzică și Dans G.B. Viotti
• 1985 – Premiul Carl-Maria-von-Weber pentru opera Hunger und Durst (Foame și sete)

Violeta Dinescu a abordat și curentul experimental, definit printr-o luxurianță a scrierii instrumentale, recurge însă în muzica sa și la datele științelor exacte, integrând în mod intuitiv sau empiric anumite operații matematice în lucrările sale, ca de pildă în Anna Perenna (1979).

Opera pentru copii, 35 Mai (1986) bazată pe romanul de Der 35 Mai (Konrad pornește călare spre Mările Sudului) de Erich Kästner, a avut premiera în 1986 la Teatrul Național Mannheim și de atunci a fost interpretată în numeroase săli de operă din lumea vorbitoare de limbă germană.

După cum consemnează Viorel Cosma în al său Lexicon, accentuând activitatea multidisciplinară a artistei, Violeta Dinescu „a susținut comunicări științifice, conferințe, referate, portrete-muzicale (interviuri), emisiuni de radio și televiziune. A întreprins turnee artistice și documentare în Europa, Africa și America de Nord și Sud”.^[12]

Lista creației componistice

Muzică de scenă
Nr. crt	Denumire	An	Libretul/Scenariul	Gen	Formație	Orașul, editura și anul publicației
1.	Der Kreisel (Titirezul)	1984	Libret de O. Gööck, T. Schneider și Günter Volz, după Die Historie der Schönen Lau de Eduard Mörike	Balet	Orchestră	Berlin, Editura Astoria, 1984
2.	Hunger und Durst (Foamea și setea)	1985	Libret de compozitoare, după piesa lui Eugène Ionesco	Operă de cameră în trei tablouri	soliști și orchestră mică (formată din 14 soliști)	Berlin, Editura Astoria, 1987
3.	Der 35. Mai	1986	Libret de compozitoare, după romanul lui Erich Kästner	Operă pentru copii	3 soliști, cor de copii și orchestră	Milano, Editura Ricordi -
4.	Eréndira	1994	Libret de Monika Rothmaier, după o povestire de Gabriel García Márquez	Operă de cameră în șase scene	7 soliști și orchestră mică	Milano, Editura Ricordi, 1994
5.	Schachnovelle (Nuvela Șahului)	1994	Libret de compozitoare, după opera lui Stefan Zweig	Operă de cameră	3 soliști, 2 clarinete, 4 corni francezi, 1 trompetă, 2 tromboane, 1 tubă, vioară, violă, violoncel, 2 piane și percuție	-
6.	Effi Briest	1998	Scenariu după o povestire de Theodor Fontane	Balet	Orchestră	-

Lucrări pentru instrumente solo
Nr. crt	Denumire	An	Instrument
1.	Akanua	1974	Pian
2.	Story	1977	Pian
3.	Echoes I	1979	Pian
4.	Echoes II	1982	Pian, percuție
5.	Echoes III	1982	Orgă
6.	Ambo	1982	Clavecin
7.	Dies Diem Docet	1986	Pian
8.	Cyclotron	1994	Pian la 4 mâini
9.	Prelude	1996	Orgă
10	Reflections I/II	1996-1997	Pian

Lucrări orchestrale
Nr. crt	Denumire	An	Formație
1.	Verwandlungen	1978	-
2.	Anna Perenna	1979	-
3.	Memories,	1980	Orchestră de coarde
4.	Akrostichon	1983	-
5.	Map 67	1987	Orchestră mică
6.	Fresco	1989	Orchestră
7.	Kybalion	1991	Orchestră de coarde
8.	Niutao	1992	Orchestră mică
9.	Ora x	1995	-
10.	Vortex – Wolken I, II și III	1998	Orchestră mică

Muzică de film:
Nr. crt	Denumire	An	Formație	Filmul
1.	Tabu	1988	Orchestră mică (17 instrumentiști)	Tabu de Friedrich Wilhelm Murnau

Lucrări corale
Nr. crt	Denumire	An	Formație	Text
1.	Ballade	1976	-	-
2.	Verzaubere mich in einen Silbervogel	1977	cor mixt și orchestră	-
3.	Latin Sequences	1977	cor de copii	-
4.	Das Spiel	1978	cor și percuție	-
5.	Arpagic	1980	cor de copii	Ana Blandiana
6.	Tamina	1980	cor de copii	Delia Dorcea
7.	In meinem Garten	1980	cor de copii	Ana Blandiana
8.	Blumenlied	1980	cor de copii	Ion Caraion
9.	Lied in einer Flöte	1980	cor de copii	Ion Caraion
10.	Doinasland,	1981	cor de copii	-
11.	Sonnenuntergang	1982	cor de copii	Dan Mihăilescu
12.	Zori de flori	1982	cor de copii	-
13.	Frühlingslied,	1984	cor de copii	-
14.	Rondo über den Frühling	1984	cor de copii	-
15.	Pfingstoratorium,1976	1993	pentru 5 soliști, cor mixt, cor de copii și orchestră mică,	-

Lucrări vocale:
Nr. crt	Denumire	An	Formație	Text
1.	Euracolus	1980	mezzo-soprană  și clarinet	Ion Caraion
2.	Mondnacht	1982	mezzo-soprană și orgă	Joseph von Eichendorff
3.	Amont	1983	mezzo-soprană și clavecin	Text preluat dintr-o scrisoare adresată lui Guillaume de Machaut
4.	Zebaoth	1985	bariton și 2 orgi	Text preluat din diferiți Psalmi
5.	Ich bin in Sehnsucht eingehüllt	1985	soprană și clavecin	Selma Meerbaum-Eisinger
6.	Mein Heim ein Stei	1985	voce, flaut și percuție	-
7.	Concerto	1986	voce și orchestră	-
8.	Quatrain	1986	voce feminină	François Villon
9.	Mondnächte	1986	mezzo-soprană, saxofon și percuție	Joseph von Eichendorff
10.	Dona nobis pacem	1987	mezzo-soprană, violoncel și percuție	-
11.	Concertino	1988	mezzo-soprană și orchestră	-
12.	Psalm 126	1988	soprană, flaut și orgă	-
13.	SchattenRosenSchatten	1992	voce feminină și percuție	-
14.	Frühlingsland	1998	voce feminină, pian și percuție	-
15.	Ballade vom Verlonensein	2001	voce feminină, pian și percuție	-

Muzica de cameră
Nr. crt	Denumire	An	Instrument/Formație
1.	Sonata	1975	Vioară/violă și pian
2.	Arabesques	1980	Flaut și percuție
3.	Dialogo	1980	Flaut și violă (există și o versiune pentru clarinet și violă, compusă în același an)
4.	Elogium	1981	Trompetă și trombon
5.	Satya I	1981	Vioară
6.	Satya II	1981	Fagot
7.	Satya III	1981	Contrabas
8.	Satya IV	1981	Clarinet
9.	Satya V	1981	Clarinet, fagot, vioară și contrabas
10.	Immagini	1982	Flaut
11.	Parra Quitarra	1982	Chitară
12.	Alternanzen	1982	Flaut, oboi, clarinet, corn francez și fagot
13.	Drei Miniaturen	1982	4 saxofoane
14.	Aion	1982	Clarinet, fagot, violoncel, 2 contrabași și percuție
15.	Euraculos	1982	Clarinet și violă
16.	Sonatina	1982	Contrabas și pian
17.	Sleep Song	1982	Contrabas și pian
18.	The Toy	1982	Contrabas și pian
19.	Trio	1982	Oboi, clarinet și fagot
20.	Intarsien	1983	Violoncel
21.	Auf der Suche nach Mozart...	1983	Flaut, saxofon, fagot, corn francez, harpă, vioară și pian (+ celestă)
22.	Flutesplay III	1983	8 flaute
23.	Improvisation	1984	Saxofon
24.	Din Cimpoiu	1984	Violă
25.	Flutesplay I	1984	3 flaute
26.	Flutesplay II	1984	6 flaute
27.	Terra Lonhdana	1984	Flaut, pian și cvartet de coarde
28.	Improvisation	1985	Saxofon
29.	Abendandacht	1985	Trompetă
30.	Quasaar Paal 2	1985	Violoncel și computer
31.	Scherzo da fantasia III	1985	Vioară și violoncel
32.	Loc Maria	1985	Orgă și percuție
33.	Nakris	1985	4 saxofoane
34.	Melismen	1985	5 flauto dolce
35.	Méandre	1985	Clarinet și pian
36.	Atréju	1986	Flaut și chitară
37.	New Rochelle	1987	Sintetizator
38.	Ostrov I	1987	Violă
39.	Terra Lonhdana	1987	Cvartet de coarde
40.	Trio d'anches	1987	Oboi, clarinet și fagot
41.	Aretusa	1988	Vioară
42.	Ostrov II	1989	4 clarinete
43.	Contraste	1989	4 tromboni
44.	'...wenn der freude thränen fließen...'	1990	Violoncel și pian
45.	Cime lointaine	1990	Oboi
46.	Immaginabile	1990	Flauto dolce
47.	Fragment II	1990	Flaut și harpă
48.	Figuren I	1990	3 contrabași
49.	Figuren III	1990	3 chitare
50.	Fragment V	1990	Flaut, clarinet, vioară, violoncel și pian
51.	Lichtwellen	1991	Clarinet/clarinet bas
52.	Kata	1991	Pian și flaut
53.	Figuren II	1991	2 chitare
54.	ICHTHYS	1991	Vioară, violoncel și pian
55.	Tautropfen	1992	Clarinet și pian
56.	Shan-Shui	1993	3 percuții
57.	Streichquartett	1993	Cvartet de coarde
58.	Notte di festa	1993	Vibrafon
59.	et les fruits passeront la promesse des fleurs...	1995	Flaut, clarinet (+ clarinet bas), vioară, violă, violoncel, pian și percuție
60.	au cœur du silence...	1995	Flauto dolce
61.	Flammentropfen	1995	4 interpreți (4 players)
62.	Reversing Fields,	1996	Clarinet
63.	Kathargos	1996	Țiteră
64.	Les Cymbales du soleil	1996	Oboi și 2 percuții
65.	Rand	1996	Clarinet și violă
66.	Sonatina	2001	Pian și percuție
67.	Licht-Bruch	2001	Acordeon,
68.	Rugă	2001	Contrabas, acordeon și clarinet

Discografie

1.     Satya I; Satya II; Euracolus; Immagini; Alternanzen; Scherzo da fantasia III;

     Mondnacht; Echoes I. (classic production osnabrück: cpo 999 016-2, 1985) (LP).

2.     Euracolus; Mondnächte. (Electrecord: ST-CS 0217, 1988) (LP).

3.     Euracolus. (Mediaphon Classic: MED 72115, 1991).

4.     Figuren II. (Edition Pro Viva: ISPV 165, 1992).

5.     Echoes I. (P+O-Pallas: RK 93-004, 1993).

6.     Echoes I. (Bayer: LC 8498 DDD 100169, 1994).

7.     Tautropfen; Echoes I; Satya IV; '...wenn der Freude Tränen fließen...'; Lichtwellen; Aretusa; Ostrov II. (Adesso, 1995).

8.     Fresco. (Rhein-Neckar-Kreis, 1995).

9.     Cime lointaine. (Pan Classics: 510087, 1995).

10.  '...wenn der Freude Tränen fließen...'. (Living Artists Recording, 1996).

11.  Ambo. (Meli: 7114, 1996).

12.  ICHTHYS. (Living Artists Recording, 1996).

13.  Niutao. (Bayer: LC 8498 CAD 800916, 1997).

14.  Din terra Lonhdana. (Troubadisc: TRO-CD 01418, 1997).

15.  Méandre. (NSS: 36931, 1997).

16.  Euracolus. (Edition Pro Viva: ISPV 180, 1997).

17.  Quatrain. (New Music International Public Organization, 1997).

18.  au cœur du silence... (Cybele Records: 260.501, 1998).

19.  '...wenn der Freude Tränen fließen...'. (Vienna Modern Masters: 2027, 1998).

20.  Euracolus (excerpt); Tautropfen (excerpt); Ostrov II (excerpt). (RAABE: 3-8183-0010, 1998).

21.  Vortex – Wolken I, II und III. (Symposion: 1 SCL 0207, 1998).

22.  Reversing Fields. (Living Artists Recording, 1998).

23.  Echoes I; Méandre; Les Cymbales du soleil; Akanua; Dies Diem Docet; Improvisation; Echoes II; Mein Heim ein Stein. (UCMR–ADA: 8629045, 1999).

24.  Lichtwellen; Rand; Reversing Fields; Dialogo (version for clarinet, viola); Improvisation; Din Cimpoiu; ICHTHYS. (Sargasso Records: SCD28027, 1999).

25. Kathargos. (Cavalli Records: LC 05724, 1999).

Violeta Dinescu - Tautropfen

ARNOLD SCHONBERG

Sari la navigareSari la căutare

Arnold Schönberg
Date personale
Nume la naștere	Arnold Franz Walter Schönberg
Născut	13 septembrie 1874[1][4][5][6]  Viena, Austro-Ungaria
Decedat	13 iulie 1951 (76 de ani)[1][7][4][8]  Los Angeles, California, SUA
Înmormântat	Cimitirul Central din Viena
Cauza decesului	cauze naturale (infarct miocardic)
Căsătorit cu	Gertrud Schoenberg[*] (din august 1924) Mathilde Zemlinsky[*] (din octombrie 1901)
Copii	Gertrud Schönberg[*] Georg Schönberg[*] Nuria Nono-Schönberg[*] Ronny Schönberg[*] Larry Schönberg[*]
Cetățenie	Austria  SUA  Austro-Ungaria  Germania
Ocupație	classical composer[*] pictor muzicolog[*] teoretician al muzicii[*] scriitor dirijor compozitor
Locul desfășurării activității	Berlin[9]
Activitate
Studii	Universität der Künste Berlin[*]
Gen muzical	20th-century classical music[*] operă Muzică atonală[2] Muzică serială[3] muzică clasică expresionism dodecafonism
Instrument(e)	pian
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Arnold Schoenberg (n. 13 septembrie 1874, Viena - d. 13 iulie 1951, Los Angeles) a fost un compozitor evreu-austriac, elevul lui Gustav Mahler. Este considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice. A compus marea parte a lucrărilor în Statele Unite ale Americii.

Discipoli

Dintre numeroșii discipoli ai lui Schoenberg, cei mai celebri au fost Alban Berg si Anton Webern, împreună cu care formează așa-numita A doua școală muzicală vieneză. La Berlin, l-a avut ca discipol, printre alții, pe compozitorul transilvan Norbert von Hannenheim.^[10]

Arnold Schoenberg - Piano Concerto, Op. 42

MARȚIAN NEGREA

Marțian Negrea
Date personale
Născut	29 ianuarie 1893[1][2][3]  Valea Viilor, Sibiu, România
Decedat	13 iulie 1973 (80 de ani)[1][2][3]  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	compozitor
Activitate
Gen muzical	muzică clasică
Modifică date / text

Bustul lui Marțian Negrea din satul natal, Valea Viilor

Marțian Negrea (n. 29 ianuarie 1893, în Vorumloc, astăzi Valea Viilor, județul Sibiu - d. 13 iulie 1973, București), a fost un compozitor, profesor și dirijor român.

Biografie

Și-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt.^[4]

La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic.

Întors în țară, Marțian Negrea a ocupat în cursul anilor mai multe posturi de profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teoria formelor muzicale și a instrumentelor, contrapunct, muzică de cameră^[5], (1921-1941) și la Conservatorul din București (1941-1963).

Prima publicare a zece piese în caracter românesc extrase din Codex Caioni a fost făcută de compozitorul Marțian Negrea într-unul din studiile sale.^[6]

Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile.

Compoziții

muzică de cameră[modificare | modificare sursă]

• Cvartet de coarde, op. 17, 1949
• Suita pentru clarinet și pian, op. 27, 1960
• Martie și Ghețarul, piesă pentru flaut inspirată de un poem de Lucian Blaga,^[7]
• Piesa “Ghețarul de la Scărișoara” pentru clarinet și pian

pian solo^[8][modificare | modificare sursă]

• 3 Miniaturi pentru pian, pentru copii: Melc, melc codobelc; Dans românesc; Văleanca [1920 - 1945] . - Durată: 4' ; București: Editura Didactică și Pedagogică , 1963
• 3 Schițe românești pentru pian: Cîntec de leagăn; Nocturnă; Din muntii [1920 - 1945] . - Durată: 11' 45 ; Revista de Muzică și Poezie , 1936 . - nr. 7 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români , 1946
• Canoane, preludii, corale, fugi, op. 2. - 1919
• Rondo pentru pian, op. 4 - 1920 . - Durată: 8' ; Cluj: Editura autorului , 1922
• Impresii de la țară, op. 6, suită pentru pian: Preludiu; A fost odată; Fusul; Jocul ielelor; Sara-n poartă; Alunelul - 1921 . - Durată: 14' 30 ; București: ESPLA , 1957; București: Editura Muzicală , 1966
• Sonată pentru pian, op. 5, în Sol major - 1921 . - Durată: 12'
• Sonatină pentru pian, op. 8, în la minor: Allegro moderato; Variațiuni la cîntecul "Foaie verde trei bujori"; Allegro - 1922 . - Durată: 15' 10 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români, 1924 ; București: Editura Muzicală , 1959

muzică simfonică[modificare | modificare sursă]

• Simfonia primăverii, op. 23, 1956;
• Concert pentru orchestră, op. 28, 1963
• Suita simfonică Povești din Grui, op. 15

muzică vocal-simfonică[modificare | modificare sursă]

• Recviem, op. 25, 1957

muzică de film[modificare | modificare sursă]

• Prin Munții Apuseni, op. 20, 1952

operă[modificare | modificare sursă]

• Marin Pescarul, op. 12, 1933 (cu libretul inspirat din nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu)

Scrieri

• Tratat de instrumente (1925)
• Tratat de forme muzicale (1932)
• Un compozitor român din secolul al XVII-lea: Ioan Căianu (1629-1687), Craiova, Scrisul Românesc, [1941]
• Tratat de contrapunct și fugă (1957)
• Tratat de armonie (1958).

În anul 1996 la inițiativa familiei regretatului doctor Sorin Negrea, fiul compozitorului, a fost înființată Fundația culturală „Marțian Negrea”. Scopul primordial al fundației este promovarea valorilor muzicale românești, interpreți, compozitori, dirijori.^[9] Președintele fundației este nepoata artistului, pianista și profesoara Miruna Negrea, iar vicepreședinte este soțul ei, flautistul Adrian Stoica.^[10]

În anul 2003, la 30 de ani după moartea sa, în localitatea Valea Viilor, în prezența a numeroase oficialități din județul Sibiu, a fost dezvelit bustul lui Marțian Negrea.^[11]

Distincții

În anul 1963 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.^[12]

Filmografie

Baia Mare, film documentar, 1952, muzică originală

Prin Munții Apuseni, 1958, muzică originală

Marin Pescarul, operă, versiune tv, TVR, regia Marianti Banu, 1972 <refViorel Cosma, p. 62-63/ref>

Pastorita, Martian Negrea

Martian NEGREA - Psalmul 123

CORNEL FUGARU

Cornel Fugaru
Date personale
Nume la naștere	Corneliu Ion Fugaru
Născut	2 decembrie 1940  București, România București, România
Decedat	13 iulie 2011 (70 de ani)  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	Compozitor, Cântăreț
Activitate
Instrument(e)	voce, compozitor și instrumentist
Colaborare cu	Mirela Fugaru
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Cornel Fugaru (n. 2 decembrie 1940, București – d. 13 iulie 2011, București) a fost un compozitor de muzică ușoară, solist vocal și instrumentist român, lider al formației Sincron.

Cornel Fugaru a participat la numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naționale de concursuri de muzică ușoară, a susținut numeroase concerte și recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme (Opt minute de vis, 1966, regia Mihai Constantinescu; Opt exerciții de 625 de linii, 1967, film serial; Împușcături pe portativ, 1967, regia Cezar Grigoriu, film în care a jucat alături de Margareta Pâslaru) și a compus muzică de film pentru pelicule precum Brezaia, Cici, Cei 4 M, Oacă și Boacă etc.^[1]

Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viața mea pentru o iubire” - Monica Anghel, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri” - Aurelian Temișan, „Planeta albastră” - Margareta Pâslaru și Vlad Fugaru..^[1] Dar una din melodiile pentru care Cornel Fugaru a rămas în inima ascultătorilor din România și de aiurea este, fără îndoială, „A venit toamna”.

Cornel Fugaru a colaborat foarte mult cu soția sa, Mirela Fugaru.^[1]

Muzică de film

• Liceenii Rock'n'Roll (1991)

Remember Cornel Fugaru