6. /23 NOIEMBRIE 2021 - TEATRU/FILM
EMIL COȘERU
Emil Coșeru (n. , Tecuci, România) este un actor român și conferențiar universitar doctor în cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Joacă din 1969 la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Emil Coșeru s-a născut în anul 1947, la Tecuci. A absolvit, în 1969, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, la clasa profesorilor Moni Ghelerter și Zoe Anghel Stanca.[1]
A debutat în 1969, în rolul Treplev din „Pescărușul” de A. P. Cehov.
În 2018 a fost declarat cetățean de onoare al orașului Tecuci, în care s-a născut.
Filmografie:
- Dimitrie Cantemir (1973)
- Vlad Țepes (1979)
- Burebista (1980)
- Trandafirul galben (1981)
- Masca de argint (1985)
- 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007)
- John (2015)
- The Man Behind the Terror (2019)
Emil Coseru (actor) - 1 ianuarie 2015
.jpg)
Stela Popescu (în decembrie 2011)
Stela Popescu (n. ,[1][2] Orhei, România – d. ,[3] București, România[3]) a fost o actriță română de teatru, film și televiziune. A realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel.
Stela Popescu s-a născut la Orhei, într-o familie modestă de învățători. Mama ei, Valentina, era originară din satul Chiperceni, iar tatăl – Vasile Popescu – din Chiștelnița, județul Orhei, în prezent în Republica Moldova. Prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci dușman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Brașov. În 1953, susține examenul de admitere la facultate și este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunță după un an și jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel continuă să susțină spectacole de teatru. La sfârșitul facultății, este repartizată la Teatrul din Brașov, acolo unde ajunge să susțină 400 de spectacole pe an.[necesită citare] Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în 2017. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole "Boema" de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase", unde lucrează și în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă "Constantin Tănase" și pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu strălucește în piese precum "Omul care a văzut moartea", "Mama Boema", "Boema, slăbiciunea mea" etc. A jucat 18 ani în "Preșul", 12 ani în "Pețitoarea" și 10 ani în "Plicul". A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.
Între anii 1971 și 1979 face cuplul, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela - Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, când textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian.
În 1958, debutează în cinematografie în pelicula Alo? Ați greșit numărul. A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), Pe malul stîng al Dunării albastre (1983), În fiecare zi mi-e dor de tine (1988), etc.
Stela Popescu a făcut o carieră și în televiziune. A jucat în televiziune de la înființare până în prezent, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octavian Sava sau Dan Mihăescu. TVR a scos pe piață DVD-urile "O stea printre stele" (2006) și "Stela și Arșinel" (2005) care reunesc o parte dintre aparițiile televizate ale Stelei Popescu.
Începând jumătatea anilor '90, Stela Popescu a fost moderatoarea unor emisiuni TV pentru femei pe posturile TVR, Realitatea și Național TV
Joacă în serialul TV "Cuscrele" (2005-2006) precum și în telenovelele "Râzboiul sexelor" (2007-2008), "Regina" (2008-2009) și "Aniela" (2009-2010) în rolul Coanei Chiva. În 2011 revine cu o participare specială în telenovela Iubire și Onoare.
Pe 23 noiembrie 2017 în jurul orei 15:40, Stela Popescu a fost găsită fără semne vitale, cu rană la cap, de către fiica adoptivă Doina Maximilian, căzută în interiorul casei de pe strada Alexandru Donici din București în care locuia. După efectuarea autopsiei de către medicii legiști, s-a stabilit faptul că moartea actriței s-a produs în urma unui accident vascular cerebral masiv suferit cu mult timp înainte de a fi găsită de fiica acesteia. Se crede că decesul a avut loc cu cel puțin 12 ore înainte.[5] Trupul artistei a fost depus la Teatrul de Revistă Constantin Tănase. Stela Popescu a fost înmormântată cu onoruri militare lângă soțul ei, Mihai Maximilian, la Cimitirul Cernica, duminică 26 noiembrie.
TEATRU
Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1963-1969 și 1993-2017) - selectiv
- Stela,de la Tanase (2016)
- Aplauze, Aplauze (2010)
- Revista revistelor
- Omul care a văzut moartea
- Te aștept diseară pe Lipscani
- Nevestele vesele... la Boema (1979)
- Boema, slăbiciunea mea (1980)
- În grădina bucuriilor (1975)
- Constelația Boema (1984)
- Boema, bucuria mea (1985)
- Stela, stelele și Boema (1987)
- Buna seara,Boema (1989)
Teatrul de comedie (1969-1993) - selectiv
- Dispariția lui Galy (Brecht)
- Un om egal un om (Brecht)
- Mutter Courage (Brecht)
- Mandragora (Machiaveli)
- Steaua fără nume (Mihail Sebastian)
- Preșul (Ion Băieșu) - piesă care s-a jucat 18 ani
- Pețitoarea (Thornton) - piesă care s-a jucat 12 ani
- Plicul (Rebreanu) - piesă care s-a jucat 10 ani
- Trei surori (Cehov)
- Marele feudal (Al. Mirodan)
- Curcanul
- Turnul de fildeș - Premiul pe țară pentru cel mai bun rol secundar
- Sfântul Mitică Blajinul (Aurel Baranga)
- Capcană pentru un bărbat singur (Neil Simon)
Opera Comică pentru Copii - selectiv
- Piatra din casă
- Cântăreț
- Chirița
TEATRU RADIOFONIC
- Agachi Flutur
- Avarul de Molière
- Burghezul gentilom
- Cafeneaua cea mică
- Catrina din Heilbrunn
- Caviar, vodka si bye bye
- Cinci cânticele
- Coana Chirița cântăreță
- Dimineața pierdută
- Din nou... Caragiale
- Divanul Persian
- Doamna ministru
- Fata cinstită de Carlo Goldoni
- Ferma de struți
- Filantropul
- Franțuzitele și un poet romantic
- Gaițele (varianta 1964)
- Gaițele (varianta 2002)
- Hangița de Carlo Goldoni
- Hades în război
- Încurcă lume
- Leac pentru chelie
- Mânastirea din Parma
- Mizantropu
- Nunta lui Figaro
- O viață pe roată
- Rinocerii de Eugen Ionescu
- Sânziana și Pepelea
- Stăpânul tăcerii
- Suflete moarte
- Trenurile mele de Tudor Mușatescu
- Un cuib de nobili
SERIALE TV
- 2009-2010 - Aniela - Coana Chiva
- 2008-2009 - Regina - Sofia Rădulescu
- 2007-2008 - Războiul sexelor - Tincuța
- 2005 - Cuscrele
- 1989 - Misiunea
FILMOGRAFIE
- Las Fierbinți (serial PRO TV, 2017) - directoarea scolii (aparitie episodica)
- Mamaia (2013)
- Rămâi cu mine (2013)
- Toată lumea din familia noastră (2012)
- Războiul sexelor (serial Acasă TV, 2007)
- Mașini și Mașini 2 - dublaj Flo (voce vers.română) (2006), (2011)
- Cuscrele (serial National TV, 2005)
- Sexy Harem Ada-Kaleh (2001)
- A doua cădere a Constantinopolului (1994)
- Maria Mirabela în Tranzistoria (1989)
- În fiecare zi mi-e dor de tine (1988)
- Figuranții (1987)
- Secretul lui Nemesis (1987)
- Vară sentimentală (1986)
- Galax, omul păpușă (1984)
- Un petic de cer (1984)
- Zbor periculos (1984)
- Pe malul stîng al Dunării albastre (1983)
- Căruța cu mere (1983)
- Am o idee (1981)
- Ana și hoțul (1981)
- Grăbește-te încet (1981)
- Nea Mărin miliardar (1979)
- Drumuri în cumpănă (1978)
- Tufa de Veneția (1977)
- Ultima noapte a singurătății (1976)
- Elixirul tinereții (1975)
- Despre o anumită fericire (1973)
- Dimitrie Cantemir (1973)
- Astă seară dansăm în familie (1972)
- Recomandări (1971) (TV)
- Pantoful Cenușăresei (1969)
- Vin cicliștii (1968)
- Faust XX (1966)
- Sărutul (1965)
- Omul de lângă tine (1961)
- Alo? Ați greșit numărul (1958)
| Stela Popescu | |||||
Stela Popescu (în decembrie 2011)
| |||||
O dată-n viaţă - ediţie dedicată actriţei Stela Popescu
Stela Popescu si Nicu Constantin
| Nicolae Sireteanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | noiembrie 1963 (57 de ani) |
| Ocupație | actor actor de film |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Nicolae Sireteanu (23 noiembrie 1905, Cernăuți - 16 noiembrie 1963, București) a fost un actor român.
Activitate la Teatrul Giulești din București.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Columna (1968)
- Pisica de mare (1963)
- A fost prietenul meu (1962)
- Pasărea furtunii (1957)
- Răsare soarele (1954)
- Brigada lui Ionuț (1954)
- Răsună valea (1949)
Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]
- Cyrano de Bergerac
A fost prietenul meu (1963)
Ion Luca Caragiale - Năpasta (Teatru Radiofonic)
| Nadia Gray | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2] București, România |
| Decedată | (70 de ani)[3][2][4] New York City, New York, SUA |
| Cauza decesului | boală cerebro-vasculară[*] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță de film |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Nadia Gray (23 noiembrie 1923, București – 13 iunie 1994, New York) a fost o actriță de origine română. S-a născut dintr-un tată rus și o mamă basarabeancă și se numea Nadia Kujnir-Herescu[5]. S-a căsătorit cu celebrul prinț Constantin („Bâzu") Cantacuzino, aviator în timpul războiului[5]. Împreună cu acesta, a părăsit România la sfârșitul anilor 1940, după al Doilea Război Mondial, la instaurarea comunismului, și s-a refugiat la Paris[5]. Mai târziu, cuplul avea să se stabilească în Spania[5]. A debutat în film în 1949[5]. Poate că cel mai cunoscut rol al său a fost în La dolce vita (1960), capodopera lui Fellini.[5][6]
Filmografie parțială[modificare | modificare sursă]
- The Spider and the Fly (1949)
- Top Secret (1952)
- Casa Ricordi (1954)
- The Captain's Table (1959)
- La dolce vita (1960)
- Candide ou l'optimisme au XXe siècle (1960)
- Mr. Topaze (1961)
- Maniac (1963)
- The Oldest Profession (1967)
- Two for the Road (1967)
- The Naked Runner (1967)
Nadia Gray, românca de o frumuseţe răpitoare, care îi furase inima şi scriitorului Ionel Teodoreanu, l-a îngenuncheat şi pe celebrul regizor Federico Fellini, care a distribuit-o într-o scenă memorabilă din “La Dolce Vita”.
Istoria cinematografiei reţine că, graţie talentului şi farmecelor irezistibile, Nadia Gray a avut parteneri de scenă celebri, precum Frank Sinatra şi Audrey Hepburn. Conform Enciclopediei României, prima întâlnire cu scena a tinerei talentate a avut loc la vârsta de 15 ani. Atunci, Nadia Kujnir-Herescu, născută la Bucureşti, pe 23 noiembrie 1923, a debutat la Majestic.
De aici, parcă toate uşile i s-au deschis, iar plecarea din ţară în 1940 a însemnat drumul unei cariere spectaculoase spre Hollywood.
Viaţa bate filmul Viaţa Nadiei chiar bate filmele pe care le-a făcut. Prima ei mare iubire, nerăspunzând amorului pătimaş al scriitorului Ionel Teodoreanu, a fost aristocratul Constantin Cantacuzino. După cel de-al doilea Război Mondial, Nadia îl întâlneşte într-un avion pe cel care avea să-i devină soţ. El era pilot, iar ea, pasageră. Un incident nefericit, un motor al avionului care a luat foc, nu a umbrit dragostea fulgerătoare dintre cei doi. Se căsătoresc în acelaşi an, iar în 1947 se hotărăsc să fugă din ţară, ca să scape de odiosul regim comunist. La vremea respectivă, „Bâzu", aşa cum era alintat de apropiaţi, fiind şi pilotul personal al Anei Pauker, reuşeşte să-şi trimită soţia la filmări în Italia. La 13 ianuarie 1948, a fost desemnat să efectueze un zbor de pasageri la Milano. Ajuns la destinaţie, predă avionul secundului său şi cere azil politic. Errol Flynn şi Marcelo Mastroiani, parteneri Debutul în cinematografie a venit în 1948, când a fost distribuită în producţia franco-austriacă „L'Inconnu d'un soir”, în care a jucat alături de Claude Dauphin. Nadia a obţinut chiar rolul principal, cel al unei ospătăriţe tinere care viseară să devină vedetă. Încetul cu încetul, cariera Nadiei începe să devină tot mai înfloritoare. Este distribuită în numeroase filme: „Monsignor”, „The Spider and The Fly”, „Puccini”, „Valley of Eagles”, „Night Without Stars” şi „The Captain's Table”, printre partenerii săi numărându-se Marcello Mastroianni, Vittorio de Sica, Rossano Brazzi, Errol Flynn, Maurice Ronet şi Gabriele Ferzetti. Nadia şi soţul ei se stabilesc în anii '50 în Spania, iar în 1958 „Bâzu” moare la Madrid, la vârsta de 53 de ani. Artistă în saloanele de cabaret Nadia Gray a devenit celebră în lumea filmului internaţional prin scena de striptease din capodopera lui Fellini, „La dolce vita”. În finalul filmului, Nadia, care interpretează o damă de societate plictisită şi de moravuri uşoare, îşi sărbătoreşte divorţul făcând striptease în timpul unei petreceri date la ea acasă.
Cariera Nadiei continuă şi peste Ocean, acolo unde se stabileşte în anii '60. În 1964, dobândeşte cetăţenie franceză, iar trei ani mai târziu se mărită cu avocatul american Herbert Silverman, alături de care se stabileşte în America. În 1976, se retrage complet din cinematografie, însă începe să lucreze ca artistă în saloanele de cabaret. Moare în urma unui atac cerebral la 13 iunie 1994, în Manhattan, New York, la vârstă de 70 de ani, lăsând în urmă un soţ şi doi copii vitregi. Celebra publicaţie New York Times i-a scris epitaful.
Viaţa bate filmul Viaţa Nadiei chiar bate filmele pe care le-a făcut. Prima ei mare iubire, nerăspunzând amorului pătimaş al scriitorului Ionel Teodoreanu, a fost aristocratul Constantin Cantacuzino. După cel de-al doilea Război Mondial, Nadia îl întâlneşte într-un avion pe cel care avea să-i devină soţ. El era pilot, iar ea, pasageră. Un incident nefericit, un motor al avionului care a luat foc, nu a umbrit dragostea fulgerătoare dintre cei doi. Se căsătoresc în acelaşi an, iar în 1947 se hotărăsc să fugă din ţară, ca să scape de odiosul regim comunist. La vremea respectivă, „Bâzu", aşa cum era alintat de apropiaţi, fiind şi pilotul personal al Anei Pauker, reuşeşte să-şi trimită soţia la filmări în Italia. La 13 ianuarie 1948, a fost desemnat să efectueze un zbor de pasageri la Milano. Ajuns la destinaţie, predă avionul secundului său şi cere azil politic. Errol Flynn şi Marcelo Mastroiani, parteneri Debutul în cinematografie a venit în 1948, când a fost distribuită în producţia franco-austriacă „L'Inconnu d'un soir”, în care a jucat alături de Claude Dauphin. Nadia a obţinut chiar rolul principal, cel al unei ospătăriţe tinere care viseară să devină vedetă. Încetul cu încetul, cariera Nadiei începe să devină tot mai înfloritoare. Este distribuită în numeroase filme: „Monsignor”, „The Spider and The Fly”, „Puccini”, „Valley of Eagles”, „Night Without Stars” şi „The Captain's Table”, printre partenerii săi numărându-se Marcello Mastroianni, Vittorio de Sica, Rossano Brazzi, Errol Flynn, Maurice Ronet şi Gabriele Ferzetti. Nadia şi soţul ei se stabilesc în anii '50 în Spania, iar în 1958 „Bâzu” moare la Madrid, la vârsta de 53 de ani. Artistă în saloanele de cabaret Nadia Gray a devenit celebră în lumea filmului internaţional prin scena de striptease din capodopera lui Fellini, „La dolce vita”. În finalul filmului, Nadia, care interpretează o damă de societate plictisită şi de moravuri uşoare, îşi sărbătoreşte divorţul făcând striptease în timpul unei petreceri date la ea acasă.
Cariera Nadiei continuă şi peste Ocean, acolo unde se stabileşte în anii '60. În 1964, dobândeşte cetăţenie franceză, iar trei ani mai târziu se mărită cu avocatul american Herbert Silverman, alături de care se stabileşte în America. În 1976, se retrage complet din cinematografie, însă începe să lucreze ca artistă în saloanele de cabaret. Moare în urma unui atac cerebral la 13 iunie 1994, în Manhattan, New York, la vârstă de 70 de ani, lăsând în urmă un soţ şi doi copii vitregi. Celebra publicaţie New York Times i-a scris epitaful.
Imagine adăugată de sidonella
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu