8. /25 OCTOMBRIE 2021 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET
Georges Bizet | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Alexandre Cesar Leopold Bizet |
Născut | [1][3][4][5] rue Louise-Émilie-de-La-Tour-d'Auvergne(d), Île-de-France, Franța |
Decedat | (36 de ani)[1][3][5][6] Bougival(d), Île-de-France, Franța |
Înmormântat | Cimitirul Père-Lachaise |
Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
Părinți | Adolphe Armand Bizet[*] Aimée Léopoldine Joséphine Delsarte[*] |
Căsătorit cu | Geneviève Halévy[*] (din ) |
Copii | Jacques Bizet[*] |
Cetățenie | Franța |
Religie | ateism |
Ocupație | classical composer[*] dirijor pianist compozitor |
Locul desfășurării activității | Paris |
Activitate | |
Studii | Conservatorul din Paris |
Gen muzical | operă simfonie French opera[*][2] Romantism muzical |
Instrument(e) | pian |
Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] Prix de Rome |
Prezență online | |
Internet Movie Database VGMdb | |
Modifică date / text |
Georges Alexandre César Léopold Bizet (n. ,[1][3][4][5] rue Louise-Émilie-de-La-Tour-d'Auvergne(d), Île-de-France, Franța – d. ,[1][3][5][6] Bougival(d), Île-de-France, Franța) a fost un compozitor francez al erei romantice, celebru mai ales datorită operei sale Carmen.
Date biografice[modificare | modificare sursă]
Georges Bizet s-a născut la Paris în 1838. Tatăl său era profesor de canto, iar mama pianistă amatoare. A început studiile muzicale la vârsta de 9 ani la Conservatorul din Paris, avându-l profesor de compoziție pe Jacques Halévy, cu fiica căruia se va căsători în 1869. În 1857 obține importantul Premiu al Romei și studiază timp de trei ani în Italia. După întoarcerea la Paris, se dedică compoziției și își câștigă existența ca profesor particular de muzică. În urma unei infecții cronice a amigdalelor, face un reumatism articular acut cu complicații cardiace și moare la 3 iunie 1875, în vârstă de numai 36 de ani, trei luni după premiera operei sale Carmen. Este înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris.
Opere[modificare | modificare sursă]
Printre cele mai cunoscute opere se numără „Les pêcheurs de perles” („Pescuitorii de perle”, 1863), „La jolie fille de Perth” („Frumoasa fată din Perth”, 1867) și „Djamileh” (1872).
Opera Carmen (1875), bazată pe o nuvelă de Prosper Mérimée, a rămas până în prezent cea mai importantă creație a sa, deși la premiera din Paris nu s-a bucurat de prea mult succes. Totuși, în același an, după moartea lui Bizet, opera înregistrează un succes triumfal pe scena Operei de Stat din Viena. Pentru contemporani, trăsăturile veristice ale operei au stârnit la început indignare, întrucât intriga operei are loc într-un mediu de țigănci cu moravuri ușoare, muncitoare la o fabrică de țigarete, dezertori, contrabandiști. Doar toreadorul corespunde idealului unui erou de operă. Prin folosirea unor motive muzicale caracteristice, ca Habanera și Seguidilla, Bizet deschide drumul adoptării muzicii tradiționale spaniole, care a făcut școală până în secolul al XX-lea, în special prin compozitorii francezi Emmanuel Chabrier sau Maurice Ravel, sau compozitorul rus Ceaikovski.
Lista principalelor creații muzicale[modificare | modificare sursă]
- La Prêtresse („Preoteasa”, 1854), operetă
- Le Docteur miracle („Doctorul minune”, 1857), operă comică
- Don Procopio (1859), operă comică
- Les pêcheurs de perles („Pescuitorii de perle” 1863), operă
- La jolie fille de Perth („Frumoasa fată din Perth”, 1867), operă
- L'Arlésienne (1872), muzică de scenă pe textul unei nuvele de Alphonse Daudet
- Carmen (1875), operă
- Djamileh (postum 1878), operă într-un act
- „Simfonie” în Do major (1855)
- „Variațiuni cromatice” (1865)
- „Amintiri din Roma” (1869)
- „Jocuri de copii”, suită pentru pian (1871)
- „Patria”, uvertură simfonică (1874)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu