5. /3 OCTOMBRIE 2021 - TEATRU/FILM
| Constantin Chiriac | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (63 de ani)  Prisăcani, Regiunea Iași, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actor de teatru[*] actor de film |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Alte premii | |
| Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler[*] (2000)[1] Premiul De Excelență al Senatului UNITER[*] (2006)[2] Ofiţer al Ordinului Coroanei[*] (2011) Ordinul Soarelui Răsare cu Raze Aurii și Panglică[*] (2019)[3][4] Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*] (2019)[5] Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] (2020)[6] | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Constantin Chiriac (n. , Prisăcani, Regiunea Iași, România) este un actor român de teatru și film.
A absolvit Liceul "Costache Negruzzi" din Iași și mai apoi UNATC ca șef de promoție în 1980.
A ales să ajungă la Sibiu după facultate gândindu-se că este ceva provizoriu, ca mai apoi să rămână în Sibiu.
Are un doctorat în actorie cu tema poezia ca spectacol. Are o specializare în management cultural în Marea Britanie și în Statele Unite.
În 1993 a fondat Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu care se ține anual pe durata a 10 zile, cu peste 3300 de artiști invitați, din peste 70 de țări, peste 570 de evenimente, cu peste 70000 de spectatori pe zi, iar jumate dintre spectatori sunt din afara României, cu peste 600 de voluntari si alti 200 de membri in stafful organizațional.
Din 2000 conduce în calitate de director general Teatrul Național "Radu Stanca" Sibiu.
Premii[modificare | modificare sursă]
A primit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.[7], Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, din partea statului francez.
În 2019 Guvernul Japoniei i-a acordat ”Ordinul Soarelui Răsare” actorului Constantin Chiriac, director al Teatrului Național ”Radu Stanca” și președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, pentru contribuția adusă la promovarea culturii nipone în România.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Undeva la Palilula, regia: Silviu Purcărete – rol: Troțki, 2012
- Moromeții regia Stere Gulea – rol: Nilă, 1987
- Croaziera, regia Mircea Danieliuc – rol: Paul Cherea, 1981
Constantin Chiriac, fondatorul și președintele FITS, în discuție cu Toader Păun
| Sandu Sticlaru | |
 Actorul Sandu Sticlaru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | |
| Decedat | (82 de ani) |
| Ocupație | actor actor de film |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Sandu Sticlaru (n.15 octombrie 1923, Roman - d.3 octombrie 2006 București) a fost un actor român de etnie evreiască.[1][2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Studii la Conservatorul de Artă Dramatică din București (1945). Activitate teatrală și roluri de planul doi în film. Unul dintre marii actori români de comedie, actor de teatru și film, Sandu Sticlaru a fost unul dintre actorii emblematici ai Teatrului Nottara și, în ultimii ani de activitate, ai Teatrului Național din București.
Sticlaru a interpretat până în ultimele luni de viață teatru radiofonic pe postul național, el fiind "vocea" naratorului "Amintirilor din copilărie" ale lui Ion Creangă.
Personalitate de o vitalitate ieșită din comun, la vârsta de 80 de ani Sandu Sticlaru a început să ia lecții de informatică, pentru a rămâne la curent cu noile descoperiri ale tehnicii și a stăpâni eficient limbajul Internetului.
A murit înainte de a împlini 83 de ani de cancer și a fost înmormântat la Cimitirul evreiesc Sefard din București.[3]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- La moara cu noroc - r. Victor Iliu, 1956
- Bijuterii de familie - r. Marius Teodorescu, 1957
- Ciulinii Bărăganului - r. Louis Daquinși Gheorghe Vitanidis, 1957
- Pasărea furtunii - r. Dinu Negreanu, 1957
- Avalanșa - r. Gheorghe Turcu, 1958
- Mingea - r. Andrei Blaier, 1958
- Când primăvara e fierbinte - r. Mircea Săucan, 1960
- Setea - r. Mircea Drăgan, 1960
- Celebrul 702 - r. Mihai Iacob, 1961
- Omul de lângă tine - r. Horea Popescu, 1961
- Puștiul - r. Elisabeta Bostan, 1961
- Străzile au amintiri - r. Manole Marcus, 1961
- Cinci oameni la drum - r. Mihai Bucur, 1962
- Lupeni 29 - r. Mircea Drăgan, 1962
- O dragoste lungă de-o seară - r. Horea Popescu, 1963
- Casa neterminată - r. Andrei Blaier, 1964
- Răscoala (1966)
- Baltagul (1969)
- Asediul - r. Mircea Mureșan, 1971
- Septembrie - r. Timotei Ursu, 1977
Tamara Buciuceanu Botez şi Sandu Sticlaru - Noi nu suntem geloși (@TVR1)
Aurel Giurumia & Sandu Sticlaru & Ştefan Mihăilescu-Brăila & Jorj Voicu - Un text cu bucluc
Casatoria - Melania Carje, Misu Fotino, Sandu Sticlaru
| Mircea Drăgan | |
 Regizorul Mircea Drăgan. | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2] Gura Ocniței, Dâmbovița, România |
| Decedat | (85 de ani)[3][1][2] Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | regizor de film scenarist |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Mircea Drăgan (n. ,[1][2] Gura Ocniței, Dâmbovița, România – d. ,[3][1][2] Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România) a fost un regizor și scenarist român.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Mircea Drăgan s-a născut pe 3 octombrie 1932, la Gura Ocniței. A terminat IATC în 1955 ca șef de promoție la secția Regie. A fost căsătorit cu actrița Ioana Drăgan.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Regizor[modificare | modificare sursă]
- Dincolo de brazi (1958) (în colaborare cu Mihai Iacob)
- Setea (1961)
- Lupeni '29 (1963)
- Neamul Șoimăreștilor (1965)
- Golgota (1966)
- Columna (1968)
- Brigada Diverse intră în acțiune(1970)
- Brigada Diverse în alertă! (1971)
- B.D. la munte și la mare (1971)
- Explozia (1972)
- Frații Jderi (1974)
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975)
- Cuibul salamandrelor (1977)
- Aurel Vlaicu (1978)
- Brațele Afroditei (1979)
- O lume fără cer (1981)
- Plecarea Vlașinilor (1983)
- Întoarcerea Vlașinilor (1984)
- Raliul (1984)
- Cucoana Chirița (1987)
- Chirița în Iași (1988)
- Atac în bibliotecă (1993)
Scenarist[modificare | modificare sursă]
- Dincolo de brazi (1958) - în colaborare cu Mihai Iacob
- Lupeni 29 (1963) - în colaborare cu Nicolae Țic și Eugen Mandric
- Golgota (1966) - în colaborare cu Nicolae Țic
- Castelul condamnaților (1970) - în colaborare cu Nicolae Țic și Mihai Iacob
- Brigada Diverse intră în acțiune (1970) - în colaborare cu Nicolae Țic
- Brigada Diverse în alertă! (1971) - în colaborare cu Nicolae Țic
- B.D. la munte și la mare (1971) - în colaborare cu Nicolae Țic
- Frații Jderi (1974) - în colaborare cu Profira Sadoveanu și Constantin Mitru
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - în colaborare cu Valeria Sadoveanu și Constantin Mitru
- O lume fără cer (1981) - în colaborare cu Nicolae Țic și Eugen Mandric
- Plecarea Vlașinilor (1983) - în colaborare cu Ioana Postelnicu
- Întoarcerea Vlașinilor (1984) - în colaborare cu Ioana Postelnicu
Brigada Diverse în acțiune, regia Mircea Drăgan
| Radu Pavel Gheo | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (51 de ani)[1] Oravița, Caraș-Severin, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | scriitor |
| Modifică date / text | |
Radu Pavel Gheo (n. 3 octombrie 1969, Oravița, județul Caraș-Severin) este un prozator, eseist și dramaturg român.
Biobibliografie[modificare | modificare sursă]
Pavel Gheorghiță Radu s-a născut Oravița. A absolvit Liceul Silvic din Timișoara în 1987, după care a urmat Facultatea de Litere și Filozofie, Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara (1989–1994), Secția română-engleză.
A colaborat la Facultatea de Litere a Universității din Timișoara (1994–1996) și la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1996–2001).[2] A lucrat ca profesor la Liceul „Al. I. Cuza din Iași” (1996–1997) iar apoi ca redactor radio și realizator de emisiuni culturale la Radio Iași. După ce câștigă la Loteria vizelor o viză pentru SUA, se mută aici cu familia, dar după un an renunță și se întoarce în România, în Timișoara.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2003 și membru al PEN Club România din 2004.
Lucrează ca redactor și traducător la Editura Polirom și publică regulat eseuri în revistele Suplimentul de cultură, Timpul, Orizont, Dilema veche, 22.
Este redactor la revista Orizont din Timișoara și colaborator permanent la săptămânalul ieșean Suplimentul de cultură. A colaborat și la revista lunară Noua literatură din București.
A primit premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara pentru volumul Adio, adio patria mea, cu î din i, cu â din a (2003) și pentru volumul DEX-ul și sexul (2005). I s-au mai acordat premiul ‘’Ioan Slavici’’ al Fundației pentru Cultură și Învățământ I. Slavici din Timișoara pentru merite deosebite în activitatea culturală (ianuarie 2005), premiul ‘’Pro-Cultura Timisiensis’’ pentru merite culturale deosebite, acordat de Consiliul Județean Timiș (decembrie 2005) etc.
Câteva texte (în special eseistice) i-au fost publicate în franceză, engleză, germană, maghiară, sârbă, slovenă, polonă, în reviste din România și din străinătate: Wienzeile (Viena, Austria), Dialogi (Maribor, Slovenia), Sarajevske sveske - Sarajevo Notebooks (Sarajevo, Bosnia), Libertatea (Vojvodina, Serbia) Au Sud de l’Est (Paris, Franța), Lampa (Varșovia, Polonia), Cultures d’Europe Centrale (Paris, Franța) etc.
Radu Pavel Gheo a fost inclus, printre altele, în antologiile de proză scurtă Sharp Sticks, Driven Nails, apărută în Irlanda (Stinging Fly Publishing House, Dublin, 2010) și Nabokov u Brašovu, apărută în Croația (Meandar Media, Zagreb, 2010).
în 2011 antologia Tovarășe de drum. experiența feminină în comunism, coordonată de Dan Lungu și Radu Pavel Gheo, apare în traducere italiană cu titlul Compagne di viaggio. Racconti di donne ai tempi del comuniso(Sandro Teti Editore, Roma, 2011).
A scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar sau Toți în America, pusă în scenă de Teatrul Național din Timișoara, în regia lui Ion Ardeal-Ieremia.
A tradus din limba engleză douăzeci de volume (sociologie, filosofie, dar în special literatură). În anul 2000 a primit premiul revistei Sfera politicii pentru cea mai bună traducere din domeniul științelor politice cu volumul lui Leo Strauss Cetatea și omul (Editura Polirom, 1999), iar în 2008 premiul "Andrei Bantaș" pentru cea mai bună traducere a anului din limba engleză cu volumul lui Ernest Hemingway Bătrînul și marea (Editura Polirom, 2007).
Romanul Noapte bună, copii!, apărut în 2010, a fost distins cu Premiul Național de Proză "Ziarul de Iași", premiul USR - filiala Timișoara și premiul Eminescu - 1868 - Oravița, acordat de Clubul MittelEuropa și Teatrul Vechi din Oravița, iar revista Tiuk! i-a acordat titlul de "cel mai bun roman al anului 2010". În 2016 a apărut într-o ediție italiană, cu titlul Buona notte, Bambini! (La Zisa, Palermo, traducere de Mauro Barindi și Maria Luisa Lombardo), iar ]n 2020 a fost tradus în spaniolă, cu titlul Dulces sueños, queridos niños (Tres Hermanas, Madrid, traducere de Marian Ochoa de Eribe).
În 2016 publică romanul Disco Titanic, o poveste contemporană despre obsesiile și războaiele secesioniste din zona Balcanilor, desfășurată în România și Iugoslavia anilor 1980 și, alternativ, în anii 2000, în Timișoara și Split, Croația. Cartea a fost distinsă cu Premiul Național de Proză "Observator cultural".
Volume[modificare | modificare sursă]
- Valea Cerului Senin (Editura Athena, București, 1997)
- Despre science fiction (Editura Omnibooks, Satu Mare, 1999; ediția a II-a - Editura Tritonic, București, 2007)
- Adio, adio patria mea, cu î din i, cu â din a (Editura Polirom, Iași, 2003; ediția a II-a - 2004; ediția a III-a - 2013)
- Fairia (ca Radu Gheo), Editura Pygmalion, Colecția Cyborg, 2002
- Românii e deștepți (Editura Polirom, Iași, 2004; ediția a II-a - 2006; ediția a III-a - 2014)
- Fairia - o lume îndepărtată (Editura Polirom, Iași, 2004; ediția a II-a - 2016)
- DEX-ul și sexul (Editura Polirom, Iași, 2005; ediția a II-a - 2016) [3]
- Tovarășe de drum. Exeriența feminină în comunism (coord., cu Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2008)
- Numele mierlei - cincizeci de clipuri vesele si triste (Editura Polirom, Iași, 2008)
- Noapte bună, copii! (Editura Polirom, Iași, 2010; ediția a II-a - 2017)[4]
- Disco Titanic (Editura Polirom, Iași, 2016)
- Un drum cu Ceapă (Editura Polirom, Iași, 2020)
Antologii[modificare | modificare sursă]
- Antologia science-fiction Nemira '94 (Editura Nemira, 1994, ediție bilingvă - română-engleză)
- Dicționar SF (Editura Nemira, 1999, articolele despre "Fantastic" și "Feminism")
- Cazul Eminescu. Polemici, atitudini, reacții din presa anului 1998 (Editura Paralela 45, 1999)
- oZone friendly. Iași. Configurări literare. O antologie (Editura T, Iași, 2002)
- Cartea roz a comunismului (Editura Versus, Iași, 2004)
- Odă la Vodă (Editura Polirom, Iași, 2007)
- Cartea cu bunici (Editura Humanitas, București, 2007)
- Povești erotice românești (Editura Trei, București, 2007)
- Best of - Proza scurtă a anilor 2000 (Editura Polirom, Iași, 2013)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu