5. /11 SEPTEMBRIE 2021 - TEATRU/FILM
ALEXA VISARION
| Alexa Visarion | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (73 de ani)  Bălușeni, Botoșani, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | regizor de teatru regizor de film scenarist |
| Alte premii | |
| Ordinul Național „Serviciul Credincios” (2002) | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Alexa Visarion (n. , Bălușeni, Botoșani, România) este un regizor și scenarist român de teatru și film.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Alexa Visarion a montat în țară și în străinătate peste 100 de spectacole, cu precădere din dramaturgia lui I.L. Caragiale, A.P. Cehov, Shakespeare sau Eugene O’Neill. Este autorul unor filme artistice care au marcat istoria cinematografului românesc, între care „Înainte de tăcere” (1978), „Înghițitorul de săbii” (1981), „Năpasta” (1982), „Luna Verde” (2008), „Ana” (2014). A obținut numeroase premii și distincții, printre care Premiul Academiei Române pentru întreaga creație teatrală și cinematografică (2008), Premiul pentru întreaga activitate UNITER (2005), Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol (1981), Premiul Secției de Critică ATM pentru exegeză scenică și filmică a operei lui I.L. Caragiale (1979), Marele Premiul la Festivalul Internațional de Teatru Arezzo (1979). A fondat, în 1991, primului teatru independent bilingv din România, Teatrul româno-american „Eugene O’Neill”, și a înființat, în 2002, Asociația Culturală „Dialog”.
În 1983, Visarion primește primul Grant Fulbright, în domeniul teatrului. În perioada 1985-1986 este invitat să predea la Universitatea din Texas iar între 1986-1988 îi este acordată o nouă bursă Fulbright și susține cursuri în domeniul filmului la universități din Los Angeles, New York și Boston. Alexa Visarion este autorul unei serii de volume dedicate teatrului și al unor articole, eseuri și interviuri de referință atât pentru domeniul artistic cât și pentru cel didactic. Preocuparea sa pentru teme de strategie și management s-a materializat în cronici și comentarii publicate în importante reviste din țară. Despre personalitatea complexă a regizorului au apărut două cărți: „Alexa Visarion sau destinul vocației”, coordonată de Elena Saulea (Editura Junimea), și „Univers filmic – Alexa Visarion (Jurnal de spectator)” de Vasilica Bălăiță (Editura Artes).
Este Director Onorific al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, cetățean de onoare al Municipiului Botoșani (1992), cetățean de onoare al comunei natale Bălușeni (2015). A primit Ordinul Național ,,Serviciul Credincios’’ în grad de Cavaler, acordat de Președinția României. Este membru al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN), membru fondator al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF). Este membru al Uniunii Teatrale din România (UNITER), iar între anii 1985-2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education (ATHE) – SUA și membru fondator al Societății „I.L.Caragiale” (1979-1985).
În 2014 i-a fost acordat titlul Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arta Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București.[1] Până în prezent a pus în scenă peste 100 de spectacole și a realizat ca scenarist și regizor 7 filme artistice de lung metraj.[2] În 1983 primește primul Fulbright Grant, program de Cercetare și studiu în domeniul teatrului în SUA și își desfășoară activitatea în universitățile din California, Dallas și Milwaukee. Intre1985-1986 este invitat ca Visiting Artist & Professor la The University of Texas în Dallas. În perioada 1986-1988 îi este acordată o nouă bursă Fulbright[2] și susține cursuri în domeniul filmului la universități din Los Angeles, New York și Boston. A fost lucrător/colaborator al securității.[3]
Pentru întreaga sa activitate, regizorul și profesorul Alexa Visarion a primit, pe 12 octombrie 2017, marele premiul „George Apostu”. A pus în scenă Cehov și Shakespeare în Statele Unite.[4]
Viața personală[modificare | modificare sursă]
Tatăl său, Fedea Bulăievschi, basarabean emigrat în România, fusese în conducerea Partidului Național Țărănesc, motiv pentru care a făcut închisoare ca deținut politic pentru 15 ani, între 1947 și 1967.[5]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Ca regizor[modificare | modificare sursă]
- Înainte de tăcere (1978) (cu Liviu Rozorea și Valeria Seciu)[6]
- Înghițitorul de săbii (1981)
- Năpasta (1982)
- Punct și de la capăt (1985)
- Vinovatul (1991)
- Luna Verde (2008)
- Ana (2014)
Ca scenarist[modificare | modificare sursă]
- Înghițitorul de săbii (1981)
- Năpasta (1982)
- Vinovatul (1991)
- Luna Verde (2008)
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- Spectacolul ascuns[7], UNATC Press, 2002
- Goana pe nisip[8], Editura Bybliotek, 2012
- Alexa Visarion sau destinul vocației, Editura Junimea, 2015
- Împotriva uitării, Editura Ideea Europeană, 2017
- Nostalgia valorii, Editura Ideea Europeană, 2018
- Cealaltă scenă, Editura Ideea Europeană, 2020
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
2008 - Premiul Aristizza Romanescu al Academiei Române - acordat pentruîntreaga creație teatrală și cinematografică.
2005 - Premiul Uniter de Regie pentru întreaga activitate.
2005 - Premiul Uniter pentru regia serialului radiofonic "Un duel în ziua nunții” dupa A.P. Cehov.
1994 - Premiul pentru cel mai bun spectacol, pentru cea mai bună interpretare feminină - Carmen Galin, pentru cea mai bună interpretare masculină - Claudiu Bleonț și pentru regia spectacolului Steaua fără nume de M. Sebastian, în cadrul Festivalului Național de Comedie.
1988 - Premiul revistei Teatrul pentru cea mai bună regie, pentru cea mai bună scenografie—Emilia Jivanov, cea mai bună interpretare feminină - Larisa Stase Mureșan în Mașa, acordat spectacolului Trei surori de Cehov, Teatrul Național Timișoara.
1983 - Premiul ACIN pentru originalitatea muzicii, Aurel Stroe, Năpasta.
1982 - Premiul ACIN pentru cea mai bună interpretare masculină, Mircea Albulescu, Înghițitorul de săbii.
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Alexa Visarion la 29 noiembrie 2002 Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.[9]
Napasta (1985)
OANA IOACHIM
Nume real: Oana Ioachim · Data naşterii: 17.07.1967 · Data decesului: 11.09.2015 · Ocupaţie: Actrita · Zodia: Rac
Biografie
Oana Ioachim (17.07.1967 - 11.09.2015), a fost actriță de teatru și film, fiica dramaturgului Paul Ioachim. A jucat două decenii pe scena Teatrului Mic, a făcut un cuplu îndrăgit pe scenă, în "Desculți în parc", alături de Ștefan Bănică jr. și a avut roluri în câteva filme: "Neînțelegerea", "Mătrăguna", "Amen", "Alexandra" , "Caviar", "America, venim !". Dispariția ei prematură a îndurerat teatrul și filmul românesc.
Fiica dramaturgului Paul Ioachim, Ioana Ioachim a avut o carieră recunoscută atât în teatru, cât și în cinematografie.
Angajată a Teatrului Mic timp de aproape 20 de ani, Oana Ioachim a lucrat cu regizori precum Cătălina Buzoianu, Dan Micu, Dragoș Galgoțiu, Dinu Manolache, Sanda Manu, realizând de fiecare dată roluri care au rămas, cu siguranță, în memoria publicului.
Personajele cărora le-a dat viață în spectacole precum Mătrăguna, Regăsire, Trei jobene, Desculți în parc, Popcorn sau Cum iubește cealaltă jumătate au fost aplaudate de-a lungul anilor de sute și mii de spectatori.
„Plină de vervă, cu aplomb în comedie, dar și resurse de dramatism vibrant, Oana Ioachim rămâne în sufletul partenerilor de scenă ca o prezență pozitivă, ca o personalitate puternică, o ființă plină de dăruire față de meserie", se arată în comunicatul Teatrului Mic.
A crezut că a scăpat cu ajutorul medicilor, dar ceea ce a urmat i-a fost fatidic. Cancerul la sân al Oanei Ioachim a recidivat și a răpus-o pe îndrăgita actriță, care s-a stins din viață la numai 48 de ani. După mai bine de 20 de ani în care a cucerit publicul, Oana a spus „Adio!” scenei, reflectoarelor și camerelor de filmat.
Viața ei a fost una zbuciumată, acesta fiind și motivul pentru care boala ei a recidivat. Se ocupa tot timpul de spectacole, dar și de proiectele cinematografice pe care le-a realizat împreună cu soțul ei, Răzvan Săvescu. Actrița era mereu ocupată, iar când nu călătorea în turnee alături de Ștefan Bănică, scria de zor la scenariul pentru filmul „America, venim”.
Povestea neștiută a actriței Oana Ioachim
A crezut că a scăpat cu ajutorul medicilor, dar ceea ce a urmat i-a fost fatidic. Cancerul la sân al Oanei Ioachim a recidivat și a răpus-o pe îndrăgita actriță, care s-a stins din viață la numai 48 de ani. După mai bine de 20 de ani în care a cucerit publicul, Oana a spus „Adio!” scenei, reflectoarelor și camerelor de filmat.
Viața ei a fost una zbuciumată, acesta fiind și motivul pentru care boala ei a recidivat. Se ocupa tot timpul de spectacole, dar și de proiectele cinematografice pe care le-a realizat împreună cu soțul ei, Răzvan Săvescu. Actrița era mereu ocupată, iar când nu călătorea în turnee alături de Ștefan Bănică, scria de zor la scenariul pentru filmul „America, venim”.
Deși a fost iubită de fani, care au fost întotdeauna curioși în legătură cu viața ei personală, Oana Ioachim a reușit să își țină intimitatea departe de presă. Detaliile „picante” despre ea parcă lipsesc în totalitate din ziarele de scandal. Cu toate acestea, două dintre iubirile actriței au ieșit la iveală. Una dintre ele este chiar mariajul cu regizorul Răzvan Săvescu.
Faptul că era căsătorită cu regizorul, scenaristul și producătorul Răzvan Săvescu a ieșit greu la iveală. Însă atunci când numele Oanei Ioachim a fost pomenit de acesta într-un interviu, nu a mai existat nici un dubiu cu privire la iubirea dintre ei. Mai mult, colaborarea lor nu s-a concretizat numai la nivel sentimental, ci și pe plan profesional. Cei doi au scris împreună scenariul pentru filmul „America, venim”, iar, în anul 2014, Răzvan Mărturisea că Oana era cea care se ocupa cel mai mult de proiectul cinematografic.
Într-un interviu acordat site-ului cinemapro.ro, regizorul a fost întrebat cine ține evidența scenariului. Răspunsul a fost prompt și clar: „Soția mea, Oana Ioachim, care joacă în film și cu care am scris scenariul, era mereu în legătură cu noi și rescria scenele. Nu a fost ușor”.
Înainte de a-și uni destinul cu cel al lui Răzvan, Oana a avut o altă mare iubire. Cum nu se putea desprinde de cariera de actriță, majoritatea vieții sociale a ei se învârtea în jurul lumii colegilor de breaslă. Așa se face că l-a întâlnit pe Nae Caranfil (55 de ani), un actor român de mare valoare. În acea perioadă, artistul tocmai divorțase de Mara Nicolescu și avea un stil de viață nestatornic. Nu îi plăcea să fie cu o femeie pentru prea mult timp, dar nici nu îi plăcea să fie singur. Cu toate acestea, se pare că Oana a reușit să îi aprindă călcâiele lui Nae Caranfil, pentru că, aproximativ din anul 2010, cei doi au început să se iubească cu foc.
Iar relația lor a fost una serioasă. Doi ani mai târziu, paparazzi i-au surprins pe Nae Caranfil și Oana Ioachim împreună. Nu se știe dacă cei doi au fost căsătoriți, însă, în cele din urmă, au ales să meargă pe drumuri diferite. Ea l-a luat în căsătorie pe Răzvan Săvescu, iar Nae Caranfil s-a concentrat, mai mult, pe carieră.
Povestea neștiută a actriței Oana Ioachim
A crezut că a scăpat cu ajutorul medicilor, dar ceea ce a urmat i-a fost fatidic. Cancerul la sân al Oanei Ioachim a recidivat și a răpus-o pe îndrăgita actriță, care s-a stins din viață la numai 48 de ani. După mai bine de 20 de ani în care a cucerit publicul, Oana a spus „Adio!” scenei, reflectoarelor și camerelor de filmat.
Viața ei a fost una zbuciumată, acesta fiind și motivul pentru care boala ei a recidivat. Se ocupa tot timpul de spectacole, dar și de proiectele cinematografice pe care le-a realizat împreună cu soțul ei, Răzvan Săvescu. Actrița era mereu ocupată, iar când nu călătorea în turnee alături de Ștefan Bănică, scria de zor la scenariul pentru filmul „America, venim”.
Deși a fost iubită de fani, care au fost întotdeauna curioși în legătură cu viața ei personală, Oana Ioachim a reușit să își țină intimitatea departe de presă. Detaliile „picante” despre ea parcă lipsesc în totalitate din ziarele de scandal. Cu toate acestea, două dintre iubirile actriței au ieșit la iveală. Una dintre ele este chiar mariajul cu regizorul Răzvan Săvescu.
A fost căsătorită cu Răzvan Săvescu
razvan_savescu.jpg
Faptul că era căsătorită cu regizorul, scenaristul și producătorul Răzvan Săvescu a ieșit greu la iveală. Însă atunci când numele Oanei Ioachim a fost pomenit de acesta într-un interviu, nu a mai existat nici un dubiu cu privire la iubirea dintre ei. Mai mult, colaborarea lor nu s-a concretizat numai la nivel sentimental, ci și pe plan profesional. Cei doi au scris împreună scenariul pentru filmul „America, venim”, iar, în anul 2014, Răzvan Mărturisea că Oana era cea care se ocupa cel mai mult de proiectul cinematografic.
Într-un interviu acordat site-ului cinemapro.ro, regizorul a fost întrebat cine ține evidența scenariului. Răspunsul a fost prompt și clar: „Soția mea, Oana Ioachim, care joacă în film și cu care am scris scenariul, era mereu în legătură cu noi și rescria scenele. Nu a fost ușor”.
Iată pentru ce au lucrat Săvescu și Oana Ioachim
S-a iubit cu Nae Caranfil
nae_caranfil.jpg
Înainte de a-și uni destinul cu cel al lui Răzvan, Oana a avut o altă mare iubire. Cum nu se putea desprinde de cariera de actriță, majoritatea vieții sociale a ei se învârtea în jurul lumii colegilor de breaslă. Așa se face că l-a întâlnit pe Nae Caranfil (55 de ani), un actor român de mare valoare. În acea perioadă, artistul tocmai divorțase de Mara Nicolescu și avea un stil de viață nestatornic. Nu îi plăcea să fie cu o femeie pentru prea mult timp, dar nici nu îi plăcea să fie singur. Cu toate acestea, se pare că Oana a reușit să îi aprindă călcâiele lui Nae Caranfil, pentru că, aproximativ din anul 2010, cei doi au început să se iubească cu foc.
Iar relația lor a fost una serioasă. Doi ani mai târziu, paparazzi i-au surprins pe Nae Caranfil și Oana Ioachim împreună. Nu se știe dacă cei doi au fost căsătoriți, însă, în cele din urmă, au ales să meargă pe drumuri diferite. Ea l-a luat în căsătorie pe Răzvan Săvescu, iar Nae Caranfil s-a concentrat, mai mult, pe carieră.
A încercat să îi continue munca tatălui ei
În anul 2002, soarta i l-a luat pe tatăl ei, Paul Ioachim. Acesta avea 71 de ani când s-a stins în viață, lăsând în urmă o fiică cu care a împărtășit aceeași pasiune, dar și un proiect neterminat, potrivit cinemagia.ro. Tristețea a copleșit-o pe îndrăgita actriță, iar tatăl ei a rămas în permanență în sufletul său. Drept dovadă stă și faptul că, în tot ceea ce a făcut, a încercat să integreze și o mică parte din ceea ce a însemnat el pentru lumea actoriei.
„Îmi pare rău că nu e și tata cu noi să ne amuze. Am jucat aici la Buzău, în perioada în care tata trăia, în spectacolul «Desculți în parc», care s-a jucat cu mult succes in București, dar care a avut premiera la Buzău. Am mai jucat și în piesa pusă în scenă de tata, «Goana», alături de Florinel Piersic și Cristi Iacob. Tata și-a dorit să facă teatru de la cinci ani, el scria, compunea și muzică... Din ceea ce știu, ideea creerii unui teatru ca acesta, de proiecte, i-a venit în urma unei discuții cu Valentin Silvestru. A ținut neapărat ca acest teatru să fie în Buzăul natal”, declara Oana Ioachim, în anul 2012, pentru opiniabuzau.ro.
Decesul regretatei actrițe nu l-a lăsat indiferent nici pe Ștefan Bănică, cu care a fost prietenă foarte bună. Cei doi au urcat pe scenă împreună de zeci de ori, au călătorit împreună în turnee și s-au înțeles foarte bine și în afara lumii cinematografiei. Artistul a fost devastat la aflarea veștii că vechea lui prietenă s-a stins din viață, iar pentru a-și descărca tristețea, acesta i-a scris Oanei câteva cuvinte prin intermediul unei rețele sociale.
„E un moment greu, foarte dureros pentru mine, pentru că trebuie să vorbesc la trecut despre Oana Ioachim (Oachi, așa cum o alintam), care a plecat dintre noi mult prea devreme. A fost o bună prietenă, o parteneră de scenă extraordinară. Am jucat împreună peste 20 de ani, am fost colegi de trupă la facultatea de teatru și ne cunoșteam încă din copilărie, de la vârsta de 10 ani.
Am trecut prin multe împreună. Un om deosebit, un om puternic, o mamă devotată și o actriță talentată și inteligentă. Cu toate acestea, acum cuvintele par goale în fața unei astfel de pierderi premature. Dumnezeu să te odihnească, draga mea Oana!”, a scris el pe profilul personal.
