7. /4 NOIEMBRIE 2021 - SFATURI UTILE
Pe 4 Noiembrie 2021 familia DICU Octavian Florinel și Sanda Elena sărbătorește on line 49 de ani de la cununia religioasă oficiată la Biserica Sf Elefterie din București.
INSUFICIENŢA
CARDIACĂ
Insuficienţa
cardiacă apare când muşchii inimii nu mai pompează atât de mult sânge cât are
nevoie organismul.
Insuficienţa
nu înseamnă că inima a încetat pomparea, ci că nu mai pompează la capacitatea
necesară. Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care pot afecta
inima şi capacitatea ei de pompare.
Când
inima nu mai pompează eficient sânge prin corp, acesta începe să se întoarcă
mai greu spre inimă, situaţie care duce la formarea de fluide în plămâni sau în
alte părţi ale corpului, cauzând respiraţie scurtă şi alte simptome de atac de
cord. Insuficienţa cardiacă este o afecţiune progresivă, care se înrăutăţeşte
în timp.
De
obicei începe când inima este afectată sau slăbită, ca rezultat al unui atac de
cord. La început, corpul încearcă să compenseze capacitatea scăzută de pompare
a inimii prin:
_
Reţinerea sării şi a apei, pentru a creşte cantitatea de sânge în
fluxul
sangvin.
_
Creşterea volumului de muncă depus de inimă.
_
Creşterea dimensiunilor inimii.
În
cele din urmă, aceste încercări de compensare ale corpului nu fac decât să
înrăutăţească insuficienţa cardiacă deja existentă.
Care sunt diferitele tipuri de insuficienţă cardiacă?
Insuficienţa
cardiacă de obicei afectează ventriculul stâng în două moduri:
_
Insuficienţa sistolică apare atunci când ventriculul nu se mai
contractă
suficient de puternic pentru a pompa sângele către corp.
_
Insuficienţa diastolică apare când ventriculul nu se mai relaxează
suficient şi aceasta afectează capacitatea lui de a se umple cu sânge.
Dacă
partea stângă a inimii este mai afectată, s-ar putea să nu fie capabilă să
pompeze suficient sânge către toate organele din corp, inclusiv către inimă. În
acelaşi timp, sângele trebuie să se întoarcă în ventriculul drept, iar dacă are
dificultăţi, el stagnează în circulaţie şi determină apariţia de lichide
suplimentare – insuficienţă în partea dreaptă. Insuficienţa dreaptă şi cea
stângă sunt adesea prezente în acelaşi timp, sub forma insuficienţiei cardiace globale.
Pe
lângă clasificarea în funcţie de tip, insuficienţa cardiacă este clasificată în
funcţie de severitate, folosind un sistem dezvoltat de Asociaţia Americană a
Inimii. Insuficienţa este o afecţiune cronică, ce se poate înrăutăţi dintr-o
dată, şi aceasta se numeşte insuficienţă acută. Forma acută cere tratament
urgent.
Care sunt cauzele insuficienţei cardiace?
Insuficienţa
cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care afectează inima şi capacitatea sa
de a pompa sângele:
_
Boli ale arterelor coronariene şi mai ales infarctul miocardic
_
Tensiunea arterială ridicată
_
Boli ale muşchilor inimii – cardiomiopatie
_
Afecţiuni congenitale ale inimii
_
Boli ale valvelor inimii
_
Boli ale pericardului
_
Aritmii
Un
număr de factori pot cauza insuficienţa bruscă, cum ar fi luarea medicamentelor
în mod incorect, un nou atac de cord, cheaguri de sânge care ajung la plămâni,
infecţii, utilizarea de alcool, excesul de sare, efortul fizic.
Care sunt simptomele insuficienţei cardiace?
Simptomele
tipice ale insuficienţei cardiace includ:
_
Respiraţie scurtă şi frecventă
_
Edeme în special la picioare, glezne
_
Creştere bruscă în greutate
_
Ameţeală, leşin sau slăbiciune
_
Oboseală
_
Tuse uscată, în special în poziţia culcat
_
Urinare crescută noaptea
_
Greaţă, balonări
Insuficienţă cardiacă acută
Insuficienţa
acută intervine când plămânii se umplu rapid cu apă – edem pulmonar. Simptomele
se dezvoltă rapid şi pot include:
_
Respiraţie scurtă şi ineficientă
_
Bătăi de inimă neregulate şi rapide
_
Tuse cu secreţii spumoase şi de culoare roz
Insuficienţa
acută este o urgenţă medicală şi are nevoie de îngrijire imediată.
Cum poate fi diagnosticată insuficienţa cardiacă?
Ecocardiografia
este cea mai bună şi mai simplă metodă de a determina dacă ai insuficienţă
cardiacă şi ce tip. De asemenea, ajută la evaluarea severităţii insuficienţei.
Ecocardiografia foloseşte ultrasunete, pentru a crea o imagine în mişcare a
inimii, şi de obicei este primul test făcut după apariţia unor asemenea probleme
medicale. De asemenea, radiografia pieptului poate ajuta la diagnosticarea
insuficienţei. Ecocardiografia poate fi folosită pentru a monitoriza
insuficienţa, măsurând cât sânge este pompat din ventriculul stâng. Medicii
ştiu când insuficienţa se înrăutăţeşte,
monitorizând
simptomele şi determinând dacă aşa-numita fracţie de ejecţie a
scăzut.
La ce să vă aşteptaţi, dacă aveţi insuficienţă cardiacă?
Insuficienţa
cardiacă este o afecţiune pe viaţă, care de obicei se înrăutăţeşte cu timpul.
Câteva medicamente şi mai multe schimbări în stilul de viaţă sunt necesare când
ai insuficienţă. Aceşti paşi pot îmbunătăţi insuficienţa şi pot avea un impact
pozitiv asupra calităţii şi lungimii vieţii.
În
faza timpurie poţi avea doar simptome minore, care să apară în timpul
activităţilor obositoare. Cu timpul, simptome ca respiraţia scurtă, balonarea
şi oboseala se pot înrăutăţi, până când vor fi prezente tot timpul, chiar şi
atunci când te odihneşti.
Tratamentul
poate reduce aceste simptome adesea, dar de obicei nu le elimină. Când
insuficienţa se înrăutăţeşte poţi deveni oboist şi slăbit, chiar dacă iei multe
medicamente şi urmezi un plan de tratament. Alte organe ale corpului pot ajunge
să nu funcţioneze corect, deoarece nu primesc suficient sânge.
Insuficienţa
acută se dezvoltă rapid şi poate cauza moartea, dacă nu primeşte tratament
medical imediat.
Complicaţiile insuficienţei cardiace pe termen lung pot
include:
_
Afecţiuni al anumitor organe – adesea insuficienţă renală, rezultând
din descreşterea cantităţii de sânge şi de oxigen
_
Bătăi de inimă neregulate şi moarte subită
_
Atac vascular cerebral
_
Atac de inimă
_
Tromboză şi embolie pulmonară
_
Probleme ale valvelor
Ce pot face să trăiesc cu insuficienţa cardiacă?
După
ce ai fost diagnosticat cu insuficienţă cardiacă, este foarte probabil să fie
necesar să iei anumite medicamente pentru tot restul vieţii. Dieta şi
schimbările în stilul de viaţă sunt de asemenea importante în tratarea
simptomelor.
Limitarea
aportului de sare, odihna şi activitatea moderată, evitarea infecţiilor şi
folosirea atentă a medicamentelor sunt căi importante de a controla
insuficienţa şi de a preveni complicaţiile, spitalizarea şi moartea bruscă.
Probabil
ţi se va da o combinaţie de medicamente care să trateze insuficienţa, incluzând
un ACE inhibitor, un diuretic şi digoxină. Aceste medicamente vor ajuta inima
să pompeze mai bine şi vor controla simptomele. Medicamentele nu vindecă
insuficienţa cardiacă, totuşi pot uşura simptomele, pot îmbunătăţi funcţia inimii,
pot încetini evoluţia bolii şi pot reduce riscul complicaţiilor.
Medicul
poate recomanda tratament chirurgical, cum ar fi un by-pass al arterelor
coronariene, dacă vasele de sânge din inimă sunt blocate. Un transplant de cord
se ia în considerare doar când simptomele sunt severe şi nu răspund la formele
standard de tratament.
Cine îmi poate trata insuficienţa cardiacă?
Solicită
ajutorul medicului cardiolog, dacă bănuieşti că ai simptome de insuficienţă sau
dacă simptomele se înrăutăţesc. Solicită ajutor medical, dacă ai semne de
insuficienţă acută, atac de cord sau atac vascular cerebral.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu