8. /29 OCTOMBRIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

ZETA ORĂSCU

Regret! Nu am găsit informații!

LEONIDA CONSTANTIN BREZEANU

Leonida Constantin Brezeanu (n. 28 octombrie 1938, Teișani, județul interbelic Prahova, România) este un dirijor, compozitor și etno-muzicolog român, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Arte și Științe din U.S.A și Canada (din anul 2000).

Familia[modificare | modificare sursă]

S-a născut într-o familie cu preocupări muzicale, tatăl său, Emil St. Vasilescu, fiind profesor de vioară și de cor, iar mama, Ștefania Brezeanu, învățătoare. Este căsătorit cu Valeria Brezeanu și are doi fii: Ondin Brezeanu, violonist-solist, la Orchestra Natională a Libanului și Profesor de vioară la Conservatorul Superior Național de Muzică din-Beirut, și Zefir Georgian Brezeanu, solist, clarinetist, membru în orchestra simfonică a Filarmonicii ”Paul Constantinescu” din Ploiești, doctorand al Universității Indiana din Bloomington-SUA.

Studii[modificare | modificare sursă]

A urmat studiile medii la Liceul Teoretic„Ion Luca Caragiale” din Ploiești, promoția 1956. În perioada 1956-1958 a studiat teoria muzicii și armonia, în particular , la recomandarea prof. Emilia Comișel, cu compozitorii Dumitru Milcoveanu și Paul Constantinescu. După absolvirea liceului a urmat studii de specialitate la Institutul de limbă rusă „Maxim Gorki” din București (1956-1959). Între anii 1958-1963 și-a completat educația muzicală ca student la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, sub îndrumarea unor maeștri ca dr. Ioan Șerfezi și dr. Dragoș Alexandrescu (teorie muzicală și solfegii); Emilia Comișel, (folclor); Gheorghe Dumitrescu (armonie);dr. Zeno Vancea și Dinu Ciocan (contrapunct); Tudor Ciortea și Miriam Marbé (Forme muzicale), Ioan D.Vicol, D.D.Botez, Ion Marian - artist al poporului (dirijat), Alfred Mendelsohn și Tiberiu Olah (asistent), clasa de compozitie-1958-1960, Gabriela Sachelarie (Istoria muzicii vechi), dr. Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii românești).

Premii[modificare | modificare sursă]

Premiul I la Concursul de creație corală, Giurgiu, România (1979)
Premiul I la Concursul Național Cântarea României (1981, 1983, 1987, 1989) pentru muzica operetelor Toamna se numără... bobocii și muzicalul Cu cine am onoarea? (compuse în colaborare cu compozitorul Florin Comișel pe un libret de Cezar Țipa), și opereta-vodevil Papură Vodă

Distincții[modificare | modificare sursă]

Medalia Meritul cultural clasa a II-a, acordată de Guvernul Republicii Socialiste Romania, Ministerul Culturii și Educației Socialiste (1979)
Insigna Evidențiat în munca culturală de masă (dirijor de orchestră), acordată prin Dispoziția Ministerului Culturii și Educației socialiste, nr.805 din 21 dec. 1981
Diploma de onoare pentru activitatea cultural artistică desfășurată în anii 1978-1980, oferită de Comitetul pentru cultură și Educație socialistă al jud.Prahova
Diploma de onoare acordată la Festivalul Internațional de la Akcaabat, Turcia (1999)
Diploma de onoare acordată la Festivalul Internațional de la Antikyras, Grecia (1999)
Diploma de onoare acordată cu ocazia aniversării a 40 de ani a Ansamblului folcloric Prahova al Palatului Culturii din

Ploiești, 16 dec. 1995

Diploma de excelență acordată de Televiziunea Română - București, Programul „Tezaur Folcloric”, producător Marioara Murărescu, 18 aprilie 2000
Diploma de onoare acordată cu prilejul celei de a 50 aniversări a Filarmonicii de Stat „Paul Constantinescu” din Ploiești (2002)
Diploma de onoare acordată de Primăria Municipiului Ploiești, pentru contribuția deosebită în descoperirea și valorificarea talentelor in domeniul domeniul folclorului și pentru activitatea depusă cu orchestra „Flacăra Prahovei” pentru integrarea în viața cultural-artistică a Municipiului Ploiești, 24 noiembrie 2002
Diploma de excelență pentru întreaga activitate dedicată, cu exemplar profesionalism, pasiune și dăruire, promovării valorilor perene ale culturii și artei în procesul de educație permanentă a publicului iubitor de frumos din teritoriul fostei Regiuni Ploiești 1952-1968 și al județului Prahova după 1968, acordată de Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Prahova, Cenaclul Muzical „Paul Constantinescu” - Ploiești (2005)
Diploma de excelență acordată de Guvernul României pentru palmaresul realizat în domeniul educației și poziția de excelență deținută în galeria de olimpici ai școlii românești (15 oct. 2008)

Activitate[modificare | modificare sursă]

Cronologie[modificare | modificare sursă]

1961-1970 -dirijor de orchestră și folclorist-orchestrator la Orchestra Populară „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii de stat din Ploiești.

1962-1964 -dirijor secund,membru fondator al Orchestrei Simfonice a Sindicatelor din Ploiești (prim- dirijor Carol Nicolae Debie).

1970-1974-profesor de pian la Liceul de Muzică din Ploiești.În decembrie, 1974 transferat ,cu rezervarea catedrei,la Comitetul judetean de cultură și Educație socialistă Prahova,în funcția de Instructor cu Probleme de Muzică și ulterior director,la Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de amatori din jud.Prahova.

1970-1974-dirijor al Ansamblului de cîntece și dansuri al Casei de Cul- tură din Câmpina (prezent în numeroase spectacole în localitățile prahovene.5 emisiuni radio și Tv.București).

1972 turneu artistic înPolonia,cu Teatrul de păpuși Ciufulici din Ploiești cu spectacolul „Punguța cu doi bani”(în calitate de compozitor al muzicii).

1972-Delegat al Romîniei la Festivalul Internațional al teatrelor de păpuși ,la Opole-Polonia,împreună cu regizorul Cristian Mihalache,scenograful Irina Borovschi și actrița-scenograf Marcela Fenato.

1973- muzica spectacolului „Czolowek z czerwona parasole” (Omul cu umbrela roșie)de Titel Constantinescu,la Teatrul de păpuși din Walbrzych-Polonia.

1974-transferat de la Liceul de Muzică- cu rezervarea catedrei,- la Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă,Prahova,în calitate de instructor metodist cu probleme de muzică.

1974-ales secretar al Asociației de folklor a județului Prahova-(Președinte Prof.Univ.Emilia Comișel,vice-președinte Prof.Costel Manolache).

1976-ales Secretar al Cenaclului „Paul Constantinescu”al compozitorilor prahoveni.(președinte de onoare Generalul major Dinu Stelian-Artist al Poporului;Presedinte activ pînă în 1985,compozitorul ,Artist emerit Florin Comișel,iar din 1985 presedinte activ compozitorul Zaharia Popescu.Vice-președințiAlexandruBădulescu-muzicolog,compozitorul Aurel Giroveanu.

1976 –iulie,Turneu,artistic ca dirijor al Ansamblului folcloric „Prahova”coregraf Dumitru Pârvu,de pe lângă Palatul Culturii din Ploiești,la Tarcento-Italia .

1977-iulie, Turneu artistic ca dirijor al Ansamblului „Prahova” la Messina-Italia. 1977-membru în Juriul național de specialitate la Festivalul”Cîntarea României”-secțiunea teatre de estradă profesioniste.

1977-Director artistic în turneul de la Varna Bulgaria cu Corala feminină „Camerata” a Palatului de Cultură din Ploiești,dirijor Prof.Gheorghe Ionescu.

1979-Turneu artistic la Zacopane-Polonia,în calitate de Conducător artistic al Ansamblului”Crăițele” din Valea Doftanei împreună cu Marga Comisu-Dumitrescu,coregraf. Marele Premiu „Toporașul de Aur” la Concursul Internațional de folklor de la Zacopane-Polonia.

1996-Turneu în Turcia asiatică la Accabad(Acciabad)cu Ans.Marama

1990-Turneu artistic cu Ansamblul folcloric „Dacia”condus de solista Maria Tănase Marin,în Italia.

1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești

1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama”

2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești

1977-1983 instructor cu probleme de muzică și de la 30 dec.1977director al Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă-Prahova (CJÎCPMAM).

1983-detașat caInstructor principal cu probleme de artă la Comitetul de Cultură al jud.Prahova.

1987-Membru al juriului interjudețean-sectia teatre profesioniste de revistă și de estradă-în cadrul Festivalului Național „Cântarea României”-sectiunea muzică pop

1961-1990-280 concerte si spectacole de muzică populară dirijate în emisiunile TV(„La portița dorului”,”Un cîntec pentru fiecare”,”Cîntați cu noi”etc...)

1961-2005,-180minute imprimate,cuOrchestra”FlacăraPrahovei”,OrchestraRadioBucurești, Orchestra ansamblului „Prahova”,cu soliștii Aurel Bănică,IleanaSărăroiu PetreSăbădeanu,IleanaConstantinescu,GeorgetaAnghel,TitaBărbulescu LuciaFilimon,DanMoisescu,IcaBlidaru,IoanaȘerban,MariaNecula, AnaToma,LuciaHabără,NicolaeVicol,VictorVrânceanu,MariaCrăciun, Tita Maria Văduva,etc...

1990-2009 transferat în calitate de profesor de canto popular tradițional și pian, la Liceul de Arte,din Ploiești.

1994 decembrie 15,-1 februarie 2005 Director executiv la Societatea Tehnico-Științifică și Social Culturală „Marama” dinPloiești și director artistic și dirijor la Ansamblul folcloric „Marama”.

2000 - Pensionat la cerere, de la Liceul de Artă din Ploiești.

2005-2009 – reîncadrat profesor de Etnografie și folclor muzical și canto popular tradițional la Liceul deArtă din Ploiești.

Opera muzicală[modificare | modificare sursă]

LUCRĂRI DE SCENĂ

Muzică la spectacolul ”SERENADA DIN VALEA PRAHOVEI”, text Bob Friedman și Harry Eliad și Titi Dumitrescu, regia Harry Eliad, coregrafia Marcela Țimiraș, muzica Laurențiu Profeta, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Leonida Brezeanu, Titi Dincă și Paul Ionescu. Premieră la Teatrul de Estradă Ploiești, 1981, dirijor Paul Ionescu.
Spectacolul “CINE-A NĂSCOCIT IUBIREA” concert-spectacol de Victor Bîrlădeanu și Titi Dumitrescu,regia Harry Eliad, dirijor Paul Ionescu. Muzica:N.Chirculescu,Florentin Delmar,Edmond Deda,Marius Țeicu,Nelu Danielescu și Leonida Brezeanu (cântecul“Ai venit când se-ntorceau cocorii”versuri Nicolae Stanciu,solistă Mioara Voicu).Premieră 1980,la Teatrul de Estradă Ploiești (vezi cronica în rev.”Săptămâna” de Doru Popovici
Spectacolul-concert CU CĂRȚILE PE FAȚĂ” de Sandu Anastasescu,premieră în 1982,la Teatrul de Estradă din Ploiești,dirijor Paul Ionescu,regizor Harry Eliad,coregrafia Marcela Țimiraș. Muzica și Leonida Brezeanu (solistă Mioara Voicu)
Opereta-farsă populară “TOAMNA SE NUMĂRĂ…BOBOCII”,în 2 acte,libretul Cezar Țipa,premieră la Teatrul Popular Lipănești-Prahova la data de 15 mai 1983.Spectacol distins cu Premiul I și Medalia de Aur la Festivalul-Concurs National”Cântarea Romaniei”ed.1983.

Muzica Florin Comișel și LeonidaBrezeanu,Coregrafia Marcela Țimiraș Regia artistică Lucian Bădulescu,Scenografia Victor Munteanu.

Muzicalul “CU CINE AM ONOAREA?...,libretul Cezar Țipa,muzica Florin Comișel și Leonida Brezeanu,la Teatrul Popular din Slănic-Prahova,la 22mai 1983.Regia HarryEliad și Bob Friedman ,Coregrafia Marcela Țimiraș,Conducerea muzicală Leonida Brezeanu.Spectacol distins cu Premiul I și Medalia de Aur la Festvalul Național”Cîntarea Romîniei”
Comedia muzicală” OLIMPIADA VESELIEI” libretul Bob Friedman și Harry Eliad, scenografia Irina Borovschi ,muzica Aurel Giroveanu și Leonida Brezeanu.Premierea 15 martie 1984,la salaTeatrului de Estradă Ploiești.
În spectacolul “AVENTURI L A HANUL PIRAȚILOR”,melodia “Dac-ar fi să aleg într-o zi”,pe versurile lui Corneliu Șerban,solistă Graziela Chițu,dirijor ,dirijor Viorel Gavrilă,premiera 4.o3.1987,Teatrul de Estradă din Ploiești.
Opereta-vodevil “PAPURĂ VODĂ”după un text de Iorgu Caragiale, regia Constantin Fugașin scenografia Constantin Rusu, coregrafie și mișcare scenică Liliana Tudor. la Teatrul Popular din Slănic-Prahova, premiera pe23 mai.1987.Spectacol distins cu Premiul I pe țară în 1987,la Editia a VI-a a Festivalului Național”Cîntarea Romîniei”(“Țucu Parhon-critic de teatru:”cu condiția ca spectacolul să fie scos definitiv din repertoriu”-fără nici o explicație...
Spectacolul”CU MODA NU-I DE GLUMIT”revistă muzicală de Nicolae Dumitrescu,muzica Leonida Brezeanu,Viorel Gavrilă și Ilie Nicolov. Regia Leonida Brezeanu și Gh.Jigărea,scenografia Gh.Năsulea,coregrafia Liliana Zincă.Premiera la Colectivul de estradă al Intreprinderii de Anvelope “Victoria”Florești-Prahova,distins cu Premiul III pe țară la Festivalul Național “Cîntarea Romîniei”,ed.a VI-a 1987.
Muzică la spectacolul (în limba poloneză)“CZOLOWEK z CZERWONA PARASOLE”“(citește:Ciuovek z cervonom parasolem)”Omul cu umbrela roșie” de Titel Constantinescu,la Tetrul de păpuși din Walbrzych-Polonia.

Premiera în 1974.Regia artistică Cristian Mihalache,scenografia Irina Borovski,creator păpuși Marcela Fenato.

MUZICĂ INSTRUMENTALĂ și VOCALĂ:

SUITA I-a pentru orchestră simfonică (teme din musicalul”Cu cine am onoarea?) de Fl.Comișel și L.Brezeanu)primă auditie in concertul din 22 aprilie 1986 la Filarmonica“Paul Constantinescu,din Ploiești, dirijor Dorin Frandeș-(din Arad)

DIVERTISMENT pentru orchestră de coarde,op.7,p.a. Orchestra de Cameră a Palatului Culturii din Ploiești,dirijor Mircea Vasilescu,1985.

SOLO FOR COMPETITION (Solo pentru concurs) pentru flaut solo,op.10 Tipărită de Editura Liber Art.Ploiești

SUITA I-a pentru chitară solo,imprimare în CARDEX, la RADIO București,solist Cătălin Ștefănescu.piesa 1.Prelude și Allegreto,imprimată pe CD solist prof.Drd Corneliu Voicescu la Universitatea”Transilvania” din Brașov.

SUITA a-II-a pentru chitară solo

SUITA a III-a pentru chitară solo

SUITA a IV-a pentru chitară solo,tipărită de Editura Premier-Ploiești 2005,Ploiești

SUITA pentru PIAN op.1,1959

SUITA PENTRU PIAN op.2,1959

DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993

Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993

BAGATELE pentru pian,op.4.,1962

DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993

SUITA aII-a pentru Orchestră simfonică,(teme din opereta “Toamna se numără ..bobocii…!”de Florin Comișel și Leonida Brezeanu)revizuită,2008.

TORNADO pentru chitară solo,op.27.imprimare pe Casetă audio și CD solist Iulian Anghel.1999 editor STSSC”Marama” Ploiești,1999.tipărită la Editura “Premier” din Ploiești.

TREI CÂNTECE pentru voce și orchestră simfonică.primă audiție baritonul Vasile Micu și Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat din Ploiești,dirijor George Petrescu,1963.

ALBUM PENTRU BEBECO-piese ușoare pentru pian,06.07.2007 PIESE pentru trio de clarineți

MUZICĂ PENTRU COR

-selectiv-

“FLOAREA MUNCII”(Flower of the work)versuri Dumitru Corbea,p.a. Corul Conservatorului de muzică din București (dirijor Tiberiu Ungureanu,)19 mai.1959,sala Dalles.Publicată în mai 1977 la Ploiești.

“LIBERI ÎN VECI”(For ever free)versuri Nicolae Dumitrescu,cor 4 voci,acompaniat de pian.p.a.5 dec.1976,Corul Armatei din Ploiești, dirijor maior Constantin Juga.Tipărită în volumul “Oamenilor,cântecele noastre”,1978,Ploiești.

“SĂ FĂURIM A VIEȚII FRUMUSEȚE”(For the beauty of life) Versuri de N.Dumitrescu,pentru cor mixt pe 4 voci,publicat în volumul “Patrie nemuritoare”,în 1977,Ploiești.Imprimare Radio București la 23 martie 1986.

“SUNTEM AICI,PENTRU TOTDEAUNA”(Country for ever”),publicat de ziarul Flamura Prahovei ,din Ploiești,mai 1977.

“CINSTIRE MUNCII”(Homage to work)cor pe 4 voci,versuri Nicolae Dumitrescu,publicată în culegerea corală “Din cântecele noastre”,1981.

“S-A LEGAT DORUL DE MINE” cor bărbătesc,p.a Corul I.P.P.G din Câmpina,dirijor Huba Bertalan.

LUCRĂRI TIPĂRITE 1.VOTĂM VIITORUL-culegere de texte și cîntece pentru formațiile artistice,în colaborare cu C.Manolache și Nicolae Dumitrescu,editată de C.J.Î.C.M.A.M-Prahova.,Ploiești,1975.

2.DE PE PLAIURI PRAHOVENE-culegere de folclor muzical și literar,în colaborare cu Costel Manolache.Ed.C.J.Î.C.A.Amatori,1977.Ploiești

3.PATRIE NEMURITOARE-culegere de coruri patriotice,muncitorești și revoluționare,cu note bio-bibliografice,în colaborare cu Al.I.Bădulescu.Editor Comitetul de cultură și educație socialistă-Prahova 1977.

4.MÎNDRĂ FLOARE-I PRAHOVA antologie de folclor musical contemporan.Editată de Comitetul de cultură și educație socialistă Prahova-Ploiești1978,vol.I și vol.II în 1979.

5.OAMENILOR,CÎNTECELE NOASTRE culegere de coruri,în colaborare cu Al.I.Bădulescu,editată de Comitetul de cultură,Ploiești-1978.

6.FLORI DIN PRAHOVA culegere de prelucrări corale,în colaborare cu Al.I.Bădulescu,Ploiești,1979.

7.CINSTIRE ACESTUI TIMP culegere de coruri ,în colaborare cu Al.I.Bădulescu.Ploiești 1983.

8.CELE MAI ÎNDRĂGITE CÂNTECE-antologie-culegere de folclor muzical ,vol.1,mai,2006,Ploiești

9.CURS DE INIȚIERE ÎN ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR MUZICAL pentru elevii școlilor și liceelor de artă anul I și II-(2008,martie)

10.METODA-ÎNVĂȚAȚI CHITARA ÎN 48 ORE-an I

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Membru Corespondent al Academiei Americano-Română de Arte și Științe-din USA și Canada (din iunie 2000)
Membru de Onoare al F.C.N.F (Federației Comitetelor Naționale Organizatoare a Festivalurilor din Franța (1995-1996)

OCTAVIAN URSU

Date personale
Octavian Ursu

Născut	28 octombrie 1967 (53 de ani) București, RS România
Copii	Silviana și Diandra
Naționalitate	română
Cetățenie	România, Germania
Religie	Biserica Ortodoxă Română^[2]
Ocupație	muzician politician
Locul desfășurării activității	Dresda Görlitz (1 august 2019)^[1]
Primar în Görlitz
Deținător actual
Funcție asumată 1 august 2019^[1]
Deputat în Landtagul Saxoniei

Partid politic	CDU
Alma mater	Universitatea Națională de Muzică București
Modifică date / text

Octavian Ursu (n. 28 octombrie 1967, București, România) este un politician german, profesor de muzică și trompetist solo de origine română. Din 1 august 2019 este primar general al orașului Görlitz din partea CDU. A fost membru al Landtagulului Saxoniei din 2014.

Familie[modificare | modificare sursă]

Octavian Ursu provine dintr-o familie de origine română din Sibiu care s-a mutat mai târziu la București. În 1993, fiind deja în Germania, s-a căsătorit cu Désirée, fiica unei familii din Silezia Superioară refugiate în timpul celui de Al Doilea Război Mondial care a trăit în Turingia până în 1956 și apoi a fugit pentru a doua oară – de data aceasta în Republica Federală Germană. Désirée s-a mutat, în 1990, după bacalaureat, mai întâi la Dresda și un an mai târziu la Görlitz pentru a studia. A devenit o cântăreață de muzică clasică (contralto). Soții au două fete: Silviana și Diandra. Familia este de religie ortodoxă. Conform afirmației sale, Octavian Ursu mai are multe rude apropiate în România.^[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Muzicianul[modificare | modificare sursă]

Teatrul din Görlitz

Ursu s-a născut și a crescut în București, unde a absolvit liceul în 1986. S-a înscris apoi la Universitatea Națională de Muzică București unde a studiat muzica și pedagogia. A absolvit-o în 1990 cu obținerea examenului de stat. Ca student a participat în decembrie 1989, ca mulți dintre comilitonii săi, la Revoluția Română din 1989 care a dus la răsturnarea regimului comunist din România.

După examen a venit din întâmplare la Görlitz, ne-intuind că acest oraș și Germania vor deveni noua sa patrie. După o audiție la Neue Lausitzer Philharmonie (azi: Gerhart-Hauptmann-Theater Görlitz-Zittau) în Görlitz, a fost angajat drept trompetist solo în teatru, o activitate profesională exercitată pe lângă multe alte obligații până în 2014. Intenția sa principală a fost inițial economisirea de bani pentru a putea cumpăra instrumente noi și bune. După maxim doi ani, conform planului, a vrut să se întoarcă la București. Dar în 1991 și-a întâlnit viitoarea soție, o circumstanță care a avut să-i schimbe planul de viață.^[4]

Între 1991 și 1994 a absolvit un al doilea studiu la Academia Internațională de Muzică „Anton Rubinstein” în Düsseldorf, pe care l-a terminat cu diplomă. Din anul 1998 a fost lector la „Colegiul de Muzică Bisericească” precum și la „Școala de Muzică J.A. Hiller” din Görlitz, iar între 2000-2010 președintele comitetului de întreprindere al Teatrului de Muzică Görlitz, respectiv între 2010 și 2014 președintele general al comitetului de întreprindere al „Teatrului Gerhart Hauptmann Görlitz-Zittau GmbH”.^[5]

Politicianul[modificare | modificare sursă]

Landtagul Saxoniei din Dresda

A început și o carieră politică. Astfel, în 2009, a devenit membru al CDU, și numai scurt timp după acea, încă în același an, consilier municipal și vicepreședinte al consiliului. Din 2010 a fost președinte al asociației orășenești CDU Görlitz și din 2011 membru al consiliului regional al CDU din comună.^[6]

La alegerile pentru Landtagul Saxoniei de la 31 august 2014 a cucerit mandatul direct în circumscripția electorală nr 58 (Görlitz 2). În parlamentul țării în Dresda a fost ales membru al comisiei pentru știință și a instituțiilor de învățământ superior, cultură și mass-media precum membru al comitetului european,^[4]^[5] mai departe în 2015 în Kultursenat des Freistaates Sachsen („Senatul de Cultură al Statului Saxonia” precum în Kuratorium der Sächsischen Landeszentrale für politische Bildung („Consiliul de Administrație al Centrului de Educație Politică al Saxoniei”). În același an a preluat în plus președinția grupului de acțiune temporar „Integrare și Imigrație” și a fost numit membru al „Comitetului Național de Securitate Internă”. Începând cu noiembrie 2015, a fost ales de asemenea adjunct al consiliului regional al CDU Saxonia și președinte al CDU în districtul Görlitz. În toamna anului 2016, Octavian Ursu a fost delegat de către Stanislaw Tillich, prim-ministrul Landului pe atunci, la Stiftung Entwicklung und Frieden („Consiliul de Administrație al Fundației pentru Dezvoltare și Pace”).^[7]

Primăria din Görlitz

După ce partidul AfD a urcat în toate prognozele referitor la alegerile pentru Landtagul in septembrie 2019 la aproximativ 25 de procente, iar CDU a căzut cu mai mult de 13 la sută,^[8] Ursu probabil nu a mai fi avut șansa de a reintra în acest parlament. De acea s-a decis să candideze drept candidat al CDU pentru postul de primar în Görlitz. În primul tur de scrutin de la 26 mai 2019 s-a clasat pe locul al doilea, cu 30,3% din voturi. Candidatul Sebastian Wippel (AfD) a obținut în primul tur 36,4% din voturi. În turul decisiv de la 16 iunie 2019 Ursu, susținut de toate celelalte partide, a fost ales primar cu 55,2% din preferințele exprimate.^[9] Ursu a preluat mandatul de primar la 1 august 2019.

NELLY CIOBANU

Date personale
Nelly Ciobanu
Nelly Ciobanu la Eurovision 2009, în Moscova
Născută	28 octombrie 1974 (46 de ani) raionul Cantemir, Moldova
Cetățenie	Moldova
Ocupație	cântăreață
Activitate
Alte nume	Nelea Ciobanu-Mărgineanu
Origine	Republica Moldova
Ani de activitate	1993-prezent
Prezență online
Site web pagină Facebook Instagram canal YouTube
Modifică date / text

Nelly Ciobanu (numele adevărat este Nelea Ciobanu-Mărgineanu)^[1], (n. 28 octombrie 1974 în satul Cania, raionul Cantemir, Republica Moldova) este o cântăreață de muzică ușoară. Pe 14 februarie 2009 este aleasă de juriul de specialitate și de televoting să reprezinte Republica Moldova la Concursul Muzical Eurovision 2009 cu piesa Hora din Moldova.^[2] Pe 14 mai participă la semifinala a doua a concursului, calificându-se în marea finală de pe 16 mai.

Succese:^[3]

„Ialta-98” (Ucraina) – premiul II
„Vocile Asiei” (Kazahstan) – premiul II
„Vl. Ivasiuc” (Ucraina) – premiul I
„Schiful de aur” (Ucraina) - premiul III
„Șlagărul de aur” (Belarus) – premiul III
„Slavianskii Bazar” (Belarus) – premiul I
„Jocurile Delfice” (Rusia) – medalia de bronz
„Festivalul ART” (Coreea) – medalia de argint
2003 – concursul „New Wave” (Iurmala)

În 2011 Nelly a devenit artistă a poporului.^[4] În 2006 a adus pe lume o fetiță, iar din 2007 prezintă o emisiune de divertisment la Moldova 1 — „Vedete la bis”.^[5]

Nelly Ciobanu - Hora Din Moldova (Moldova) Live 2009 Eurovision Song Contest

„Cine vine la noi?”: Artista Poporului, cântăreaţa Nelly Ciobanu

EMILIA PETRESCU

Din noianul de soliști aplaudați de-a lungul vremii pe podiumul de concert sau pe scena de operă, doar câțiva „fac istorie“ și rămân în memoria noastră ca reper într-un anume domeniu, prin calitățile lor vocale și interpretative, prin maniera de abordare stilistică, prin acel „ceva“ care îi diferențiază de toți ceilalți fără ostentație, pur și simplu în firea lucrurilor. Cu siguranță, soprana Emilia Petrescu se numără printre cei care și-au pus amprenta asupra vieții muzicale de la mijlocul veacului trecut, decenii la rând o prezență constantă și unanim apreciată în sute de recitaluri și concerte vocal-simfonice, propunând adesea lucrări în primă audiție la noi, fie că era vorba despre oratorii și cantate, fie despre miniaturi vocale românești pe care le-a prezentat pentru prima oară publicului.

Peste ani, familia sa – medicul Ioan Cironeanu, fostul său soț rămas prieten și admirator constant până în ultima clipă, precum și fiii lor, Valeriu și Emil Petrescu, au dorit ca amintirea și impresionanta sa activitate artistică să fie cuprinse într-un volum care să reflecte, pe baza documentelor păstrate cu acribie, dar și prin publicarea interviurilor acordate de Emilia Petrescu sau prin evocarea sa de către muzicieni, anvergura sopranei și preocupările sale în domeniul pedagogiei cântului.

Un avantaj deosebit a fost și faptul că Emilia Petrescu a notat multe dintre gândurile și concepțiile sale asupra tehnicii vocale, asupra stilisticii și tălmăcirii liedului. A detaliat modul în care trebuie structurat un recital, a aprofundat „stilul ornamentației și improvizației în stilul baroc“, „probleme ale muzicii cu text“, menționând cu multă atenție și cerințele pentru fiecare an de studiu în parte. Și astfel s-a construit volumul Emilia Petrescu – regina cântului vocal concertant, semnat de Grigore Constantinescu, cel care, pe lângă propriile considerații și amintiri notate în Prolog sau în Fragmentarium, a alăturat, ca într-un puzzle, citate din teza de doctorat a tenorului Ionel Voineag – ani la rând partener de scenă al sopranei –, din însemnările Cristinei Sârbu. În plus a derulat apoi „filmul carierei“ raportându-se tocmai la acel manuscris în care interpreta a marcat absolut toate „întâmplările“ din viața sa artistică, începând cu angajarea în Corul Radio, la 1 septembrie 1945, pe când era încă studentă și până la aniversarea sa la vârsta de 70 de ani, la 12 mai 1995, la Palatul Cotroceni, în cadrul festivității organizate de Uniunea criticilor „Mihail Jora“ condusă, dintotdeauna, de același Grigore Constantinescu.

Un amplu interviu radiofonic realizat de Despina Petecel, un capitol rezervat documentelor oficiale, de la scrisoarea de mulțumire semnată de Ladislau Hegedus la materialul elaborat pentru catedra de canto chiar de Emilia Petrescu privind cunoașterea barocului englez, precum și modalitatea lui de realizare, un dialog cu soprana Bianca Manoleanu sub titlul „Maestru – discipol“, un „Epistolarium“ citând parte din corespondența protagonistei cu numeroși colaboratori din țară și din lume, pagini speciale referitoare la relația sa cu familia Phillippi și cu renumitul cor „Bach“ din Sibiu (inclusiv cronologia concertelor), lasă locul unor convorbiri despre operă, muzica și regia modernă. Ultima parte a lucrării alătură rememorări așternute pe hârtie de Ionel Pantea, Valentin Gheorghiu, Ada Brumaru, Ion Dumitrescu, Viorel Cosma, Gheorghe Crăsnaru, Pompei Hărășteanu, Nicolae Coman, Dumitru Avakian, Ion Piso, Carol Litvin, Pascal Bentoiu, Sanda Șandru, Luminița Vartolomei, Ludovic Bacs, Florin Diaconescu, Doru Popovici, Edith Simon, Felicia Donceanu sau Georgeta Stoleriu, într-o succesiune aleatorie, voită sau nu.

În Epilog, fiul său, Valeriu Petrescu și dr. Ioan Cironeanu au punctat aspecte puțin știute, adesea chiar surprinzătoare, despre artista atrasă de mașini, de călătorii montane și alpinism, dar și de arta plastică – „unghiuri“ din care o descoperim astfel pe soprana cu glas de cristal, condus în maniera sunetului non-vibrat asociat, vreme îndelungată, cu specificul „de concert“, cu o precizie și o sobrietate pregnantă.

Cele 433 de pagini alcătuite astfel sunt însoțite de fotografii ce reflectă parte din viața de familie și de scenă a unei artiste la care, și astăzi, se raportează mulți dintre iubitorii muzicii camerale sau vocal-simfonice, pentru că Emilia Petrescu rămâne, cu siguranță, un reper al unei epoci, al unui stil bine definit.

Emilia Petrescu - Mozart: Concert aria K.70 Sol nascente

Emilia Petrescu - Mozart MISSA in c KV 427 - Et incarnatus est

Emilia Petrescu - Coral in re minor(orga solo)

Emilia Petrescu Hugo Wolf Gebet din Morike Lieder,nr 28)

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

marți, 26 octombrie 2021

Cuprins