8. /25 OCTOMBRIE 2021 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET

GEORGES BIZET

Georges Bizet
Date personale
Nume la naștere	Alexandre Cesar Leopold Bizet
Născut	25 octombrie 1838[1][3][4][5]  rue Louise-Émilie-de-La-Tour-d'Auvergne⁠(d), Île-de-France, Franța
Decedat	3 iunie 1875 (36 de ani)[1][3][5][6]  Bougival⁠(d), Île-de-France, Franța
Înmormântat	Cimitirul Père-Lachaise
Cauza decesului	cauze naturale (infarct miocardic)
Părinți	Adolphe Armand Bizet[*] Aimée Léopoldine Joséphine Delsarte[*]
Căsătorit cu	Geneviève Halévy[*] (din 3 iunie 1869)
Copii	Jacques Bizet[*]
Cetățenie	Franța
Religie	ateism
Ocupație	classical composer[*] dirijor pianist compozitor
Locul desfășurării activității	Paris
Activitate
Studii	Conservatorul din Paris
Gen muzical	operă simfonie French opera[*][2] Romantism muzical
Instrument(e)	pian
Premii	Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] Prix de Rome
Prezență online
Internet Movie Database VGMdb
Modifică date / text

Georges Alexandre César Léopold Bizet (n. 25 octombrie 1838,^[1][3][4][5] rue Louise-Émilie-de-La-Tour-d'Auvergne^⁠(d), Île-de-France, Franța – d. 3 iunie 1875,^[1][3][5][6] Bougival^⁠(d), Île-de-France, Franța) a fost un compozitor francez al erei romantice, celebru mai ales datorită operei sale Carmen.

Cuprins

• 1Date biografice
• 2Opere
• 3Lista principalelor creații muzicale
• 4Note
• 5Legături externe
• 6Filme legate de compozitiile lui Georges Bizet

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Georges Bizet s-a născut la Paris în 1838. Tatăl său era profesor de canto, iar mama pianistă amatoare. A început studiile muzicale la vârsta de 9 ani la Conservatorul din Paris, avându-l profesor de compoziție pe Jacques Halévy, cu fiica căruia se va căsători în 1869. În 1857 obține importantul Premiu al Romei și studiază timp de trei ani în Italia. După întoarcerea la Paris, se dedică compoziției și își câștigă existența ca profesor particular de muzică. În urma unei infecții cronice a amigdalelor, face un reumatism articular acut cu complicații cardiace și moare la 3 iunie 1875, în vârstă de numai 36 de ani, trei luni după premiera operei sale Carmen. Este înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris.

Opere[modificare | modificare sursă]

Printre cele mai cunoscute opere se numără „Les pêcheurs de perles” („Pescuitorii de perle”, 1863), „La jolie fille de Perth” („Frumoasa fată din Perth”, 1867) și „Djamileh” (1872).

Opera Carmen (1875), bazată pe o nuvelă de Prosper Mérimée, a rămas până în prezent cea mai importantă creație a sa, deși la premiera din Paris nu s-a bucurat de prea mult succes. Totuși, în același an, după moartea lui Bizet, opera înregistrează un succes triumfal pe scena Operei de Stat din Viena. Pentru contemporani, trăsăturile veristice ale operei au stârnit la început indignare, întrucât intriga operei are loc într-un mediu de țigănci cu moravuri ușoare, muncitoare la o fabrică de țigarete, dezertori, contrabandiști. Doar toreadorul corespunde idealului unui erou de operă. Prin folosirea unor motive muzicale caracteristice, ca Habanera și Seguidilla, Bizet deschide drumul adoptării muzicii tradiționale spaniole, care a făcut școală până în secolul al XX-lea, în special prin compozitorii francezi Emmanuel Chabrier sau Maurice Ravel, sau compozitorul rus Ceaikovski.

Lista principalelor creații muzicale[modificare | modificare sursă]

• La Prêtresse („Preoteasa”, 1854), operetă
• Le Docteur miracle („Doctorul minune”, 1857), operă comică
• Don Procopio (1859), operă comică
• Les pêcheurs de perles („Pescuitorii de perle” 1863), operă
• La jolie fille de Perth („Frumoasa fată din Perth”, 1867), operă
• L'Arlésienne (1872), muzică de scenă pe textul unei nuvele de Alphonse Daudet
• Carmen (1875), operă
• Djamileh (postum 1878), operă într-un act
• „Simfonie” în Do major (1855)
• „Variațiuni cromatice” (1865)
• „Amintiri din Roma” (1869)
• „Jocuri de copii”, suită pentru pian (1871)
• „Patria”, uvertură simfonică (1874)

Opera Carmen – George Bizet

Carmen este o operă cu muzica compusă de Georges Bizet pe un libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée.

Premiera operei a avut loc la „Opéra Comique” din Paris, la 3 martie 1875.

Acțiunea

Actul I

Într-o piață din Sevilla, soldații se amuză pe seama trecătorilor. Le trezește interesul frumoasa Micaëla, o tânără de la țară, venită să-și caute iubitul, pe Don José. Apar muncitoarele de la manufactura de tutun. Între ele se remarcă senzuala Carmen, care încearcă să-l provoace pe Don José. Intâlnirea Micaëlei cu Don José prilejuiește rememorarea amintirilor legate de satul lor natal. La manufactură izbucnește un scandal, ce culminează cu arestarea lui Carmen. Ea îl vrăjește pe Don José și, în schimbul promisiunilor de a-l reîntâlni, acesta o ajută să fugă.

Actul II

La hanul lui Lilas Pastia se întâlnesc, pentru a petrece, țigani și contrabandiști. Apariția toreadorului Escamillo le stârnește entuziasmul. Cucerit de farmecul frumoasei Carmen, Escamillo îi propune să-l urmeze; ea îl așteapta însă pe iubitul ei, Don José. Acesta vine, iar Carmen cântă și dansează pentru el. Conjunctura nu-i permite lui Don José să se mai întoarcă la garnizoană, fiind nevoit să se alăture contrabandiștilor.

Actul III

Don José regretă că a dezertat, constatând, în plus, că nici Carmen nu-l mai iubeste. Aceasta îsi ghiceste în cărți, de unde afla că va muri curând. Micaëla îi aduce lui Don José vestea iminentei morți a mamei sale. El va trebui să plece, chinuit însă de gândul că, între timp, Carmen se îndrăgostise de Escamillo.

Actul IV

Înainte de începerea coridei, Carmen și Escamillo își mărturisesc iubirea, în timp ce Don José, ascuns, îi urmărește. Cu toate insistențele lui Don José, Carmen refuză categoric să-l urmeze, iar el, înnebunit de gelozie, o ucide.

Òpera Carmen (Georges Bizet) COMPLETA