5. /28 OCTOMBRIE 2021 - TEATRU/FILM
ARO - Floarea de stâncă (@Arhiva TVR)
| Ilarion Ciobanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 28 octombrie 1931 Ciucur, județul interbelic Tighina, România -- astăzi Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia, Republica Moldova |
| Decedat | (76 de ani) București,  România |
| Cauza decesului | cancer de laringe[*]  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actor actor de film jucător de rugby în XV[*] |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Roluri importante | Gerula, Stroe Buzescu, cârmaciul Gherasim, Traian Brad, comisarul Roman |
| Alte premii | |
| Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor[*] (2004)[1] | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ilarion Ciobanu (n. 28 octombrie 1931, Ciucur, județul interbelic Tighina, România – d. 7 septembrie 2008, București, România) a fost un actor român celebru. A semnat, de asemenea, regia a două filme. În anii 1950 a avut și o carieră de rugbist. A fost singurul actor român care s-a dedicat în totalitate filmului.[2]
Viața[modificare | modificare sursă]
Ilarion Ciobanu s-a născut la Ciucur-Mingir, în Tighina (acum raionul Cimișlia), pe atunci parte a României. A copilărit la Constanța, pe malul mării. La 12 ani a intrat băiat de prăvălie, după care o urmat "o lungă caravană de meserii: hamal, țăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tâmplar, șofer, marinar, pescar"[3] până în anul 1958, când intră la IATC, pe care însă nu l-a absolvit[4], pentru că a avut de ales între a face "Setea" și a urma institutul.
Cariera sportivă[modificare | modificare sursă]
Ca rugbist și-a făcut debutul în 1948, la Știința București, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella. Se transferă apoi la Dinamo București, unde cunoaște consacrarea ca sportiv. Ultima parte a carierei a petrecut-o la Progresul București (1959-1962). Jucător de linia a II-a, cunoscut de apropiați sub porecla „Claris”, Ilarion Ciobanu era socotit atunci un înaintaș de temut, greu de trecut, pe cât de dur în sensul bun al cuvântului, pe atât de corect.[5]
Cariera artistică[modificare | modificare sursă]
.JPG)
Debutul cinematografic al actorului s-a produs la vârsta de 30 de ani în filmul Setea, în care a jucat alături de Ion Besoiu și Amza Pellea, respectiv alături de Ștefan Ciubotărașu și George Calboreanu în Omul de lângă tine. Au urmat apoi mai bine de 60 de filme în care actorul Ilarion Ciobanu a deținut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor Omul de lângă tine și Mara. După 1989, Ilarion Ciobanu a continuat să joace doar ocazional, în filme precum ar fi Crucea de piatră - Ultimul bordel, Terente - Regele bălților, Tancul și Bored.
La Prima ediție a Festivalului Internațional de Film București, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelență pentru contribuția sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenți l-au aplaudat în picioare minute în șir.[necesită citare]
Ilarion Ciobanu a decedat în dimineața zilei de 7 septembrie 2008, răpus de cancer faringian [6]. Potrivit propriei dorințe, corpul său a fost incinerat la Crematoriul Vitan Bârzești,[7] iar cenușa a fost aruncată în Marea Neagră.[8]
Ilarion Ciobanu a avut trei soții. Prima soție, o profesoară de franceză, a doua soție, Tamara Barna, iar a treia, Marion Ciobanu. Din ultima căsătorie are un fiu, Ioachim.[9]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Setea (1960) - Mitru Moț
- Omul de lângă tine(1961)
- Poveste sentimentală(1961)
- Lupeni 29 (1962)
- Cartierul veseliei(1964)
- Răscoala (1966)
- Golgota (1966)
- Șopârla (1966)
- Vremea zăpezilor(1966)
- Apoi s-a născut legenda (1968)
- K.O. (1968)
- Columna (1968) - Gerula
- Doi bărbați pentru o moarte (1969)
- Baltagul (1969)
- Războiul domnițelor(1969)
- Frații (1970)
- Asediul (1970)
- Pădurea pierdută(1971)
- Mihai Viteazul (1971) - Stroe Buzescu
- Facerea lumii (1971)
- Cu mîinile curate(1972) - comisarul Roman
- Drum în penumbră(1972)
- Dimitrie Cantemir(1973)
- 100 de lei (1973)
- Ultimul cartuș (1973) - comisarul Roman
- Conspirația (1973) - comisarul Roman
- Departe de Tipperary(1973) - comisarul Roman
- Capcana (1974) - comisarul Roman
- Nemuritorii (1974) - stegarul Vasile
- Pe aici nu se trece(1975)
- Mușchetarul român(1975)
- Orașul văzut de sus(1975)
- Trepte pe cer (1977)
- Toate pînzele sus(serial TV, 1977) - Gherasim (ep. 1-12)
- Profetul, aurul și ardelenii (1978) - Traian Brad
- Pentru patrie (1978)
- Ecaterina Teodoroiu(1978)
- Din nou împreună(1978)
- Avaria (1978) - ca Teodosie Lazăr
- Dincolo de orizont(1978)
- Gustul și culoarea fericirii (1978)
- Mihail, cîine de circ(1979)
- Audiența (1979)
- Omul care ne trebuie(1979)
- Rug și flacără (1980)
- Tridentul nu răspunde(1980)
- Artista, dolarii și ardelenii (1980) - Traian Brad
- Pruncul, petrolul și ardelenii (1981) - Traian Brad
- Iancu Jianu zapciul(1981)
- O lume fără cer (1981)
- Râdeți ca-n viață(1983)
- Fapt divers (1984)
- Acasă (1984)
- Bătălia din umbră(1986)
- Umbrele soarelui(1986)
- Cetatea ascunsă(1987)
- O vară cu Mara (1988)
- Misiunea (1989) - serial TV
- Șobolanii roșii (1990)
- Crucea de piatră(1993) - Fane
- Terente – regele bălților(1995)
- Ochii care nu se văd(1996) - Bunicul
- Tancul (2003)
- Bored (2004) - God
- La urgență (serial TV) (2006) - Tatăl Oanei
Publicații[modificare | modificare sursă]
- Un far la pensie, Editura Junimea, 1980
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Ilarion Ciobanu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[10]
- Bored (2004) - Batranul care joaca sah
- Tancul (2003)
- Terente - Regele bălților (1995) - banditul Nea Parfenie
- Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994)
- Ochii care nu se văd (1994) - bunicul
- O vară cu Mara (1988) - mesterul dulgher Avram Iuga, tatal Marei
- Cetatea ascunsă (1987)
- Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) - Gherasim
- Toate pînzele sus! - Misterele mărilor (1987) - Gherasim
- Bătălia din umbră (1986)
- Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1986) - Gherasim
- Umbrele soarelui (1986)
- Acasa (1984)
- Fapt divers (1984) - tipograful Ion Barbu "Tataie"
- Râdeți ca-n viață (1983)
- Lumini și umbre: Partea II (1982)
- Iancu Jianu, haiducul (1981)
- Lumini și umbre: Partea I / Lumini și umbre (1981)
- O lume fără cer (1981)
- Pruncul, petrolul și ardelenii (1981) - Traian Brad
- Artista, dolarii și ardelenii (1980) - Traian Brad
- Iancu Jianu, zapciul / Iancu Jianul, zapciul (1980)
- Rug și flacără (1980)
- Tridentul nu raspunde (1980)
- Audiența (1979)
- Mihail, câine de circ (1979) - Cap. Duncan
- Omul care ne trebuie (1979)
- Avaria (1978)
- Din nou împreună (1978) - Presedintele C.A.P., Haisan
- Dincolo de orizont (1978)
- Ecaterina Teodoroiu (1978) - General
- Gustul și culoarea fericirii (1978)
- Pentru patrie (1978) - Maiorul Moise Grozea
- Profetul, aurul și ardelenii (1978) - Traian Brad
- Trepte spre cer (1978) - cabanier
- Toate pânzele sus! (1977) - Gherasim
- Toate pînzele sus (1977) - Gherasim
- Muschetarul roman (1975) - Fripp
- Orașul văzut de sus (1975)
- Pe aici nu se trece (1975) - Ilarie
- Capcana (1974)
- Nemuritorii (1974) - Vasile
- 100 / 100 de lei (1973)
- Departe de Tipperary (1973) - comisarul de Siguranta Mihai Roman
- Dimitrie Cantemir (1973) - Fripp
- Ultimul cartuș (1973) - Mihai Roman
- Conspirația (1972)
- Cu mâinile curate (1972) - comisarul-sef Mihai Roman
- Drum în penumbră (1972)
- Facerea lumii (1971) - Pintea
- Pădurea pierdută (1971)
- Serata (1971)
- Asediul (1970)
- Frații (1970)
- Mihai Viteazul (1970) - Stroe Buzescu Trailer
- Apoi s-a născut 'Legenda' (1969)
- Baltagul (1969) - oierul Nichifor Lipan
- Doi barbati pentru o moarte (1969)
- Războiul domnițelor (1969) - Căpitanul Ghinda
- Columna (1968) - capetenia daca Gerula Trailer
- Golgota (1966) - Danet
- Soparla (1966)
- Vremea zapezilor (1966)
- Răscoala (1965) - Petre Petre
- Cartierul veseliei (1964)
- Cinci oameni la drum (1962)
- Lupeni 29 (1962)
- Omul de lângă tine (1961)
- Poveste sentimentala (1961)
- Setea (1961)
Dina Cocea s-a născut la București la data de 27 noiembrie 1912. O femeie distinsă și un om cu totul deosebit, care a trăit "o viață intensă", o apariție elegantă în teatru și televiziune in cei aproape 70 de ani de activitate, Dina Cocea a demonstrat că este nu numai o actriță de mare talent, dar și un bun director de instituții teatrale, o personalitate cu o cultură deosebită, un publicist de succes, un pedagog și unul dintre oamenii care au ajutat la modernizarea teatrului românesc.
Parintii ei au divortat curand cand ea avea cam 8 ani si a copilarit mai mult in casa bunicului sau din Bucuresti, tatal mamei. O casa mare si frumoasa, care mai exista si azi, undeva pe langa gradina Icoanei.
Bunicii nu o prea lasau sa se duca pe la tata. Acolo era o viata cam... boema, cum ziceau ei, nu se cadea ca o fetita sa creasca in atmosfera aceea. Tatal sau a avut patru copii cu patru neveste: pe Dina, pe Tanti Cocea, pe Maria si un baiat: Radu. Intr-un fel sau altul, ei, copiii, l-au mostenit pe tata la frumusetea lui. Nu era inalt, dar a fost foarte frumos in tinerete, superb ca barbat... si cu multe succese la femei...
Asa ca a copilarit in preajma bunicului, un om foarte sever si foarte disciplinat.
Un intelectual de forta, de la care, fara sa-si dea seama, a invatat multe. De altfel, mama s-a remaritat si ea curand, ea ramanand la bunici, pana la 14 ani cand au plecat cu totii la Paris, unde a fost inscrisa la un pension de maici. Dupa moartea bunicului in 1927, a plecat din nou la Paris, la studii, si atunci a locuit la matusa sa, la Alisa... Atunci a vazut foarte mult teatru... A si luat lectii particulare de actorie, de la niste actrite frantuzoaice... Alisa facea dupa cum stiti o mare cariera la Paris... A jucat pana dupa razboi... A avut ca parteneri actori mari: Harry Baur, Pierre Fresnay. Ea a creat rolul fetei din "Parintii teribili".
Nepoata a celebrei actrite pariziene Alice Cocea si matusa a regizorului Dinu Cocea, ea nu este doar o actrita referinta. Sora ei vitrega, actrita Tanți Cocea a fost o actrita foarte buna, tinuta in umbra pentru ca a fost facuta cu "femeia in casa"...
Biografia "Reginei teatrului romanesc" ar putea constitui sute de pagini de roman autobiografic ori de "jurnal" pasionant.
Studiile de actorie le-a absolvit la Paris. Debutul teatral a avut loc tot la Paris, în anul 1934. Debutul în România și l-a făcut la Teatrul „Comedia” din București, în 17 ianuarie 1935, cu piesa de teatru „Adevăratul Iacob”, în rolul dansatoarei Yvette, alături de George Timică.
Pe marile ecrane a apărut pentru prima dată în 1934, într-un rol din filmul " La jeune fille d'une nuit". Debutul în filmul românesc s-a produs în 1939, în filmul "O noapte de pomină", după care au urmat apariții în filmele "Neamul Soimăreștilor", "Ștefan cel Mare", "Cantemir" sau "Iancu Jianu". Între anii 1941 - 1949 a fost director la Teatrul Nostru și la Studioul Teatrului Nostru, iar în perioada 1952 - 1962 a fost decan al Facultății de Teatru, printre elevii săi de marcă numarandu-se Marin Moraru și Gheorghe Dinică..
Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaționale sau la manifestările organizate de ONU și UNESCO.
Între 1979 și 1989 a fost Președinta Asociației Oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale.
De-a lungul timpului, Dina Cocea a jucat în peste zece filme de lung-metraj, a avut peste o sută de roluri în spectacole de teatru, teatru radiofonic și teatru pentru televiziune. A avut o prodigioasă activitate eseistică și publicistică o carte autobiografica : Destainuiri crepusculare" in care se intreaba " Unde ești, responsabilul meu cu fericirea?Te caut in tot locul, in cartea pe care o citesc, la teatru, pe stradă, in ochii prietenilor, in trandafirii proaspăt culeși... Dar mai presus de orice, te caut in mine"., scriind nenumărate articole de sinteză, critică și cronică dramatică în presa de specialitate autohtonă și din străinătate.
Între anii 2001 și 2008 a fost societar de onoare al Teatrului Național din București.
Pentru activitatea sa deosebită i-a fost conferit titlul de Doctor honoris causa al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
A încetat din viață la vârsta de 96 de ani (28 octombrie 2008) in Bucuresti in urma unui stop cardiac.
| Dina Cocea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Maria Constantina Cocea |
| Născută | 27 noiembrie 1912 București, România |
| Decedată | (95 de ani) București, România |
| Înmormântată | Cimitirul Bellu |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Părinți | Nicolae Cocea și Florica Mille |
| Frați și surori | Tanți Cocea |
| Căsătorită cu | Mihai Brediceanu |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actriță profesoară universitară[*] actriță de teatru[*] actriță de film |
| Roluri importante | 1. Neamul Șoimăreștilor - Doamna Elisabeta Movilă 2. Ștefan cel Mare -sultana Mara Branković |
| Debut | 1935 - Yvette în „Adevăratul Iacob” la Teatrul „Comedia” din București |
| Alte premii | |
| 1962 - Artist Emerit 1967 - Ordinul Muncii Clasa a II-a 1967 - Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a 2002 - Ordinul național Steaua României Doctor honoris causa al IATC | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Maria Constantina (Dina) Cocea (n. 27 noiembrie 1912, București – d. 28 octombrie 2008, București) a fost o actriță română. A desfășurat o prestigioasă activitate teatrală la Teatrul Național București și Teatrul Național Radiofonic, având apariții rare, dar memorabile, pe micul sau marele ecran.
Date biografice[modificare | modificare sursă]
Fiică a scriitorului N.D. Cocea și a Floricăi Mille (fiica lui Constantin Mille), Dina Cocea s-a născut la București la data de 27 noiembrie 1912. Sora ei a fost viitoarea actriță Tanți Cocea (1909-1990).
Studiile de actorie le-a absolvit la Paris. Debutul teatral a avut loc tot la Paris, în anul 1934[1]. Debutul în România și l-a făcut la Teatrul „Comedia” din București, în 17 ianuarie 1935, cu piesa de teatru „Adevăratul Iacob”, în rolul dansatoarei Yvette, alături de George Timică.
Pe marile ecrane a apărut pentru prima dată în 1934, într-un rol din filmul La jeune fille d'une nuit[2]. Debutul în filmul românesc s-a produs în 1939, în filmul O noapte de pomină, după care au urmat apariții în filmele Neamul Șoimăreștilor, Ștefan cel Mare, Cantemir sau Iancu Jianu.
Unii apropiați au afirmat că Dina Cocea a frecventat intimitatea baronului Manfred von Killinger (în perioada cât acesta a fost ambasador al Germaniei în România), apoi pe cea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (cu care ar fi avut o legătură discretă).[3][4]
Între anii 1941-1949 a fost director la Teatrul Nostru și la Studioul Teatrului Nostru, iar în perioada 1952-1962 a fost decan al Facultății de Teatru. Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaționale sau la manifestările organizate de ONU și UNESCO. Între anii 1979 și 1989 a fost președintele Asociației Oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale. Dina Cocea a fost deputat în Marea Adunare Națională în perioada 1965 - 1969.[5]
De-a lungul timpului, Dina Cocea a jucat în peste zece filme de lung-metraj, a avut peste o sută de roluri în spectacole de teatru, teatru radiofonic și teatru pentru televiziune. A avut o prodigioasă activitate eseistică și publicistică, scriind nenumărate articole de sinteză, critică și cronică dramatică în presa de specialitate autohtonă și din străinătate.
Între anii 2001 și 2008 a fost societar de onoare al Teatrului Național din București.
Pentru activitatea sa deosebită i-a fost conferit titlul de Doctor honoris causa al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
A încetat din viață cu o lună înainte de a împlini vârsta de 96 de ani.[6]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- O noapte de pomină (1939)
- Cartierul Veseliei (1964)
- Neamul Șoimăreștilor (1965) - Doamna Elisabeta Movilă
- Ciprian Porumbescu (1973) - sora pastorului Gorgon
- Cantemir (1973)
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - sultana Mara
- Mușchetarul român (1975)
- Curcanii (1977), de Grigore Ventura, regia Virgil Bradateanu, Anca Ovanez-Dorosenco
- Aurel Vlaicu (1978)
- Cântec pentru fiul meu (1980)
- Iancu Jianu haiducul (1981)
- Atac în bibliotecă (1993)
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa a II-a (1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”[7] și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”[8] și clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[9]
A primit titlul de Artist Emerit (1962).[10]
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit Dinei Cocea la 29 noiembrie 2002 Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.[11]
Filatelie[modificare | modificare sursă]
- Seviciile poștale ale României au pus în circulație, în anul 2006, o marcă poștală, cu valoarea nominală de 1,50 lei, purtând portetul actriței Dina Cocea, în seria Mari actori români contemporani.
- Atac in biblioteca (1992)
- Iancu Jianu, haiducul (1981)
- Cîntec pentru fiul meu (1980)
- Iancu Jianu, zapciul / Iancu Jianul, zapciul (1980)
- Arborele genealogic / (1977) - Suzana Manea-Voinesti
- Aurel Vlaicu (1977) - Aristizza Romanescu
- Curcanii / (1977) - Doamna Albeanu
- Douasprezece ore inainte de amurg / (1976) - mama lui Sandu
- Muschetarul roman (1975) - Doamna de Hermanstadt
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Sultana Mara
- Dimitrie Cantemir (1973)
- Mușatinii (1971)
- Viata ce ti-am dat / (1971)
- Surorile Boga (1968)
- Neamul Șoimăreștilor (1965) - Printesa Elisabeta Movila
- O noapte de pomina (1939) - Lulu
- Drumul spre Everest / (1976)
RETROARHIVA - DINA COCEA
Micii burghezi - Teatru Tv Romanesc (1973)
| Cosmin Șofron | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Cosmin Sebastian Șofron |
| Născut | (51 de ani) București |
| Părinți | Ion Șofron Maria Șofron |
| Frați și surori | Cristian Șofron |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actor și regizor |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Cosmin Șofron (n. 28 octombrie 1969, București) este un actor și regizor român de teatru și televiziune.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Cosmin Șofron este actor și regizor român și s-a născut în București, pe 28 octombrie 1969. Numele său întreg este Cosmin Sebastian Șofron. Părinții săi au fost: tatăl Ion, colonel în armata română (1931-2002), și mama Maria, lucrător comercial (1937-2010).
Fratele său, Cristian Șofron, născut pe 9 mai 1958 este tot actor, și este arhicunoscut pentru rolul "Mihu" din "Toate pânzele sus", dar și pentru copilul din "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte", unde a jucat alături de Amza Pellea.
A urmat cursurile școlii generale 121 din București, apoi liceele PTTR și Tudor Vladimirescu. A fost înrolat ca militar în toamna anului 1988, la o unitate militară din Slobozia, iar Revolutia din 1989 l-a prins încă satisfăcându-și stagiul militar, la CCA București.
A jucat în filme încă de la vârsta de 7 ani, sub îndrumarea regizorului Lucian Bratu, apoi a Mariei Callas-Dinescu, Nicu Stan, Nicolae Corjos, Sergiu Nicolaescu, și mulți alții. A absolvit Academia de Teatru și Film București (actuala UNATC) în 1997, la clasa profesorilor Alexandru Repan, Mitică Popescu, Victor Ștrengaru.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Extemporal la dirigenție (1988) - elevul Buzescu
- Stare de fapt (1995)
2003 – „Soriani" în filmul artistic co-producția franco-română „La Femme De L’Ombre”, scenariul Anne Landois, regia Gérard Cuq.
2001 – „Hoțul" în filmul artistic de lung metraj „În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură”, scenariul și regia Sinișa Dragin;
1998 – "Cedric" în filmul artistic co-producție româno-franceză „Rendez-vous avec la mort”, scenariul Philippe Isard și Christian Francois, regia Christian Francois;
1998 – „căpitanul Emil" în filmul artistic „Triunghiul Morții”, scenariul și regia Sergiu Nicolaescu;
1998 – „Vlathos" în filmul artistic co-producție româno-canadiană „Space Vampires”–scenariul Mark Collier, regia Martin Wood;
1997 – „Polițistul” în filmul artistic de lung metraj „Homicide conjugal”, co-producție francezo-română, scenariul Eric Assous, regia Gerard Cuq;
1997 – „Paramedic” în filmul artistic de lung metraj „The Midas Touch”, co-producție americano-română, scenariul Keith Estrada și Peter Fedorenko, regia Peter Manoogian;
1997 – „prietenul Sofiei” în filmul artistic de lung metraj „The Vampire Journals”, co-producție americano-română, scenariul și regia Ted Nicolaou;
1993 – „Cosmin" în filmul artistic „Liceenii în alertă”, scenariul George Șovu, regia Mircea Plângău;
1985 – „Traian" în filmul artistic de lung metraj „Marele premiu”, scenariul Chiril Tricolici, regia Maria Callas-Dinescu;
1983 – „Dan" în filmul artistic de lung metraj „Vreau să știu de ce am aripi”, scenariul Ioan Grigorescu și Nicu Stan, regia Nicu Stan;
1981 – rol în serialul de televiziune „Lumini și umbre”, regia Andrei Blaier;
1976 - debut în film – rol principal în filmul „Ritmuri”, scenariul și regia Lucian Bratu;
Teatru[modificare | modificare sursă]
Din activitatea sa în teatru:
2012 rol principal și regizor secund al spectacolului „Trei prințese fermecate” de Cristian Pepino la teatrul „Masca”, regia Cristian Pepino;
2011 "Angelo" în spectacolul "Comedia erorilor" de W. Shakespeare la Teatrul Masca, regia Mihai Mălaimare;
2011 "Arlecchino" în spectacolul "Bădăranii" ("I quatro rusteghi") după Carlo Goldoni la Opera Natională din București, regia Peter Pavlik;
2010 "Pantalone" în spectacolul "Îndrăgostiții" la Teatrul "Masca" ; scenariu și regia Michelle Modesto Cassarin;
2010 "Soldatul" în spectacolul "Prințesa din Castelul de aramă" la Teatrul "Masca", regia Marius Pepino;
2010 - "Pantalone" și regizor secud al spectacolului "Anselmo" la teatrul Nottara din București, regia Mihai Gruia Sandu;
2009- "Arlecchino" în spectacolul „Don Pasquale” la Opera Națională din București;
2006 - "Jules Verne" în spectacolul „Marginea Eternității” la teatrul BULANDRA - spectacol transmis de televiziunea Alfa TV;
2005 - "Gigel" în spectacolul „În luptă cu TAGATA” la teatrul EXCELSIOR - scenariul Ion Lucian și Mircea Anca, regia Mircea Anca;
2004 - "Prâslea" în spectacolul „Prâslea și merele de aur” la teatrul EXCELSIOR- scenariul și regia Mircea Anca;
2004 - "Peter Munk" în spectacolul „Inimă de piatră” la teatrul EXCELSIOR - scenariul Ion Lucian, regia Vasile Manta;
2002 – "Scenaristul" în spectacolul „Zadarnicele chinuri ale unui scenarist” la teatrul ACT, scenariul Teodora Herghelegiu, regia Gabriel Coveșeanu;
2002 – rol în spectacolul „Toți bărbații sunt curve” la clubul „PROMETHEUS” – scenariul David Mamet, regia Florin Piersic Jr.;
2000 – "Ștefan Vardia" în spectacolul „Nota zero la purtare” la teatrul C. Tănase – scenariul Octavian Sava, regia Ion Lucian;
1999 – "Aladin" în spectacolul „Aladin și lampa sa” la teatrul EXCELSIOR – scenariul Al. Andy Kessler, regia Ion Lucian;
1998 – "Comisul Cățeleanu" în spectacolul „Viforul” după B.St. Delavrancea, la teatrul NOTTARA – regia Alexandru Darie;
1998 – dublu rol "Castor" și "Polux" în spectacolul „Ah, bacalaureatul” după „Fata Morgana” de D. Solomon, la TEATRUL NAȚIONAL BUZĂU – regia Ion Lucian;
1997 – "Arlecchino" în spectacolul „All’improvisso” la teatrele CASANDRA și NOTTARA –scenariul și regia Mihai Gruia Sandu;
1997 – "Shawn Keogh" în spectacolul „Playboy” la TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI – după „Năzdrăvanul Occidentului” de John Millington Singe, regia Nona Ciobanu;
1996 – mai multe roluri în spectacolul „Ultimele Știri” la teatrul BULANDRA – scenariul Adrian Dohotaru, regia Mara Pașici;
1995 – "Baronul" în spectacolul „Thomas Becket” de Jean Anouilh la teatrul NOTTARA –regia Alexandru Repan;
1995 – "Weston Hurley" în spectacolul „5-th OF JULY” la teatrul româno-american EUGENE O’NEIL – scenariul Landford Wilson, regia Elliot Swift;
1992 – rol fără nume în spectacolul „A murit moartea, măi” la teatrul MASCA – scenariul și regia Mihai Mălaimare;
1991 – "Funcționar" în spectacolul „Mantaua” după Gogol la teatrul MASCA – scenariul și regia Mihai Mălaimare;
1990 – "Nino" în spectacolul „Clovnii” la teatrul MASCA –scenariul și regia Mihai Mălaimare;
1988 – debut în teatru – mai multe roluri în spectacole de revistă la „Estrada Armatei” sub îndrumarea regizorală a lui Nicolae Frunzetti;
Activitate în televiziune[modificare | modificare sursă]
Actorul și regizorul Cosmin Șofron are o bogată activitate artistică atât în radio cât și în televiziune. Din colaborările sale în televiziune amintim:
- prezentator al emisiunii „Jumătatea ta” 1999-2001, emisiune zilnică - T.V.R.1;
- prezentator al emisiunii „Cazuri și necazuri în dragoste” - 1996-1999, T.V.R.1;
- prezentator al emisiunii „5 the best” - 1998, TVR 1;
- "Cocoșul"în piesa de televiziune „Începutul sfârșitului” -regia Domnița Munteanu;
- "Studentul" în piesa de televiziune „Capul de rățoi” -regia Constantin Dicu;
- "Ștefan Vardia" în piesa de televiziune „Nota zero la purtare”, scenariul Octavian Sava, regia Ion Lucian; - 2005
Începând cu anul 1995 ia parte la mii de dublaje pentru desene animate și filme artistice de lung metraj, fiind una dintre cele mai cunoscute voci din România.
Este deasemeni unul dintre cei mai cunoscuți și respectați regizori de dublaj, cu una dintre cele mai de invidiat cariere în acest domeniu. El este vocea 'Bestiei" din "Frumoasa și bestia", a lui "Marty" din seria "Madagascar", a lui "Igor" din „Igor”, "Tulio" din „Rio”, "Flint Lockwood" din "Stă să plouă cu chiftele" și multe, multe alte voci;
Este regizorul de dublaj al unor filme de desene animate celebre, cum ar fi: "Cartea Junglei", "Tinkerbell (Clopoțica)", "Madagascar", "Kung Fu Panda", "Fabrica de râs a lui Mickey", "Fabrica de râs a lui Goofy", "Robin Hood", "Atlantis-Imperiul dispărut", "Mulan", "Lilo si Stitch", ''Dumbo'', ''Arthur", "Toată lumea il iubeste pe Mickey Mouse", "Mickey îl salvează pe Moș Crăciun", "Igor", "Ice Age", "Cum să-ți dresezi dragonul" și altele, cât și al filmelor artistice "Întâlnire cu un star", "Fetele de la lăptărie (Cow Belles)", "Întâlnire cu un vampir", "The Ride (Cursa)", "Halloween Town", și altele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu