5. /23 NOIEMBRIE 2021 - POEZIE

AUREL BUTNARU

Nu am găsitniciun cuvânt despre biografia sa!

Luceafăr nestatornic

Luceafăr bland al zorilor
Sunt foarte fericit…
Călcand prin noapte am simtit
Nemaipătrunsul dor.

Privind la tine în trecut
Nu-mi inspirai nimic
Poate un simt, dar totusi mic
Si nu te-am mai văzut.

Opream a tale raze reci
De ochii feminini
Ce ar fi stat ca doi străini
Privindu-te în veci…

Un glas plăpand m-a'nlăturat
Spunand că o inspiri
Si gândul mi l-a spulberat
Ciocnindune'n priviri.

Trecand din noapte către zi
Învăluit de simturi
În vis cu ochii tăi mă scuturi
Si cu-ale tale corzi.

De-atunci si mai ‘nainte'ncoace
Mă tot gandesc la tine
Si nestatornic zic în sine
Privindu-te am pace.

Si vreau să te-ntalnesc să-ti spun
Că tare-mi esti plăcută
Că vraja e deja făcută
Si focul nu-l răpun.

Acum, luceafăr încălzit
Te văd în noaptea neagră
Cu gândul la fiinta dragă
Eu iarăsi te-am privit.

GRETE TARTLER

Grete Tartler (n. 23 noiembrie 1948, București) este o scriitoare, traducătoare, orientalistă (arabistă), diplomată din România de etnie germană.

Grete Tartler s-a născut la 23 noiembrie 1948 la București.

Studii

Grete Tartler este absolventă a Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția arabă-engleză, și a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Este doctor în filosofie al Universității București, 1995, cu lucrarea "Utopia însingurării în Evul Mediu islamic" (publ. "Înțeleptul singuratic", Humanitas 2006)

Cariera

• Din 1976 și până în 1991 a fost profesoară, ulterior redactor la revista Neue Literatur.
• Din 1978 este membră a Uniunii Scriitorilor din România.
• Din 1992 până în 2008 a lucrat în diplomație, ca atașat cultural și secretar I la Viena (1992-1995), la Direcția Cultură din Ministerul Afacerilor Externe în 1996, ca ambasador la Copenhaga și Reykjavík (1997-2001), ca ministru plenipotențiar la Atena (2002-2006).
• Din anul 2003 a fost profesor asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative SNSPA din București, \cercetătoare/colaboratoare la Centrul de Excelență „Paul Celan” al Universității din București. Din 2011 este profesor asociat la masteratul "Spațiul islamic: societăți, culturi, mentalități" al Universității din București ^[1] și la masteratul de studii culturale CPCEI al Universității București.

Alte amănunte

Grete Tartler a fost căsătorită cu scriitorul Stelian Tăbăraș, cu care are o fiică, Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann

OPERA

Susține din 1982 până în prezent rubrica de comentare a traducerilor în România Literară.^[2] A avut o rubrică săptămânală în revista Luceafărul.

Opera originală

• A publicat 10 volume de poezie în limba română, printre care:
• Apa vie, Eminescu, București 1970
• Chorale, București, Cartea Românească, 1974
• Hore, București, Cartea Românească, 1977
• Astronomia ierbii, București, Cartea Românească, 1981
• Achene zburătoare, Cartea Românească 1992. Premiul Academiei Române.
• Materia signata,București, Cartea Românească, 1992, 2004.
• Cuneiforme (95 de poeme scrise între 1970–1995), Timișoara, Ed. Helicon, 1997
• Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene, Ed. Albatros, 1997
• Cuvinte salvate, ed. Omonia 2018.
• Versuri si uscate, ed. Junimea, 2019

De asemenea, publică și poezie în limba germană.^[3]

• 9 volume eseuri și studii:
  • „Melopoetica”, Eminescu, 1984
  • „Proba Orientului”, Eminescu, 1991
  • „Europa națiunilor, Europa rațiunilor”, Cartea Românească, 2001
  • „Înțelepciunea arabă (Secolele V-XIV)”, ediția I, Univers 1985; ediția II, Polirom, 2002; reeditare revăzută și adăugită, ediția III, Polirom 2014.
  • „Identitate europeană”, Cartea Românească, 2006
  • „Înțeleptul singuratec”, Humanitas, 2006
  • „Islam, repere culturale. Proba Orientului”, Paralela 45, 2012 http://www.edituraparalela45.ro/colectie.php?idcolectie=48^{[nefuncțională]}
  • „Înțelepciunea arabă de la preislam la hispano-arabi”, Polirom 2014
  • „Umor și satiră în literatura arabă clasică: al-Gahiz, al-Hamadani, al-Hariri, Polirom 2017^[4]

• 7 volume de literatura pentru copii, dintre care cele mai recente:
  • „Râsul ocrotit de lege”, Cartea Românească, București, 2000.
  • „Gulii verzi în Țara Pisicilor”", Editura Paralela 45, București, 2009.
  • Lucruri de ținut minte și alte poezii/ Things to remember and other poems, ed. și trad./ Cartea Românească, București, 2018
  • Antologie din Târgul de animale mici, 1985, Școala de Muzică, 1986, Zebra și algebra, 1988, Intîmplări în dicționar, 1991, toate apărute la editura Creangă, București, cuprinsă în antologia de autor Versuri și uscate, ed. Junimea, Iași, 2019.

Volume colective

• Motanul invizibil, împreună cu Stelian Tăbăraș, editura Paralela 45, 2009
• Ce poți face cu două cuvinte, coord. de Liviu Papadima, Ed. Art, 2012
• Intelectuali la cratiță, coord. de Ioana Pârvulescu, ed. Humanitas 2014
• Poezie și știință, Poetry and Science, ediție bilingvă română-engleză, împreună cu scriitorul britanic Peter Forbes, ed. Vremea 2016http://www.edituravremea.ro/poezie---i---tiin----.-o-antologie-de-autori-contemporani-din-rom--nia-/-poetry-and-science.-an-anthology-of-contemporary-authors-from-romania

Traduceri

Traduceri în limba română:

• din germană:
  • Goethe, „Teatru”, București, Univers, 1987);
  • „Poezie germană contemporană”, Antologie, Cluj, Dacia, 1991.
  • Poezie de limba germană contemporană (Antologie de lirică scrisă în limba germană în perioada 1970-1990), Editura Dacia, Cluj 1992
  • Patrick Süskind, „Parfumul” ( 5 ediții, cea mai recentă ediție, Humanitas 2006)
  • Dito și Idem (Carmen Sylva și Mite Kremnitz), Astra. Roman epistolar. Traducere, prefață și note. București, Humanitas 2011, ISBN 978-973-50-3351-4.
• din araba clasică
  • „Cele șapte mu’allaqat”, Bucuresti, Univers, 1978.
  • Al-Ğahiz, „Tratatul despre zgârciți”, Bucuresti, Univers, 1985. Reeditat împreună cu al-Hamadhani si al-Hariri în antologia ”Umor și satiră în literatura arabă clasică”, Polirom 2017 http://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/6348
  • Al-Hamadhani/Al-Hariri, Șezători arabe (30 de maqamat), antologare, traducere, studiu introductiv, note și comentarii, Univers, 1981.
  • Ibn Tufayl, "Hayy ibn Yaqzan", Ibn Sina,"Hayy ibn Yaqzan", Al-Farabi, "Al-Madina al-fadila (Cetatea virtuoasă" în Grete Tartler, Înteleptul singuratic. (al-Farabi, Ibn Sina, Ibn Bagga, Ibn Tufayl),] Univers 1985, Humanitas 2006. ISBN (10)973-50-1425-4; ISBN (13) 978-973-50-1425-4.
  • Ibn Hazm-al-Andalusi, "Tawq al-hamama (Colierul porumbitei)", traducere din arabă, studiu introductiv, note si comentarii, indice xplicativ, Bucuresti, Humanitas 2012. ISBN 978-973-50-3470-2.
  • Al-Farabi, "Sentențiile omului de stat” , al-Zamahsari, ”Cartea colierelor de aur”, Ibn Sina ”Rezumat de interpretare a viselor”, Ibn Sina, ”Epistola păsării” și ”Epistola despre natura rugăciunii”, al-Ghazali, ”Despre noblețea intelectului” (din ”Reînvierea științelor religiei”), al-Ma'rri, ”Epistola Iertării”, Ibn Hazm al-Andalusi, ”Caracterele și purtările în lecuirea sufletelor” și alte opere de filozofie clasică arabă în Grete Tartler, „Înțelepciunea arabă de la preislam la hispano-arabi”, Polirom 2014.
  • Umor și satiră în literatura arabă clasică. al-Ğāḥiẓ, al-Hamaḏānī, al-Ḥarīrī. Antologie, traducere din araba clasică, introducere, note și comentarii editura Polirom, 2017

• din daneză
  • H. Chr. Andersen, „Bazarul unui poet. Memorii de călătorie în Grecia, Orient și țările dunărene, (1842)”, Editura Univers, 2000
  • Peter Høeg, „Fata tăcută”, roman, Editura Univers, 2012 http://www.edituraunivers.ro/Products/210-fata-tcut.aspx
  • Peter Høeg, „Copiii paznicilor de elefanți”,  traducere, prefață și note de Grete Tartler, Editura Univers 2014 ^[5]

• din și în engleză
  • Lyman Frank Baum, Vrăjitorul din Oz, editura Arthur, 2014
  • Poezie și știință-Poetry and Science, editura Vremea, 2016, împreună cu Peter Forbes

• din mai multe limbi (greacă veche și neogreacă, latină, italiană, spaniolă, engleză, franceză, germană)
  • Antologia multilingvă de traduceri de poezie Cele mai frumoase poeme de dragoste, Humanitas Educațional, 2007^[6][7]
  • Kostas Karyotakis, Poeme și proze, editura Omonia 2018, împreună cu Elena Lazăr.

Alte lucrări

A publicat studii de orientalistică și muzicologie:

Grete Tartler Tabarasi: "Religion and Education in Two Utopian Spaces: From al-Farabi's Islamic Ideal City to Johann Valentin Andreae's Christianopolis".In: Ayșe Lahur Kırtunç / Murat Erdem / Attila Silkü / Katherine G. Fry (eds): Culture and Space. Proceedings of the Fifteenth International Cultural Studies Symposium, May 2015, Ege University, Turkey. Izmir: Ege University, 2016, pp.117-124. ISBN: 9786053381709

• On Migration, hiğra, in al-Fārābī’s Moral Philosophy, in Romano-Arabica nr. 15, 2014 http://araba.lls.unibuc.ro/?page_id=4620
• Ibn Sina, Psychology of religion in the Epistles on Prayer, Romano-Arabica nr. 13, http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2013/06/RA-26-iunie-GATA.pdf http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2013/06/RA-26-iunie-GATA.pdf
• Ibn Sina, „Epistola despre natura rugaciunii”, prezentare, traducere și note de Grete Tartler, în Viața Românească 3-4, 2013 http://www.viataromaneasca.eu/
• "On sounds and silence in Ibn Sina's Masa'il al/mashriqiyya", in Romano-Arabica 12, 2012, pp. 261–268, http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2012/11/Romano-Arabica-12.pdf
• Ibn Sina (Avicenna), „Epistola păsării”, prezentare, traducere și note de Grete Tartler, în România Literară nr. 35, 2012 Ibn Sina (Avicenna) „Epistola păsării” (online)
• „Viața lui Ibn Sina (Avicenna”, prezentare, traducere, note de Grete Tartler, in Viața Românească 7/8, 2012^[8]
• „Orientul lui Goethe. Goethes Orient”, „Rumänisches Goethe-Jahrbuch”, Bd. 1/2011 , pp. 133–147.
• „Youth, the Horse of Ignorance”: „Interpretation of a Poem by Abu Nuwas”, în „A Festschrift for Nadia Anghelescu”, ed. Andrei A. Avram, Anca Focșeneanu, George Grigore, Editura Universității București 2011, pp. 519–527
• „Aici începe Europa”. In: Vasile Boari, Stefan Borbely, Radu Murea (eds): „Identitatea românească în Context European”, Risoprint, Cluj-Napoca, 2009, pp. 12–24.
• De la poezia arabă clasică la trubaduri și la „primii noștri poeți”, „Orient, 1990, no. 1, p. 9-13.
• „Motive” din poezia arabă clasică în lirica trubadurescă („Topics” from the Classical Arabic Poetryin the Troubadours' Poems), „RITL”, 34 (1986), no.1, p. 58-61.
• Poezia arabă clasică, lirica trubadurescă și a minnesangului (Classical Arabic Poetry, Troubadours' Poems and Minnesang), „RITL”, 32 (1984), no. 4, p. 52-56.
• Proba Orientului, București, Ed. Eminescu, 1991.
• Suggestions for an Oriental Aesthetics of Codification in Anton Pann's Work, „SAO”,
• Un predecesor al lui Dante, „Luceafărul”, 23 (1980), no. 50, p. 8.
• Versuch einer Interpretation der Qasida von Imru-l Qais (O încercare de interpretare a quasidei lui Imru-l Qais), „RA”,1974, I, p. 69-76.^[9]

PREMII ȘI DECORAȚII

Premii literare

• Premiul Uniunii Scriitorilor (1978, 1985, 1999)
• Premiul Academiei Române (1982)
• Premiul Asociației Scriitorilor din România (1982)
• Premiul târgului de carte Gaudeamus (2016)
• Premiul de Stat (Grecia) pentru traducere (2020)^[10]

Decorații

• Ordinul național Pentru Merit în grad de Mare Ofițer^[11] decernat de Președintele României Emil Constantinescu la 1 decembrie 2000 doamnei Margareta Tăbărași „pentru servicii deosebite aduse în politica externă a țării”.

Tunet, primăvara

Tunet, primăvara, ploi cu acid -
în oul lumii se mişcă un spirit lucid.
Legată la detectorul de minciuni am uitat:
Embrionul de diamant necopt l-am purtat?
Am minţit crezând că-n noapte e miez,
că osul contine migdală, diez.
Că pasărea galben-roşie, fără liră,
dansează şi cântă, dar nu respiră.
Că am fost jumătate om, jumătate opt, un optaur.
Dar nu am minţit îmbrăcând Lâna de Aur.
Cui îi pasă de toate astea, îmi ceri:
Lasă-l pe ieri, pune mâna pe Voltaire.
Tunet, primăvara, Volt ieri, Volt azi, Volt iezi...
Uite cum din nou te electrizezi.

NICOLAE HORIA NICOARĂ

Nu am găsit biografia scriitorului!

■ Nicolae Nicoară Horia

IARTĂ-MI VINA…

Lui Grigore Vieru

Duminică, 18 ian. 2009, ora 1.30

Te-ai dus şi Tu, unde vom merge toţi

Când se va stinge peste noi Lumina,

Ne-am cunoscut acolo printre Moţi,

La Târgul de pe Muntele Găina…

„Frate Nicule!”, aşa mi-ai zis-

Şi Tu mi-ai strâns în braţe Poezia,

Mi se părea că retrăiesc un Vis,

Atunci şi-acum când înnegresc hârtia…

Se umezise Aerul sub pleoape

Când te priveam şi nu-mi venea să cred,

AVRAM IANCU îmi era pe-aproape

Şi Crucea lui mi-e martorul întreg!

Doamne, cât de mult ne-asemănam,

Era în glasul tău atâta jale-

„Să îmi trimiţi o poză să te am

Şi câteva din versurile tale…”

Eu le-am trimis, ţi le-am trimis pe toate,

Dar nici acuma, frate, când îţi scriu

Cuvintele acestea-nlăcrimate

De le-ai primit vreodată, nu mai ştiu…

Şi-acolo sus, pe Muntele Găina,

De va mai fi vreodată ca să vin,

De unde eşti, tu singur, iartă-mi vina-

Eu mai rămân, eu mai rămân puţin…

…………………………………………

S-a dus şi el să nu-l cuprindă gerul,

Gerul pe care l-a urât mereu,

Să-i dăm de-a pururi liniştea lui Vieru-

Să-l odihnească Bunul Dumnezeu!

________________

CUVINTELE…

De unde-mi vin cuvintele acum

Nici mâna mea, nici gândul meu nu ştie,

Eu sunt şi sunt poetul care scrie

Pentru vremea când va fi postum…

Că nu e timp aici, nici loc anume,

În Staul e din ce în ce mai frig-

Vă ştiu pe fiecare după nume

Când în singurătatea mea vă strig!

Cain şi Abel sunt la sfadă iar,

Împacă-i, Doamne, pentru veşnicie-

Dă-le lor şi nouă-n Calendar

Sărbătoarea ce va fi să fie…

Ce vuiet înfioară trupul meu!

Hârtia doare albă în lumină-

Eu sunt Poetul şi voi fi mereu

Pentru tăcerea care o să vină…

Când Viaţa asta-i flacără şi scrum,

Aurul topit în Poezie –

De unde-mi vin cuvintele acum

Nici mâna mea, nici gândul meu nu ştie…

__________________

CÂNTEC PENTRU IANCU

Duh ce mistuie

Gorunii,

IANCULE-Avrămuţ

Al nost’,

Încă mă întreabă

Unii

Dacă-n’ Adevăr

Ai  fost?!

Amiroase a pălincă

Sus

În Apusenii mei-

IANCULE,

Copil de-opincă

Şi de gornic

Şi de zei!

Dacă-mi  arde-acum

Pe buze

Numele pe care-l

Spun-

Bate vântul

Toamna-n frunze-

IANCU

Nu a fost

Nebun!…

Nebunia lui fierbinte-

Sfântă Dragoste

De Neam!

Moţii mei, v-aduc aminte-

Fără IANCU,

Nu Eram!

Nici acuma nu-nvăţară

Acei  care te vor

Scrum?

IANCULE,

Bărbat de Ţară-

Capăt

Şi-nceput de Drum…

___________________

ŞAPTE POEME DE DUMINICĂ

Cântec la marginea Satului

Tot mai puţine…

Tot mai puţine cărări
înspre case-
casele Satului meu
şi ele-
Doamne!
sunt tot mai joase
şi Aerul
parcă le-apasă mai greu!
Albe cum sunt,
cu azbest pe tâmple,
stau să le număr
acolo
pe Deal
şi-aştept o minune
să mi se-ntâmple,
dar tot mai puţine-s,
mai fără
egal.
Greierii-n iarbă se-aud
şuierând,
de-atâta căldură
şi singurătate-
tot mai puţine cărări
înspre case
şi Satul parcă
e tot mai
departe…
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Copilăria…

Copilăria
nu mă mai
încape.
A plecat din mine
Satul,
a plecat
cu lacrima sub
pleoape,
precum pleacă
în
război
soldatul…
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Acolo-n Munţi…

Acolo-n Munţi, între amnar şi stea,
Între blestemul greu şi rugăciune,
Scrâşneşte piatra când te uiţi în ea,
Când o atingi începe să detune.

Acolo-n Munţi, în Munţii din Apus,
Se-aude umbra Umbrei cum mă ceartă,
Mi-a mai rămas atâta Dor de spus
Despre această preadurută Hartă!

Acolo-n Munţi, în leagănul din grindă,
Sufletul meu adoarme ca un prunc,
Ce vrajă prinde iar să îmi cuprindă
Sângele- aprins ca flacăra pe rug!

Acolo-n Munţi şi dedesuptul lor
Istoria s-a- ntors la ea acasă,
O mamă scoate pâinea din cuptor
Şi miezul pâinii sângeră pe masă…
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Lecţie

În fiecare seară
înainte
de culcare,
cântări-ţi-vă cu grijă
trupurile
voastre,
să nu tragă
mai jos
decât
Sufletul…
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Numai de aur…

“După aur aleargă toţi,
de Adevăr fug toţi”…
MIHAI EMINESCU

Numai de Aur vorbesc Moţii,
Numai de Roşia lor blestemată,
Numele Iancului şi Numele Horii
Pe sufletul ei ca o pată…

Câtă tristeţe e-n privirile lor
Şi-n vorbele-adânci, zgrunţuroase,
Le-am privit palmele bătătorite
De plugul amarului şi de coase;

Bătrâni, obosiţi şi fără de vlagă
Se-anină cu Gândul de Cer-
Doamne, ai milă de neamul acesta,
Nădejdile noastre ne pier!

Redă-le pădurilor, încă fiorul
Şi rodul livezii de meri şi de pruni-
Se-aude cum seacă-n fântână izvorul,
Acasă pe cei risipiţi să-i aduni;

Fă tot ce ne-ai dat să rămână în Ţară,
În ţara aceasta de Aur şi-argint,
Închide-le răilor uşa de-afară,
Ne fură străinii şi domnii ne mint!

Binele nostru amână-l, Stăpâne
Şi lasă-ne-amarul în care ne ştim,
Redă-ne-Adevărul din doţul de pâine,
Vrem liberi în el să ne ştim!

Acolo, în Munţi, pe sub streaşina nopţii
Amiroase-a pucioasă şi-a usturoi,
Numai de Aur vorbesc Moţii,
Numai de Aus şi de strigoi…
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Tot mai…

Tot mai departe-i
Cerul
din
porunci,
pământul tot mai greu
pe Gând
m-apasă-
Copil aş vrea
să mă întorc Acasă,
cine-i mai ştie
vârsta
lui
de-atunci?
Cine-i mai ştie
Vârsta
lui
de-acum?
Tatăl e dus
şi
Mama e pe drum…
Şi Aerul
pe care-l spun
mereu
e tot mai singur
împrejurul
meu…
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Poem lângă neliniştea Satului…

Privesc în ochii tăi cum se destramă
Şi se adună iarăşi norii grei-
Nu te mai gândi la moarte, Mamă,
Nu-i destulă veşnicia ei?

E tot mai singur Dealul când îl treci
Cu amintirea socotindu-ţi anii,
Numărul lor trecură de optzeci,
Ei nu mai sunt, s-au dus pe rând, sărmanii-

Valerii, Ioan, Lisandru ori Bârluşa
Şi câte alte nume nu te dor,
Din care s-a răcit demult cenuşa
Şi arde liniştea în urma lor!…

Pe crânguri creşte iarbă şi nu-i pasă
De greierii ce plâng la pieptul ei
Şi tot mai rar e şuierul de coasă,
Tot mai departe-s turmele de miei…

Acolo-i şi Căsuţa noastră- vamă,
Căsuţa-n care m-ai născut dintâi
Şi câte alte case nu îi cheamă
Pe cei plecaţi cu dorul căpătâi…

Răzbună-ţi, dar, tăcerea din cuvinte,
Aşa cum o făceai când era greu
Şi te rugai acolo sus, pe Munte,
Maica mea, la bunul Dumnezeu!

Eu ştiu că Dumneta nu mai porţi teamă,
Te doare Satul meu şi-al nimănui,
Dar nu te mai gândi la moarte ,Mamaă,
Nu te mai gândi la moartea lui…
_____________

DOR DE BLAJ

“Te salut din inimă, Romă mică!

Îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat

s-o pot vedea!”

EMINESCU

Ochii Patriei…

Ferice de cel care are un Dumnezeu în cer

şi pe pământ o Patrie!

Ochii mei nu sunt vrednici

să te privească în ochi-

Patrie a bucuriilor

şi a tristeţilor mele!

Tu, cea zidită pe

ne-somn de voievozi

şi pe freamăt de stele!

Vin,

cei de departe aici

să îţi spună,

cuprinşi uneori de o sfântă,

nebună

mânie-

cât de adevărată

şi cât

de frumoasă

eşti-

R O M Â N I E!

Dar noi,

de-atâta aproape de noi

nu îţi vedem

frumuseţea deplină

din ochii tăi,

PATRIE-

ce cuvânt minunat,

nu de lemn,

de Lumină-

Lumină!

Dor de Blaj

Mi-e dor de tine, Blajule din Blaj,

Nu te-am văzut de-aproape niciodată,

Dă-i Gândului şi inimii curaj

Cuvântul meu când v-a fi tras pe roată…

Aici, Acasă, apa din fântâni

Tot murmură aceeaşi Rugăciune-

Din somn trezeşte-i, Doamne, pe români

Şi dimineaţa-n suflete le-o pune,

Că neamul nostru nu e un neam slut,

El a crezut şi crede în dreptate,

O, Mică Romă şi eu te salut

Cu Munţii mei vuind a libertate.

Mi-e dor de tine, Blajule din Dor,

Aşteaptă-mă acolo sus, pe Hulă,

Acolo sus, sub Umbra unui nor

Să-mi fie împăcarea îndestulă…

………………………………………………….

Pe-aproape trece Iancu obosit

De cântecul ce nu îl mai cuprinde-

Fântână-a darurilor care nu se vinde,

Mi-e dor de tine, Blajule din Mit…

La Cruce…

Urc Dealul Hulii cu ochii închişi,

Luminile Blajului le simt aproape,

Numai murmrul salcâmilor ninşi

Sufletul abia de-l mai încape…

Acolo sus, lângă Crucea de piatră

Gândul meu-vultur se duce în Munţi-

Iancule, bunule, tu încă îmi iartă

Paşii prin iarbă când umblă desculţi;

Iarba e-aceeaşi de-atunci pe coline

Şi vântul alungă aceleaşi tăceri-

Cât de copchil mă ştiu lângă tine!

Vârsta înapoi să nu mi-o mai ceri!

Eu vin dinspre-Acasa în care mă ştiu

Mereu chiriaşul acesta ce sunt-

Tu veşnic de strajă fii, Iancule viu,

Sorocului nostru şi Blajului sfânt!

Blasius…

Blasius, Blajule, inimă în care bate

De-a pururea sângele viersului meu,

Cine prin tine odată străbate

Îl poartă de mână în veci Dumnezeu.

Se-aude cuvântul gemând sub călcâie

Acolo în Umbra tăcerilor Sale,

Dată mi-a fost bucuria dintâie

De-a trece desculţ pe la Şcoalele tale.

Icoanele încă mai plâng înrămate

În Dorul Iancului, ultimul Dor,

Câmpie cu nume de Libertate

Zările tale şi astăzi mă dor…

Noi de atunci ne uneam în cuvinte,

Dar faptele noastre de-acuma rămân!

Blajule-Blajule, aducere- aminte

De ei şi de neamul acesta român!

Blajule, Blajule, aer de care

Nu se mai satură sufletul meu,

Cine prin tine îşi face cărare

Rămâne deasupra fântânilor tale,

Rămâne în veci- curcubeu…

Şcoalele Blajului

Aici, la Blaj, la Şcoale se învaţă,

Aici, la Blaj, toţi dascălii-s la post,

Ei îşi spun lecţiile pe de rost-

Despre-Adevăr, Lumină, despre Viaţă.

Aici, la Blaj, acolo sus pe Deal

Mai arde Duhul Lui- ce bobotaie!

Se-aud spre Munte tropote de cal

Şi zările privirii se-ncovoaie;

Se-aude-n grindă cum tot roade cariu’,

Dar bolta Ceriului nu se dărâmă,

Aici sunt ei, Bărnuţiu şi Cipariu

Şi Iancu, cel cu fulgerele-n mână…

Aici, la Blaj, sub Umbra unui tei,

Mai stă şi azi Copil fără merinde,

Mihai al nostru şi plâng ochii săi

Pentru Oda ce nu-l mai cuprinde…

Spre Cernăuţi îl poartă gândul iar,

Acolo îl aşteaptă-nvăţătorul,

Dar vameşii nu-l lasă, în zadar

Tot vămuindu-i sufletul şi Dorul.

Se murmură Târnavele sub punţi,

Târnavele de-acum şi ce-or să vie,

Bat clopotele la Mitropolie

Şi ruga lor se-aude sus în Munţi…

Aici, la Blaj, la Şcoale se-nlumină,

Aici, la Blaj, blajinii-nvăţăcei

Ne tot vorbesc durut despre lumină,

De două mi de ani- Lumina, ce-i?

Blajul din Dor…

Primarului Ioan Şolea

Stau în pridvorul serii

şi-ascult

greierii, iarba, Aerul,

toate-

Doamne,

dă-le mereu

sănătate

gazdelor mele

de mai demult…

Grei de miresme

în preajmă

salcâmii-

zarea îşi mântuie

linia ei,

ce sete de Glogovăţ

şi de linişte

mi-i

şi-atâta de-aproape

mă simt

lângă zei!

Să nu îmi vorbeşti

despre cântec,

Ioane,

să nu îmi vorbeşti

de Jidvei şi de vin-

aici e-o tăcere

de milioane,

în care vreau singur,

umil

să mă-nchin!

În care vreau singur până-n veci

să rămân,

de-o seamă cu greierii,

iarba şi vântul-

robul-stăpân

al acestui tărâm,

cât va dura peste toate

Cuvântul!

Nicolae Nicoară- Horia

* Din volumul Desculţ prin Transilvania, Ed. Euroland, Suceava, 2002.

_____________

ŞI IARĂŞI E DUMINICĂ…

Şi iarăşi e Duminică acum,

Mi se umple sufletul de har,

A mai trecut de-aici o săptămână-

Câte-au mai rămas în Calendar?!

Lutul meu e tot mai copt de soare,

Tot mai crăpat de patimi şi de vânt,

Dar nu mă doare, încă, nu mă doare

Cuvântul lui întreg în care sunt!

Omule, fii demn în tot ce faci

Şi nu-ţi uita menirea, cea dintâie,

Cînd va fi de el să te dezbraci

În urma lui o cale să-ţi rămâie…

Că nu ai lenevit cât ai fost viu

Şi ţi-ai sporit talanţii pentru vamă-

Şi iarăşi e Duminică, de scriu

Acest Poem şi altele de-o seamă…

_____________

LUCIAN PERȚA

Lucian Perța
Date personale
Născut	23 noiembrie 1953 Gâlgău, județul Sălaj
Naționalitate	română
Cetățenie	română
Ocupație	scriitor, poet, parodist, profesor
Activitatea literară
Operă de debut	Câtec de început
Modifică date / text

Lucian Perța (n. 23 noiembrie 1953, Gâlgău, Județul Sălaj) este un scriitor și poet român, considerat de criticul literar Gheorghe Grigurcu, dar și de regretații Laurențiu Ulici și Marin Mincu drept cel mai mare parodist al României.^{[1][2][3][4][5]}

A absolvit în 1978 Facultatea de Filologie a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În perioada 1978-1979 a fost profesor titular la Școala generală din Valea Barni, comuna Mogoș, județul Alba, din 1979-1983 a fost profesor titular la școala Generală nr. 4 și școala Generală nr. 1 din Poienile de sub Munte, județul Maramureș, apoi a fost directorul aceleiași școli (1983-1988). Din anul 1988 până în anul 1990 a fost profesor la școala Generală nr. 2 din Vișeu de Sus, iar din 1990 este profesor-educator la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Vișeu de Sus.^[6]

Este membru fondator al grupului Ars Amatoria din Cluj. A debutat în 1967, în volumul colectiv „Cântec de început”.^[7]

A fost directorul Casei de Cultură Vișeu de Sus. între 1994-2013.

Din anul 2008, este realizator de emisiune de divertisment (epigrame-parodii) la HTV Borșa și, din anul 2013, la Nord TV Borșa.

Din anul 2007, este cetățean de onoare al orașului Vișeu de Sus.

APARTENENȚĂ LA ORGANIZAȚII/SOCIETĂȚI CULTURALE

Membru al Uniunii Epigramiștilor din România (2002)

Membru al Societății Naționale de Haiku (2003)

Membru al Uniunii Scriitorilor din România (iunie 2003)

INIȚIATIVE CULTURALE

Membru fondator al Cenaclului literar ,,Alexandru Ivasiuc" Sighetu Marmației (1970)

Redactor-șef al revistei de satiră și umor ,,Pupăza" (1999-2000)

Redactor-șef al revistei de satiră și umor ,,Colac peste pupăză" (din 2005)

Inițiator și organizator al Festivalului Internațional de Satiră și Umor ,,Zâmbete în prier", care se desfășoară la Vișeu de Sus

COLABORĂRI LA PUBLICAȚII SERIALE

Redactor la periodicele „Zări senine" — revista Liceului „Dragoș Vodă" din Sighetu Marmației (1969-1972), „Napoca universitară", Cluj-Napoca (1974-1978), „Măiastră", Baia Mare (1990-1992), „Clipa", Baia Mare (1992-1995), „Glasul de Nord", Baia Mare (2000-2002), „Jurnalul de Sighet" (1993-1999), „Astra vișeuană", Vișeu de Sus (1996-1998).

Redactor-șef al cotidianului „Opinia" — subredacția Vișeu (1996-1998).

Colaborator la revistele „Echinox" (1974-1978), „Viața studențească", „Amfiteatru", „Dialog", „Astra", „Tribuna", „Orizont", „Cronica", „Urzica" și almanahul „Urzica", „Luceafărul", „Steaua", „Perpetuum comic", „Familia", „Târgoviștea", „Ziua literară", „Curierul ucrai­nean", „Helvetica", „Archeus", „Poesis", „Nord literar", „Poezia", „Mișcarea literară", „Oglinda literară", ,,Plumb", ,,Ramuri", ,,Citadela", ,,Nord literar", ,,Bucovina literară", cotidianul „Graiul Maramure­șului" și ,,Informația zilei de Maramureș" la hebdomadarele băimărene „Jurnalul de vineri", „Nord magazin", „Hora locală" și ,,eMaramureș".

Rubrică de parodie în: „Luceafărul" (1994-2000), „Archeus" (din anul 2000), „Steaua" (2000-2002), „Ziua literară" (2000-2004), „Familia" (din 1998), „Poesis" (2002-2014), „Mișcarea literară" (din 2004), „Poezia" (din 2006), „Oglinda literară" (2007-2008), „Luceafărul de dimineață" (2009-2011), „Vatra" (din 2009), „Caiete silvane" (din 2009), „Singur" (din 2009), ,,Acolada" (din 2014), ,,Tribuna" (din 2014), ,,Răsunetul cultural" (din 2014).

PREMII ȘI DISTINCȚII

1974 — Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației.

1985 — Premiul „Andrei Mureșanu" și Premiul revistei „Contempo­ranul" pentru participare la ediția a VIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus.

1989 — Marele premiu „Ion Luca Caragiale" la Concursul de proză satirico-umoristică inițiat de revista „Urzica", București.

1995 — Marele premiu și premiul revistei „Luceafărul", pentru partici­parea la ediția a XVIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus.

1997 — Premiul pentru volumul de poezie în manuscris ,,În numele limbii române,, la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marma­ției și Serile de poezie „Nichita Stănescu" de la Desești; Premiul special pentru parodie, la Festivalul-concurs de creație „La Zalău se mai zâmbește", ediția a IX-a.

2001 — Titlul de excelență la ediția a IlI-a a Taberei Naționale de Literatură — Poiana Novăț; Diplomă de excelență pentru activitate remarcabilă în domeniul cultural artistic, acordat de Societatea Națională de Radiodifuziune — Studioul de Radio Cluj-Napoca.

2002, aprilie — Premiul și Diploma de excelență pentru întreaga operă literară și pentru activitatea de promovare a valorilor culturale — acordat de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu" Baia Mare.

2003, 12-13 iulie - Premiul I la ediția a XIX-a a Festivalului Interna­țional de Satiră și Umor „Mărul de aur", Bistrița; Premiul special „Marconi", conferit, la același festival, de Societatea Națională de Radiodifuziune — Studioul Teritorial de Radio Cluj pentru volumul de parodii ,,Groapa cu (a)muze".

2005,16 aprilie — Premiul I la Concursul de epigramă cu tema „Nigrim" organizat în cadrul Festivalului Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare", ediția a VI-a.

2005, 2 noiembrie — Diploma de excelență „în semn de recunoștință și apreciere pentru activitatea desfășurată la Postul de Radio Sighet, în calitate de colaborator la realizarea emisiunilor umoristice", decernată de Societatea Națională de Radiodifuziune — Studioul Teritorial de Radio Cluj — Postul de Radio Sighet.

2006, 8-18 iulie — Premiu pentru parodie la ediția I a Taberei Naționale de Literatură „Archeus", Baia Mare/Ocoliș.

2006, 22-23 septembrie — Premiul Centrului de Cultură al Județului Bistrița-Năsăud și al Casei de Cultură a Sindicatelor Bistrița, pentru volumul Apelul de seară, la Concursul Național de Poezie „George Coșbuc", ediția a XXII-a.

2006, octombrie — Premiul pentru volumul de parodii Apelul de seară, la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, ediția a XXXIII-a.

2006, 22 octombrie — Premiul „Ion Cănăvoiu" pentru cea mai bună carte de parodie {Apelul de seară), la Festivalul Național de Umor „Ion Cănăvoiu", Runcu (Gorj).

2006, noiembrie — Diploma de onoare „în semn de apreciere a întregii sale activități în domeniul creației literar-artistice și promovării valorilor culturale", primită din partea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național Maramureș și din partea Fundației Culturale „Archeus", Baia Mare.

2007 — Cetățean de onoare al orașului Vișeu de Sus.

2007, 1 aprilie - Premiul I la secțiunea Creație literară a Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Mărul de aur", Bistrița - ediția a XXIII-a.

2008 - Premiul pentru antologia Apelul de seară, la Festivalul Interna­țional de Poezie de la Satu Mare.

2008, mai - Premiul II „A. C. Calotescu-Neicu", „pentru calitatea epigramelor trimise la Festivalul Internațional de Umor «Glume la... Masa tăcerii»", ediția a V-a, Târgu Jiu.

2008, 1-15 mai - Diplomă de excelență „pentru participarea la Zilele culturii maramureșene", Baia Mare, ediția a II-a.

2008, octombrie - Premiul Consiliului Local Desești la Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu", ediția a XXIX-a.

2008, 3 octombrie - Premiul Casei de Cultură a Municipiului Timi­șoara, la Festivalul „Ridendo-39".

2008, 15 octombrie - Locul I la concursul de poezie organizat în cadrul Festivalului Național de Umor „Alo, Păstorel", de la Iași.

2009, 24 octombrie, Chișinău — Diplomă de excelență „Travestia" „pentru spiritul parodic", atribuită la ediția a V-a a Festivalului Național de Epigramă „Donici, cuib de-nțelepciune".

2009, 1 Decembrie, Satu Mare - Diplomă de excelență „pentru spiritul alert, harul și valoarea literară a epigramelor prezentate în cadrul Festivalului Național Multicultural «De dragoste, de neam, de țară»", ediția a IX-a.

2009, 22 decembrie, Bistrița — Premiul revistei „Mișcarea literară", pentru poezie.

2010, mai, Premiul I la secțiunea parodie al Festivalului Internațional ,,Alb-Umor", Alba-Iulia

2011 - Premiul special al juriului pe anul 2011, la concursul organizat de Centrul Multicultural Poesis, Satu Mare; Premiul pentru „cel mai bun parodist român", la Tabăra Națională de Literatură și Arte Plastice „Archeus", ediția a Vl-a; Premiul Interart acordat de USR, Filiala Cluj, pentru volumul Vizita de dimineață (premiu oferit de omul de afaceri Remus Pop).

2011 27-29 mai, Alba Iulia - Premiul I ex aequo - secțiunea Parodie, din cadrul Festivalului Internațional „Alb-umor", ediția a II-a.

2011, 24 septembrie — Premiul literar «„Poezie" — „Parodie"» pentru volumele Cât îi Maramureșu* / Nu-i poet ca eu și tu și Cartea nunților, acordat de Asociația Scriitorilor Baia Mare, la concursul „Cărțile anului 2010".

2011, noiembrie, Chișinău — Premiul al II-lea — la Festivalul Național de Epigramă și Fabulă „Donici, cuib de-nțelepciune", ediția a VII-a, secțiunea Fabulă.

2012, 21 aprilie, București — Diploma de Membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, „pentru aportul excepțional la promovarea epigramei românești".

2012, 12 mai, Buzău — Premiul I — secțiunea Creație literară, la ediția a XIII-a a Festivalului Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare" pentru volumul de parodii ,,Vizita de dimineață"

2012, 6-8 iulie — Premiul I — la Festivalul Internațional „Umor fără frontiere", ediția I, Vama, jud. Suceava.

2012, 8-14 octombrie, Vaslui — Diplomă de excelență pentru partici­pare la Concursul de Literatură Satirico-Umoristică — secțiunea Manuscris/Revistă, din cadrul Festivalului de Umor „Constantin Tănase", ediția a XXII-a.

2013, 10 mai, București — Premiul special al președintelui Uniunii Epigramiștilor din România, atribuit la manifestarea culturală „Premiile pe anul 2012".

2013, 7-9 iunie, Alba Iulia - Premiul special al Filialei Alba - Hune­doara a Uniunii Scriitorilor din România, decernat la Festivalul Internațional „Alb-umor", ediția a IV-a.

2013, iulie, Baia Mare/Ocoliș — Diploma pentru parodie — în cadrul Taberei Naționale de Literatură și Arte Plastice „Archeus", ediția a VIII-a.

2013, 7 iulie - Premiul II — la secțiunea Literatură umoristică — Poezie, la Festivalul Internațional de Grafică Satirică și Literatură Umoris­tică „Umor la... Gura Humorului", ediția a XXIII-a.

2015, 22-23 mai, Bistrița — Premiul I — la Festivalul Internațional de satiră și umor ,,Mărul de Aur” pentru volumul : ,,No ase”

2016, 1-3 aprilie, Diploma si medalia Societății Culturale ,,Steaua Nordului”, Botoșani,

2016, 21 mai, — Premiul I — la Festivalul Internațional Literatură Umoristică și Grafică Satirică „Alb Umor”, secțiunea parodie.

VOLUME

• Folclor eminamente nou din Țara Maramureșului, Editura Jurnalul de Sighet, 1997,
• Rondeluri implementate, Editura Societății Culturale Pro Maramureș "Dragoș Vodă" 1999.
• Groapa cu (a)muze parodii, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2002.
• Cuțitul ca o mască, Cluj-Napoca, Ed. Grinta,2002
• Aventurile lui Cosmin în drum spre Țara de Aur, lit. pentru copii, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2003;
• Poveste de iarnă, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2005;
• Apelul de seară subintitulat O panaramă a poeziei românești de la origini pînă în prezent, Editura Grinta din Cluj-Napoca, 2006
• Pacea zăpezii : micropoeme, Târgu Mureș, Fundația Cronos, 2006
• Din vremea lui ,,A fost odată...”; Balade și sonete, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2008
• … și am ieșit din vremi râzând… poezia și parodia anotimpurilor, Editura Grinta din Cluj-Napoca, 2009.
• Cât îi Maramureșu’ / Nu-i poet ca eu și tu Poeți maramureșeni din primul deceniu al secolului XXI, parodii (ed. ,,Limes”, Cluj-Napoca, 2010);
• Cartea Nunților” Ghid practic pentru județul Maramureș (ed. ,,Dacia XXI” Cluj-Napoca 2010);
• Literatura română mură-n gură Pseudo-analize literare la texte din manualele alternative ale claselor V-VIII (ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010);
• Vizita de dimineață – o panaramă a poeziei românești de la origini până în prezent” editura Tracus Arte, București, 2011;
• Poeme paralele editura Caiete Silvane, Zalău, 2012;
• Ședință de consiliu(teatru de buzunar), (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012);
• Vin turcii (teatru de buzunar), (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012);
• De-a școala (teatru de buzunar), (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012);
• Unde dai și unde crapă… (Pe marginea unor proverbe), (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013).
• Literatura română mură-n gură Pseudo-analize literare la texte din manualele alternative ale claselor V-IX (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2013);
• La pețit... - Ghid practic pentru județul Maramureș (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2014)
• Râde ciob de oală spartă (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2014)
• No, așe - Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2015)
• Noua parodie nouă - după antologia de poezie română postmodernă Noua poezie nouă alcătuită de Dumitru Chioaru (ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016)
• Maramureș țară veche, cu poeți fără pereche - Panarama poeziei maramureșene culte, de la origini până mai ieri (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2016)
• Tălmăciri... răstălmăciri (poeți ucrainieni din România parodiaț Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2017i )
• De-a telefonul fără fir (în colaborare cu Ioan Găbudean-senryu-uri parodiate ,Editura ardealul, Târgu Mureș, 2018)
• Zâmbind prin anotimpuri - poezia și parodia anotimpurilor în literatura română (Editura Eikon, București, 2018)

În colaborare cu Radu Ilarion Munteanu și Liviu Ovidiu Penea editează volumul ,,Mai există bizoni. Și cei care-i văzură” (Poemele clopotelor) ed. ,,Galaxia Gutenberg”, Târgu-Lăpuș, 2011 – partea de parodie. De asemenea parodiază toți poeții incluși în antologia lui Ion Vădan ,,Intersecții prin labirint” ed. ,,Dacia XXI”, Cluj-Napoca, 2011 și 10 poeți prezenți în Antologia de poezie a revistei ,,Singur” ed. ,,Grinta”, Cluj-Napoca, 2010.

Inima nu comunică prin cuvinte (parodie de Lucian Perța)

Am întrebat o sută de intelectuali de acum ce e poezia
Și am primit doar câteva răspunsuri închegate,
Am întrebat apoi munții și codrii și câmpia
Și am primit răspunsuri nenumărate.
Vezi tu, Petre, mi-au mai zis munții,
Poezia e și acel ceva prin care
Cuvintele adunate în cutele frunții
Intră în stare de armonizare
Cu tot ce e în jur și cu inima ta,
Dar inima nu comunică prin cuvinte
Și atunci ea va încerca
Să comunice doar prin ritmul muzicii stârnite
De ele, muzică pentru suflet și cuget.
În metamorfoza aceasta stă
Frumusețea ei și toată esența.
Dar desigur, mai multe explicații îți dă
În problema asta, de-i ceri… Lucian Perța!

Sursa: „Graiul Maramureșului” din 26.03.2019

MARIA CUNȚAN

Maria Cunțan
Maria Cunțan
Date personale
Născută	7 februarie 1862  Sibiu, Imperiul Austriac
Decedată	23 noiembrie 1935 (73 de ani)  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	traducătoare poetă
Modifică date / text

Maria Cunțan (n. 7 februarie 1862, Sibiu - d. 23 noiembrie 1935, București) a fost o poetă din România, care a folosit uneori pseudonimele Liliac și Rim.

VIAȚA

Tatăl ei, Dumitru, era preot și compozitor de muzică bisericească. A avut două surori, Elena și Alexandrina.

Școala primară o urmează la secția română.

Debutează în 1891 în revista Tribuna. În același an publică proză în revista „Foaia ilustrată”.

Organizează acasă seri literare și muzicale la care participă și Ilarie Chendi, care era încă student pe atunci, dar care ulterior o va ajuta să colaboreze la ziarele și revistele vremii.

Între 1895-1900 publică în revistele „Vatra”, „Famila”, „Dochia”, „Revista ilustrată”, „Telegraful român”, „Tribuna”, „Tribuna poporului” etc.

În 1901 începe să colaboreze și la revistele „Convorbiri literare” și „Semănătorul”.

În 1905 obține premiul revistei „Luceafărul” pentru poezia „Asfințit”.^[1]

Este activă în „Societatea scriitorilor români”.

Este apreciată de Titu Maiorescu, Radu Gyr, Garabet Ibrăileanu etc.

În 1915 se mută la București, unde locuiește la Azilul Domnița Bălașa.

Se stinge din viață pe data de 23 noiembrie 1935 la Sanatoriul Filaret.

SCRIERI PROPRII

• Poesii, Ed. Cartea Românească, București, 18..?
• Obolul seracului la Monumentul Marelui Andreiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecesane, 1898
• Poesii, Ed. Minerva, Orăștie, 1901
• Poezii, Ed. Minerva, București, 1905
• Din caierul vremii (două volume), Ed. Minerva, București, 1916
• Rugăciunea unui copil. Crăciun, Ed. Compania, București, 2006

TRADUCERI

• Enrico Golisciani, Secretul Susanei, Tiparul Tipografiei Arhidiecesane, Sibiu
• Friedrich Schiller, Fecioara din Orleans, Editura Wilhelm Krafft, Sibiu, 1909

Pe sub fereastră

Pe sub fereastră curge-un râu:
Tot lacrimi de-ale mele;
Copilele cu flori la brâu
Își spală fața'n ele.

Și râd cu râsul lor nebun,
Când turmele-și adapă,
Și nu'nțeleg, dacă le spun
Că-s lacrimi, nu e apă.

Vin și bătrânele din sat
Cu limba lor subțire
Și țin în drum de mine sfat:
- Că n'am nici o'nrudire,

Că numai doine port în cap
Și cânturi de iubire,
Că nu-s destoinică să sap,
Să leg nu știu trei fire...

C'o mână întinsă pe răsboiu
Cu alta 'ntru coclețe,
Ascult, ascult, fără să vroiu
Poveștile 'ndrăsnețe.

Iar când mă doare-atâta sfat
Ș'atâtea vorbe rele,
Închid oblonul dinspre sat
Și-mi cânt doinele mele.