4. /9 IANUARIE 2022 - POEZIE

ION AL - GEORGE, poet şi traducător

Biografie

Ion Al-George

Nascut in 1891, martie in 27, la Sangeorgiul-Roman, judetul Bistrita-Nasaud. Bibliotecar la Biblioteca Fundatiunei Regele Carol I.

A debutat la Convorbiri literare, unde a fost remarcat de Duiliu Zamfirescu.

Opere:

Aquile, poezii, Campina, 1913; ed. II, «H. Steinberg», 1916. - Domus taciturna, elegii, «H. Steinberg», 1916. -Sapho, comedie antica in doua acte, «L. Alcalav».

Colaborare la reviste:

Convorbiri literare. Vapaia, Flacara, Sburatorul, Spicul.
De consultat: C. Sp. Hasnas: Aquile, «Flacara», IV, 9-10, 1914. -Duiliu Zamfirescu: Raport academic despre Aquile, «Analele Academiei Romane» (Dezbateri), S. II. T. 36, 1913-1914. -G. T. [G. TopirceanuJ: Aquile si Domus taciturna, «Viata romaneasca», XI, 4-5, 1916. -T. A. [Tudor Arghezi]: Domus taciturna, Craiova, II, 6l-62, 1916.

Izvoare: Autumnala, «Flacara», VII, 2, 1921.

POEZII:

Autumnală

Tacere, tacere!
Nici o lumina, nici o durere
Nici morti nu suntem, nici vii se pare
Din inima noastra
Nici un suspin nu tresare;
Toate altarele-s stinse
Cate de noi au fost ridicate;
Crestele muntilor, ninse,
Par de zapezi, fulgerate.
Si moartea trece, de var la fata:
Nu ne-ncalzeste, nu ne ingheata,
Nu nealunga, nici nu ne cere, -
Ne lasa singuri
Tacere, iubito,
Tacere!

După festin

Octophorii-nfloreau cu negru
Cortegiul nostru aurit
Chrysothemis, mai tii tu minte
Fioru-acelui rasarit,

Cand peste lectica de fildes
Cu draperii inghirlandate,

Curgea din ceruri aurora
In valuri mari si sangerate?

Festinul fuse lung, - si dulce
Cursese
Caecubu-n pocale
Vuiau si-acuma la ureche
Cantari de sistre si cymbale

Si tu cu bratul care scapa
Din stola-mpinsa in cascade,
Ai ridicat spre soare-o cupa
O!
cupa fulgera si cade.

Tacere! pe desarta strada
Rasuna pasii rythmic, rar;
La o raspantie apare
Un scurt cortegiu funerar

Si-n pulberea diamantata
A soarelui ce-a rasarit, -incrucisand convoiul nostru
Cu-al celui vecinie adormit -

Eu ti-am luat in mana mana
Si ti-am simtit-o inghetata
Convoiul a trecut: „Iubito
De ce-ai ingalbenit deodata?"

FLOAREA VÂRSTEI

Cand prin aerul straveziu ca izvorul de apa
se vede paienjenisul de miere
al miresmei de tei ;
cand prin apa stravezie ca vantul
se vede auria pacla de miere
a miresmei de tei
cand nourii alergatori mustesc
jumatate de apa, jumatate de mireasma ;
cand nourii buimaci, de pulbere,
sunt jumatate nisip, jumatate mireasma
de tei —
atunci e floarea varstei
lui
Manimazos.
A floare de tei miroase pamantul
Traciei —
sapat cu sapa de bronz ;
a floare de tei miros vitele
la jugurile zugravite

GRID MODORCEA

Mai multe i

Grid Modorcea
Date personale
Născut	9 ianuarie 1944 (77 de ani)[3]
Căsătorit cu	Violeta Modorcea[1][2]
Copii	Vlad, Mihaela și Gabriela]][1][2]
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist
Activitate
Limbi	limba română
Modifică date / text

Grid Modorcea (n. Mitică-Puiu Modorcea,^[4] n. 9 ianuarie 1944) este un scriitor român, care s-a manifestat în mai multe genuri literare (poezie, proză, teatru, eseu, pamflet, critică, scenarii de film, studii filosofice, religioase, jurnalism), autor de dicționare de literatură, film, muzică, arte plastice.

Este fondator și director artistic al revistelor „Homo Scandalum” (1990), „Cetățeanul turmentat” (1992), „Acuz” (1993) „Evenimentul cu papagali” (1994). Fondator și director artistic al Studioului „Baricadafilm” (1990) – primul studio de film independent din România postdecembristă. Fondator și director artistic al trupei de teatru ALEF 20 (1968 – 1970), al Editurii EMIN (1994 – 1998) și al Editurii și Studioului de teatru și film EU & UE (2007 – 2008).

Cuprins

• 1Studii
• 2Slujbe
• 3Titluri acordate
• 4Colaborări
• 5Volume
• 6Varia - in ediții colective
• 7Cărți traduse în limba spaniolă
• 8Cărți traduse în limba engleză
• 9Debutul literar
• 10Piese jucate
• 11Traduceri
• 12Scenarii
• 13Filme TV
• 14Referințe critice
• 15Apariții TV
• 16Despre Grid Modorcea
• 17Premii
• 18Situație familială
• 19Surse bibliografice
• 20Note
• 21Legături externe

Studii[modificare | modificare sursă]

A absolvit:

• Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați (1956-1960)
• Facultatea de Matematică a Institutului Pedagogic din Galați (1960-1963). Studii continuate la...
• Facultatea de Matematică a Universității din București (1965-1966)
• Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București (1970-1974);

Slujbe[modificare | modificare sursă]

• Profesor de matematică la școli generale și licee din Galați și Tecuci (1967-1968)
• Redactor la Casa de filme nr. 3 (1974-1983), apoi la Centrala Româniafilm (1983-1988) și la Studioul Sahiafilm (1988-1990)
• Redactor și șef de secție la publicațiile „Eco”, „Baricada”, „Expres Magazin”, „Tineretul liber” (1990-1994)
• Realizator la TVR, redacția „Viața spirituală” (1994-2002)
• Redactor principal la Arhiva Națională de Filme (2002 – 2007); realizator la postul Cosmos TV (2007 – până în prezent);

Titluri acordate[modificare | modificare sursă]

• Doctor în arte cu teza „Actualitatea ca mijloc de comunicare”, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în 1991 (lucrarea de teză a fost publicată în volum sub titlul „Actualitatea și filmul”, Ed. All, București, 1994);
• Membru al Uniunii Cineaștilor din 1977 și membru al Uniunii Scriitorilor din 1990.
• Cetațean de Onoare al Municipiului Galați 2011 (CONSILIUL LOCAL al Primăriei Municipiului Galați, H O T Ă R Â R E A nr. 496 din 24 11 2011 privind: acordarea titlului “Cetățean de Onoare” al municipiului Galați, domnului Grid. Modorcea).

Colaborări[modificare | modificare sursă]

La revistele:

• „Universitas”,
• „Amfiteatru”,
• „Viața studențească”,
• „Luceafărul”,
• „Steaua”,
• „Contemporanul”,
• „România literară”,
• „Teatru”,
• „Cinema”,
• „Argeș”,
• „Tomis”,
• „Flacăra”,
• „Eco”,
• „Baricada”,
• „România”,
• „Evenimentul”,
• „Fețele culturii”,
• „Expres Magazin”,
• „Rampa și Ecranul”,
• „Contrapunct”,
• „Cuvântul”,
• „Literatorul”,
• „Drama”
• „Mozaicul“
• „Plural“
• „Tricolorul”
• „Origini Romanian Roots”, Atlanta
• „Lumină lină”, New York
• „Tineretul liber”
• „Cronica Română”
• „Independent”
• „Vip”
• „Cronica Fundațiilor”
• „Azi”
• ”Ultima oră”
• „Ziarul de Duminică”
• „S.O.S.”
• „Libertatea”
• „Infractorul”
• „Agero” - Stuttgart
• „New York Magazin”
• „Curentul International”, Detroit
• „Clipa” - Los Angeles
• „Ziaristionline”
• „Ziare.ro”
• „Jurnalul Bucureștiului” (https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/
• „Arta sunetelor”
• „Napocanews”
• „Națiunea”
• „Maximum” - Tel Aviv
• „Art - emis”
• „Ciripit de păsărele”
• „Ciocu' mic”
• „Romanian Journal”, New York
• „Rinocerul”

Volume[modificare | modificare sursă]

• 1978 - Derută în Paradis, roman. București, Editura Albatros;
• 1979 - Miturile românești și arta filmului, eseu. București, Editura Meridiane;
• 1981 - Paznic la Turnul Babel, roman. București, Editura Eminescu;
• 1982 - Perspectivele creației: studii și eseuri despre teatru. București, Editura Univers;
• 1984 - Lumea modernă și cinematograful, eseu. București, Ed. Meridiane;
• 1985 - Rudele, roman. București, Ed. Eminescu;
• 1986 - Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D. I. Suchianu. București, Ed. Minerva;
• 1990 - Filmul de actualitate ca mijloc de comunicare. Universitatea din Bucuresti;
• 1990 - Lumea fără oglindă, roman. București, Ed. Albatros;
• 1992 - Fără violență, teatru. București, Ed. Evenimentul;
• 1993 - Încotro?: (povestiri de ieri pentru mîine), roman. Galați, Ed. Porto-Franco;
• 1993 - Băieții de bani gata, roman. București, Ed. Alcris;
• 1994 - Fetele de bani gata, roman. București, Ed. Alcris;
• 1994 - Actualitatea și filmul, eseu. București, Ed. All;
• 1995 - Magul călător sau Speranța în viața și opera lui Mihai Eminescu, eseu. București, Ed. Emin;
• 1995 - Șobolanii în Italia: Biblia transfugului, roman. București, Ed. Emin;
• 1996 - Există: spovedania lui Dumitru, cel întru Dumnezeu rătăcitorul. București, Ed. Emin;
• 1996 - Noii băieți de bani gata, roman. București, Ed. Alcris;
• 1996 - Teatrul respirației, 15 piese de teatru. București, Ed. Emin;
• 1997 - Tinerețe, amor, prostie. Convorbiri necenzurate cu D. I. Suchianu. București, Ed. Alcris;
• 1997 - În căutarea absolutului: poeme. București, Ed. Emin;
• 1997 - Istoria gândirii estetice românești de film, eseu. București, Ed. Emin;
• 1998 - Masca lui Eminescu: coloane pentru un templu teatral, teatru. București, Ed. Emin;
• 1998 - Urmașii Moromeților sau Despre lauda de sine: dialog monșerist, roman. București, Ed. Alcris;
• 1999 - Chilia sau Trăirea nemijlocită, eseu. București, Ed. Semne;
• 1999 - Mort după America sau Despre Înviere: dialog iscariot, roman; apare versiunea în limba engleză Dead about America. The New World of Afterwards, trad. Livia Diminet; București, Ed. Semne;
• 2000 - Arta speranței, eseu. București, Ed. Semne;
• 2000 - Sophia sau Despre înțelepciune, eseu. București, Ed. Alcris;
• 2001 - Brâncuși înainte de Brâncuși, eseu-album. București, Ed. Semne;
• 2001 - Răstignit în America sau Despre Eroare: scrisoare deschisă către Înalt Prea Sfinția Sa, roman. București, Ed. Semne;
• 2001 - Apocalipsa după Brâncuși, eseu-album. București, Ed. Semne;
• 2002 - Teroriștii din Turn sau Despre lașitate, roman-document. București, Ed. Moldovan Art Law;
• 2002 - Mesalina sau Despre Păcat și Purificare în Țara Sfântă: dialog profetic, roman. București, Ed. Tibo;
• 2002 - Măștile lui Caragiale sau Spovedania lui Mitică: de la origini și până mai apoi, roman-eseu. București, Ed. Tibo;
• 2002 - Pr. Vasile Modorcea, Monografia satului Grid din Țara Făgărașului, ediție îngrijită și postfață de Grid Modorcea, București, Ed. Tibo;
• 2003 - Sfânta Treime a poeziei românești, eseu. București, Ed. Tibo;
• 2003 - Dicționarul cinematografic al literaturii române. București, Ed. Cartea Românească;
• 2004 - Ludic, lubric și liturgic sau Înjurătura în teatrul și filmul românesc și nu numai: studiu critic. București, Ed. Cartea Românească;
• 2004 - Fuck You sau Injuraturi, pamflete, experimente în teatrul și filmul românesc si nu numai, critică. București, Ed. Tibo;
• 2004 - Dicționarul filmului românesc de ficțiune. București, Ed. Cartea Românească;
• 2005 - Miasme de parfume: comedie fuckyoucistă, teatru. București, Ed. Victor Frunză;
• 2005 - Un păcătos la Athos: romanul unui pelerinaj. București, Ed. Axioma Print;
• 2005 - Un blestem numit Electra: roman secretomonahic. București, Ed. Tibo;
• 2005 - Teatrul isihast, eseu. București, Ed. Axioma Print;
• 2005 - Sacralitatea: inițiere în spectacolul religios. București, Ed. Axioma Print;
• 2005 - Dicționarul cinematografic al artelor românești. București, Ed. Tibo;
• 2006 - Polifem. O privire ciclopică asupra culturii și inculturii române. București, Ed. Tibo;
• 2006 - Shakespeare și Eminescu. Craiova, Ed. Aius; în 2014, apare versiunea în engleză - Shakespeare and Eminescu, Craiova, Ed. Aius;
• 2006 - Filmul românesc în context european, studiu critic. Craiova, Ed. Aius;
• 2006 - Parangheliștii: pamflete și deziluzii. București, Ed. Axioma Print;
• 2006 - Filmele Noului Val - minidicționar. București, Ed. Axioma Print;
• 2007 - Țara originilor: o monografie gridophanică a Țării Făgărașului. Craiova, Ed. Aius;
• 2007 - Salata: aperitiv pentru un festin teatral cu Polifemi și Parangheliști, teatru. București, Ed. Axioma Print;
• 2007 - Citația: roman anamnezic. București, Ed. EU & UE;
• 2007 - Filmul japonez în context asiatic si mondial, eseu, Ed. EU & UE, ediția I; București, Ed. Axioma Print, ediția a doua, adăugită, 2008;
• 2008 - Gridophania sau Poetica trăirii. Craiova, Ed. Aius;
• 2008 - Shakespeare și Eminescu. Addenda: o cercetare gridophanică. Craiova, Ed. Aius;
• 2008 - Privirea lui Gopo: o călătorie catoptrică în laboratorul artistului, album. București, Ed. Axioma Print;
• 2008 - Dicționarul cinematografic al scriitorilor și artiștilor români. București, Ed. Palimpsest;
• 2009 - În căutarea portretului ideal: eseuri de arta plastică, Vol. 1-3. Craiova, Ed. Sim Art;
• 2009 - Twins Indiggo (în colaborare cu Mihaela Modorcea). Craiova, Ed. Sim Art;
• 2009 - Elogiul satului părăsit: bildungsroman. București, Ed. Axioma Print;
• 2009 - Isihasmul enescian. Culisele unui festival (2005 – 2007). Craiova, Ed. Aius;
• 2009 - Lamento sau Cheia universală: jurnalul singurătății, roman. București, Ed. Axioma Print;
• 2009 - I'm sorry, America sau Despre sminteală, eseu. Craiova, Ed. Aius;
• 2010 – Utopia, roman. Craiova, Ed. Sim Art;
• 2010 – Western Dracula și trei povestiri fantastice. București, Ed. Axioma Print;
• 2010 – Natura moartă: bildungsroman 2. Bucuresti, Ed. Axioma Print;
• 2010 – Mitică: povestiri cu bampiri. București, Ed. Axioma Print;
• 2010 – Între, religii fundamentale, dialog peripatetic despre starea în care trăim. Craiova, Ed. Sim Art;
• 2011 – Filmul American. Galați, Ed. Axis Libri; în 2012 apare versiunea în engleză - The American Film, Galați, Ed. Axis Libri;
• 2011 – Dicționarul critic al filmului românesc după 1989. București, Ed. Axioma Print;
• 2012 - Pluta, roman. Galați, Ed. Axis Libri;
• 2012 - Amorul la binea: istoria filmului erotic românesc. Galați, Ed. Axis Libri;
• 2012 - Jaful secolului: opera pictorului Mircea Ciobanu și furtul ei. Craiova, Ed. Sim Art;filmul
• 2012 - Compendiu de cultură evreiască. București, Ed. Palimpsest;
• 2013 - Sergiu Nicolaescu și enigmele sale. Craiova, Ed. Aius;
• 2013 - Lecțiile filmului. Filmul românesc în context mondial. Craiova, Ed. Aius;
• 2013 - Vitrina și culise. Festivalul "George Enescu". Craiova, Ed, Aius;
• 2014 - Dincolo de păpuriș. Roman surrealist cu desenele autorului. Craiova, Ed. Sim Art;
• 2015 - Minotaurul newyorkez, roman. Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae;
• 2015 - Istoria Festivalului Internațional “George Enescu”. Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae;
• 2016 - Mahalaua, roman. Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2016 - Sunetul primordial. Răstignirile lui Gheorghe Zamfir. Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2016 - Suprarealismul. În căutarea portretului ideal, vol. IV. Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2017 - Inocentopia. Un dictionar al inocenței. Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2017 - Spiritul critic față cu Festivalul și Concursul Internațional « George Enescu ». Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2017 - Armaghedon revelat, roman de anticipație. Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2018 - Genius, roman. Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2018 - Artiști români la New York în context american și mondial, studiu critic, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2018 - Civitas Innocentiae / Cetatea Inocenței, eseu în trei cărți cu pro-epilog, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2019 - Sanctuar (100), poezii, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2019 - Iuțirea de sine în viziune enesciană. Poeme des-cântate. Oratoriul "George Enescu", Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2019 - Filmul erotic, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2019 - Mesia ne bate la ușă. Poeme mesianice, roman, poezie, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2020 - Buharia sau Mesalina se întoarce, roman în șapte trepte, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2020 - Charta Moralia pe bază de paremii. Un dicționar al moralei (105), Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2020 - Viața și alte povestiri despre moarte , Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2020 - Corona Lisa, proză și poezii, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2021 - Experimente în arta lumii, Craiova, Ed. Aius;
• 2021 - Brâncuși în America, ediția română, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2021 - Arta sportului, plăcere și agresivitate, Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2021 - Amor și Omor, povestiri și poezii erotice (111), Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2021 - Mozart și Enescu (112), Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2021 - Cine dă mai mult?, licitații de artă în România și America (113), Brăila, Ed. Scriitorilor;
• 2021 - Starea națiunii, soluții de vindecare (114), Brăila, Ed. Scriitorilor;

Varia - in ediții colective[modificare | modificare sursă]

• 1969 - Pagini dunărene, Ed. Casa Creației Populare, Galați
• 1974 - Caiet de poezie, Ed. Eminescu, București
• 1979 - Etic și estetic, studii de estetică și teoria artei, Ed. Meridiane, București
• 1983 - Evoluția artei și exigențele receptării, Ed. Meridiane, București
• 2003 - I. L. Caragiale față cu reacțiunea… criticii, vol. 4, spectacole, ecranizări, Ed. „Rampa și ecranul”, București
• 2004 - Cu moartea în suflet, eseul „Sinuciderea lui George Genoiu”, Ed. „Rampa și ecranul”, București
• 2015 - Culorile Sunetelor, muzica și artele vizuale, eseul „Interferența artelor” și interviul „Singurătatea alergătorului de cursă... cultă”, Ed. Rao, București
• 2018 - Cartea Sunetelor, vol. 2, eseul „Muzica, precum un Cal Măiastru”, Ed. Arvin Press, București

Cărți traduse în limba spaniolă[modificare | modificare sursă]

• 2009 - Los Señoritos de dinero fácil, novela, Ed. Aius, Craiova
• 2016 - Los Señoritos de dinero fácil, novela, Indiggo Twins LLC

Cărți traduse în limba engleză[modificare | modificare sursă]

• 1999 - Dead about America. The New World of Afterwards, Ed. Semne, Bucuresti;
• 2012 - The American Film, Ed. Axis Libri, Galati;
• 2012 - Fine arts in America: an adventure in Paradise, Ed. Aius, Craiova;
• 2013 - The Cork from Badalan to New York: bildungsroman, roman, Ed. Axis Libri, Galati;
• 2014 - Brancusi in America. The Catalogue of the "Unknown Works, Ed. Indiggo Twins LLC, New York;
• 2014 - Shakespeare and Eminescu, Ed. Aius, Craiova;

Debutul literar[modificare | modificare sursă]

• În revista „Amfiteatru” nr. 4/ aprilie 1970, cu piesa de teatru „Zidul”;

Piese jucate[modificare | modificare sursă]

• Oul-om, spectacol inspirat de poezia lui Ion Barbu și montat de autor pe scena (aula) Universității București; premiera: 26 decembrie 1968 (interpreți: anul II de actorie IATC; scenografia: Traian Nitescu; coregrafia: Miriam Raducanu);
• Zidul, piesă montată de autor în stagiunea 1968-1969 la Teatrul dramatic din Galați, avându-l în rolul principal pe actorul Eugen Apostol;
• Lanțul, regia David Esrig, la TNB (text cenzurat), 1971;
• Cuburile, regia Iulian Vișa, Teatrul „Podul”, 1972;
• Lanțul, pe scena IATC (la clasa David Esrig), regia Iulian Vișa, 1973;
• Play-Seneca, regia Iulian Vișa, examen de stat, 1973;
• De-a legănatul, spectacol-lectură, regia Alexa Visarion, Teatrul „Odeon”, 1975;
• Lanțul, spectacol-lectură, regia Chris Simion, Clubul dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor, 2005.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

• 1982 - Transestetica lui Racine, în vol. Perspectivele creației, Ed. Univers, București; pentru prima oară sunt traduse în limba română și comentate Prefețele lui Racine la piesele sale, după vol. Racine, Théatre, La Pleiade, Paris, 1931

Scenarii[modificare | modificare sursă]

• 1981 – Campionii (d; s. în colaborare cu Dana Maurer, Constantin Vaeni; r. Constantin Vaeni)
• 1982 – Derută în paradis (r. Doru Nastase) – după romanul său omonim - moartea subită a regizorului s-a petrecut în timpul pregătirii filmului;
• 1987-1989 – scenarii despre Eminescu, Creangă, Caragiale, Maiorescu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Rebreanu, Coșbuc, Goga etc. pentru studioul „Sahiafilm”;
• 1992 – Unde fugi, maestre? (ff; în colaborare cu Constantin Munteanu, Bogdan Drăgulescu; r. Bogdan Drăgulescu);
• 1993 – Dănilă Prepeleac – proiect (ff; în colaborare cu Moldovafilm) rămas în faza de scenariu;

Filme TV[modificare | modificare sursă]

• 1994 – Satul ca o icoană (d); Treptele extazului (e) – cu participarea pr. Constantin Galeriu;
• 1995 – Dumnezeirea la Eminescu (dd) – cu Gavril Borodan în rolul lui Mihai Eminescu;

Sub Fereastra Mare, loc de închinare (d) – cu participarea IPS.Antonie Plămădeală; Altare de jertfă (d); Biserica din grâu (e); Nădejdea creștină (e); Ce-ai cu mine, Doamne? (dd) – cu Mircea Constantinescu în rolul lui Tudor Arghezi; În sihăstrie eternă (dd) – cu Mitzura Arghezi și IPS Valeriu Bartolomeu Anania; Miracolul românesc (e) – cu IPS Antonie Plămădeală; Dreptul de a-ți plânge morții (d);

• 1996 – Preotul de țară (d) – serial;

Obârșia lui Eminescu (d); Brâncuși – cioplitorul de suflete (dd) – cu Ernest Maftei în rolul lui Brâncuși; Dumnezeu s-a născut la sat (dd) – cu Virgil Flonda în rolul lui Lucian Blaga; Infinitivul lung brâncușian (e) – cu Nichita Stănescu, Emil Botta, Petre Pandrea, V. G. Paleolog, Petru Comarnescu, Edgar Papu, Constantin Noica; Dumnezeul lui Ion Creangă (dd) – cu pr. Ioan Rusu în rolul clericului Ion Creangă și cu Ernest Matfei în rolul lui Moș Nichifor Coțcariul; De la Sf. Apostol Andrei la „noii apostoli” (d); George Enescu – alesul lui Dumnezeu (dd) – cu violonistul și dirijorul Louis Haritver în rolul lui George Enescu;

• 1997 – Urmașii Marelui Anonim (dd) – cu Radu Beligan;

Crăciun în Maramureș (e); Țara colindelor (e); Nicolae Grigorescu – pictorul de biserici (e) – cu Barbu Brezianu, Radu Bogdan, Horia Bernea;

• 1998 – Credința lui Moromete (dd); ț

Bârlogul lui Faust (d) – cu Nicolae Balotă; Pașii credinței în Țara Sfântă (e); Biserica din scrum (d); Gurasada (d); Mănăstirea Ursitelor (d); Biserica din poezie (e) – a semnat și i.; Mesia din noi (e); Andrei Șaguna – un Mesia al românilor (e) – cu pr. Mircea Păcurariu;

• 1998-1999 – Cu tezaurul credinței în Lumea Nouă (d) – serial (și i.);
• 1999 – Calea Mântuirii (e) – și i.;

Vetre providențiale (d); Lumea ca sămânță (e) – și i.; Miorița sau Rostuirea jertfei (e);

• 2000 – Nostradamus (e) – și i;

Apostolul cărții (e); Fântâna credinței (e);

• 2000-2001 – Dunărea sacră (dd) – serial;
• 2001 – Agonia (d) – și i.;

Serialul londonez (d) – și i.; Castelul (d) – și i.; Deschide ușa, creștine (e);

• 1999-2002 - Doina, Nae Ionescu – românul verde, Copilăria lui Brâncuși, Măștile lui Caragiale, scenarii blocate de conducerea TVR (publicate în volumele Teroriștii din Turn și Măștile lui Caragiale);
• 2004 - 2005 – premiera pe marele ecran a filmelor: Crăciun în Maramureș; Țara colindelor; Obârșia lui Eminescu; Brâncuși – cioplitorul de suflete; George Enescu – Alesul lui Dumnezeu; Dumnezeu s-a născut la sat; Bârlogul lui Faust; Ce-ai cu mine, Doamne?; Credința lui Moromete;
• 2006 – premiera pe marele ecran a filmului Infinitivul lung brâncușian;
• 2007 – Intergala filmelor sale pe postul Cosmos TV, la emisiunea „Ferestre spre lume”; prezentarea filmului George Enescu – Alesul lui Dumnezeu, varianta spaniolă, la Madrid și Alcala de Henares, cât și în cadrul Festivalului internațional „George Enescu”, unde a atins recordul de a avea șapte proiecții; O familie de muzicieni (d);
• 2008 – Oglinda și Masca sau În căutarea portretului ideal (e) – despre orașul Madrid și muzeele lui; continuarea prezentării filmelor sale la emisiunea „Ferestre spre lume” de pe Cosmos TV;

IOANA IERONIM

Mai multe imagini

Sari la navigareSari la căutare

Ioana Ieronim
Date personale
Născută	9 ianuarie 1947 (74 de ani)  Râșnov, Brașov, România
Cetățenie	România
Ocupație	poetă traducătoare scriitoare
Modifică date / text

Ioana Ieronim (n. 9 ianuarie 1947, Râșnov, județul Brașov) este o poetă și traducătoare română.^[1]

Cuprins

• 1Biografie
• 2Opera
  • 2.1Versuri
  • 2.2Traduceri
• 3Note
• 4Bibliografie
• 5Legături externe

Biografie[modificare | modificare sursă]

A debutat cu versuri în 1971, în „România literară” și „Luceafărul”, iar editorial în 1979 cu volumul „Vară timpurie”.

Are preocupări în domeniul teatrului, traducând din Shakespeare pentru piesele regizate de Cătălina Buzoianu:

• Furtuna, regia Silviu Purcărete;
• Măsură pentru măsură, regia Andrei Șerban și Dana Dima;
• Regele Lear, dar a tradus și piese aparținând lui Arthur Miller și Tennessee Wiliams.^[2]

Opera[modificare | modificare sursă]

Versuri[modificare | modificare sursă]

• Vara timpurie, 1979;
• Proiecte de mitologie, 1981;
• Cortina, 1983;
• Egloga, 1984;
• Poeme, 1986;
• Luni dimineața, 1987;
• Când strugurii se prefac în vin, 2013.^[3]

Traduceri[modificare | modificare sursă]

• N. Petersen, Strada săndălarilor, 1977;
• J. Conrad, Țărmul refugiului, 1979;
• S. Vestdijk, Călătorie în Jamaica, 1980.

POEZII:

Lauda

Tot el mai presus
trupul, darul
si nu lumina de furat
lumina care te-a invatat sa taci
la umilinta si lovire
si batjocura
acolo unde trupul, o, cit de frumos
ar fi raspuns.

Portret de femeie

Poarta o mantie neagra de catifea
un acord al tainei de ore tirzii
si arcade

s-a fardat pe un singur obraz
caciula mare trasa pe frunte
bratele in fisul etern albastru

ivindu-se din faldurile moi
cu o mica poseta
sacosa
cizmele incarcate de noroiul
cartierului nou
copilul pe linga ea
intre tarabele de
zarzavaturi

flori vopsite rosu, vernil, auriu
miere solara
cu surisul ferit si stapin, de madona
ea stringe intr-un colt de geanta
hirtiile scrise azi-noapte
le apara
de tentaculele umede ale telinei.

Viața e vis

ea cotrobaie in coltul de jos, la camara
isi umple de zarzavaturi castronul mare de plastic galben
pune un ziar pe masa de bucatarie
ia cutitul supranumit iataganul (un fier
negricios si aspru, cum nu gasesti in oras
cu una - cu doua)
instaleaza radioul portativ pe un scaun la priza
„Raspundem ascultatorilor
Paducelul,
Folia crataegi
este cunoscut inca din cele mai vechi timpuri.

in zilele noastre"
Curata intai morcovi atosi de anul trecut
ii arunca pe rand in chiuveta,
radacinile de patrunjel razuite
isi raspandesc mirosul agresiv
si o telina obeza, cu fata crapata adanc
„fratii
Huascar si
Atahualpa
au purtat intre ei razboaie

grele, pentru stapanirea
Imperiului"
cutitul inconjoara leguma dura,
ii reteaza nodurile, mustatile
- deodata lama scapa si cresteaza degetul, sangele se prelinge pe pielea murdara de pamant, reflex, ea apropie mana de gura, se opreste la timp, da drumul apei sa curga peste taietura
(apa calda nu mai e la ora asta
si pana la os doare apa rece pe rana)
ia o zdreanta alba, o infasoara pe falanga,
leaga ata pe deasupra, rasucind mosorul
de mai multe ori
„Cel mai de seama diamant din lume, pe numele lui
Cullinan, a fost taiat in noua"
mai are cartofii si ceapa, da jetul puternic peste ele
pune marar, leustean, patrunjel palid de iarna
intr-o sita, le clateste indelung
„Cel mai mare vulcan al lumii
e un vulcan stins"
da la o parte capacul, aburul
rabufneste pana-n tavan - gaina fiarta
s-a umflat, alba, sta sa plesneasca
suna la usa - copilul - apasa repetat
— nu te mai distra asa ca se strica, nu ti-am spus? ce-ai facut la scoala?
hai sa mananci ceva, unt cu branza
unt cu miere unt cu gem, cel putin o portocala,
pe urma fugi la joaca
„Nu sunt baiat, dar
am indragit cariera armelor"
(ah, alta emisiune)

da drumul la zarzavaturi in supa
pune capacul, copilul a plecat,
ea intra in baie, isi curata mainile
pe un sfert de lamaie
suna telefonul, prinde receptorul cu doua degete
sunt aia de la servici, da-da, pana maine
incheie toate calculele
se intoarce la baie, isi strange parul se unge pe fata, spala chiuveta cu tix apa se prelinge pe perete
- numai de n-ar curge iar la vecini — merge in casa, inchide geamul
pune un radiator in priza, pune un disc
strange hainele de pe fotolii
le vara in dulapuri, le agata in cuier
uda palmierul din glastra
iar suna telefonul - bine, pe-aici si eu, ocupata
dar tu? ne vedem curand, da, neaparat
aduna niste scame de pe covor se asaza apoi la masa de lucru
- cerul - albastru, sarbatoare divina
Soarele pulseaza pe zidul din fata, ferestre, balcoane, scutece, asternuturi.
Tanarul cunoscut sub numele de „Prajina
Libertatii"
- in tura de noapte saptamana asta -isi scutura patura galbena
Ea coboara ochii pe hartii
lucreaza - ochii tes invizibile linii
de la o hartie la alta,
piciorul ritmeaza, imperceptibil,
muzica pusa in surdina.
Copilul navaleste pe usa
Ce-i? — imi iau patinele,
facem intrecere cu scara sase -
ea se asaza iar la birou, incremeneste
in cristalul mut al camerei.

Intr-un tarziu merge la bucatarie
apa in oala a scazut
peretii au asudat
Pune borsul sa fiarba.
E vremea pranzului

ION MUREȘAN

Ion Mureșan
Ion Mureșan recitând la Bistrița, 2011
Date personale
Născut	9 ianuarie 1955 (66 de ani) Vultureni, Cluj
Naționalitate	România
Ocupație	poet
Modifică date / text

Ion Mureșan (n. 9 ianuarie 1955, Vultureni, județul Cluj) este un poet și publicist român contemporan.

Cuprins

• 1Biografie
• 2Volume publicate
  • 2.1Poeme
  • 2.2Eseuri
  • 2.3Antologii
• 3Afilieri
• 4Premii
• 5Alte activități
• 6Note
• 7Legături externe

Biografie[modificare | modificare sursă]

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

v • d • m

A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 și 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean și redactor-șef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franța în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Poeme[modificare | modificare sursă]

• Cartea de iarnă, București, Ed. Cartea Românească, 1981
• Poemul care nu poate fi înțeles, Târgu Mureș, Ed. Arhipelag, 1993
• Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Țepeneag, Belin, 2001
• Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiș, traduceri de Virgil Stanciu și Dumitru Țepeneag, Baia Mare, Fundația Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007
• Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichter
• cartea Alcool, Bistrița, Ed. Charmides, 2010^[1][2][3][4]

Eseuri[modificare | modificare sursă]

• Cartea pierdută - o poetică a urmei, Bistrița, Ed. Aletheia, 1998

Antologii[modificare | modificare sursă]

• Antologia poeților tineri (antologie de George Alboiu), București, Ed. Cartea Românească, 1982
• Antologia poeziei române de la origini până azi (antologie de Dumitru Chioaru și Ioan Radu Văcărescu), Pitești, Ed. Paralela 45, 1998
• Poezia romana actuala, vol. I (antologie de Marin Mincu), Constanta, Ed. Pontica, 1998
• Antologia poeziei generației '80 (antologie de Alexandru Mușina), Brașov, Ed. Aula, 2002
• Voor de prijs van mijn mond ^[5] – antologie de poezie română a ultimei jumătăți de secol, Ed. Poezie Centrum, Belgia, 2013, introducere și traducere de Jan H. Mysjkin

Este prezent în:

• Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119

Afilieri[modificare | modificare sursă]

• Membru al Uniunii Scriitorilor din România
• Membru fondator al Asciației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO)

Premii[modificare | modificare sursă]

• Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (1981)
• Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1993)

Alte activități[modificare | modificare sursă]

În august 2010 a susținut un recital de poezie la festivalul FânFest, Roșia Montană în cadrul campaniei „Salvați Roșia Montană”.

POEZII:

Convorbiri cu diavolul

„intre timp pacatele mele se inmulteau"
Beat mort sub lumina lina strecurata prin ferestrele
carciumii „Europa." beat mort in propria-mi gura, pe propria-mi limba
lungit rezemat intr-un cot pe pajistea rosie si unduitoare
aproape de stancile dintilor, cu sticla pe jumatate golita rezemata de piept si un singur gand tolanit intre maruntaiele mintii : ca-s singur si ca-s foarte bun la gust.
O, din tunelul gatlejului urca ametitoare muzica
lui
David si te simt si pe tine urcand, apropiindu-te, orbecaind, chinuindu-te

in rochia vaporoasa, in rochia albastra, „Danseaza !" se aude dinauntru ca tunetul glasului
Domnului, si tocurile tale ascutite prind a bate pe loc, prind a se avanta in largi piruete,

lasand in urma lor gropi mici in care sangele balteste, pana cand te dezbraci, pana cand te lungesti
langa mine si aruncate-s cat colo rochia si sutienul si chiloteii (ca doua coloane de lumina sunt coapsele tale, eu insumi lumina, a treia, intre ele) pana iti musc umerii, pana iti musc beregata, pana
te invinetesti si cu briceagul iti sap groapa in propria-mi limba, in pajistea rosie si unduitoare te inghesui si te ingrop
sub o movila de carne, si din doua lemne si din doi pari iti fac cruce si in propria-mi limba, la capataiul tau o infig si din
propria-mi gura sar repede, in pielea goala, printre dinti, ca
o injuratura, „Fugi" imi zic si ma impiedic de mine, beat mort printre tufele de urzici uscate, „Scoala, ma !" dau cu pumnul si cu picioarele
in coastele mele si strig, „Scoala, ma, scoala, du-te acasa, e tarziu si e frig !" Dar abia de ma intorc pe partea cealalta, cat
sa-ti simt crucea lovindu-mi cerul gurii,
cat sa vad cerul deasupra mea ca un stalp pietros din care atarna tufe de urzici uscate
Beat mort, marea-i uscata ca iasca, iar pe marginea ei picura lumina lina strecurata
prin ferestrele carciumii „Europa."

Glasul

Trecea glasul surorii singur prin incaperi:
Nu vorbesc in numele voluptatii dar lucrurile le ating
cum coapse de femei as atinge.
Caci nu vom fi crutau
in curind vom avea viziunea unei pasari
deasupra a mari gramezi de fructe.

Trecea glasul surorii singur prin incaperi.
Acest tron intunecat in mijlocul plantatiei iar poetul e ca un iaz tinar toamna
— puterea lui e departe de el.

Poemul de iarnă

Ay nici lucrarile zeilor nu-s atat de superbe ca o mare
cultura in declin formele perverse si hermafrodite se inmultesc asemeni
celulei
canceroase pe care iarna la gura sobei o poti urmari in plina perioada
de rut traind chiar desfatari senzuale in fata microscopului.
Cata migala cata migala — exclam — si cu buzele umede
imi sarut moartea pe botisor sunt singur repede ma ascund intr-o piele de cal si ma urc

in fereastra cei care trec vad intr-o fereastra o piele de cal singura in sfarsit imi mai spun dovedesc sentimente mai blande
fata de propria-mi nebunie.
Descriu lupta mea cu imaginea cainelui : dintii
scrasnesc in
hartia fotografica ah, am reusit sa-i zmulg o ureche.
Mama si tata s-au urcat

Poemul de iarna

Vezi toate poeziile poetului Ion Muresan

Ay nici lucrarile zeilor nu-s atat de superbe ca o mare cultura in declin formele perverse si hermafrodite se inmultesc asemeni celulei canceroase pe care iarna la gura sobei o poti urmari in plina perioada de rut traind chiar desfatari senzuale in fata microscopului. Cata migala cata migala — exclam — si cu buzele umede imi sarut moartea pe botisor sunt singur repede ma ascund intr-o piele de cal si ma urc in fereastra cei care trec vad intr-o fereastra o piele de cal singura in sfarsit imi mai spun dovedesc sentimente mai blande fata de propria-mi nebunie. Descriu lupta mea cu imaginea cainelui : dintii scrasnesc in hartia fotografica ah, am reusit sa-i zmulg o ureche. Mama si tata s-au urcat in podul casei pentru a urmari lupta. Glorie glorie striga si plang fericiti. Ei aud dintii mei scrasnind in hartia fotografica. Deschid gura si le arat semnul puterii mele : un firicel de sange amestecat cu saliva, ihi, dragoste pentru natura. Si-a facut in sange crescatorie de pesti. De, dragostea pentru natura nu lasa urme vizibile dar tu ce sa mai cauti in copilarie cu aceste picioare paroase pojarul varicela urticarea ti-ar da in cel mai bun caz doar vagi senzatii erotice (inghite-ti vorbele fii respectuos si intinde-te odata pe burta !) Gura mea e stramba gura mea e stramba gura mea e stramba — imi repet — pentru ca maine sa cred asta din respect pentru memorie. Pentru Dumnezeu sa nu uit a saruta mainile domnisoarei Elena maini tremuratoare ce par a strange tot timpul o pasare de gat. (intinde-te odata pe burta inghite-ti vorbele si fii respectuos !) II S-a sfarsit si matriarhatul in timpul lui am facut multe fapte bune Acum sambata dupa amiaza e frig si nu am la ce ma gandi Frumoasa doamna imi plange pe umar „Lauda tuturor tranzactiilor comerciale" Bolborosesc si numar orele care trec „Cea mai minunata pasare e Zeului Comertului Maine dimineata vom incepe sa domesticim animalele" „Noi vom manca averea batranului domn" Canta corul copiilor la marginea unei paduri Cu fata spre fabulosul oras pana cand Li se fac dintii roz ca petalele de trandafir. III Atata bunacuviinta cata la un mort iarna dupa o noapte geroasa i se fac pupilele flori de gheata o splendoare inca putem admira forma corpului gol in zapada de pe cantar in care iata tocmai acum se cuibareste un caine roscat. in sfarsit a vorbi langa flacara unei lumanari e la "fel cu a vorbi la gura unei pesteri. Mai bine o mica sindrofie cu ceai : capul incaruntit al vecinului creste parca direct din tablia mesei cand ma infurii simt destinul — zice — tot ca pe o furie dar mult mai mare intr-o buna zi te uiti in oglinda si vezi ca o negura deasupra unei mlastini apoi traiesti multumit ca ti-ai vazut glasul. (Iei pixul si faci o mica socoteala pe burta mortului) Atat de singur incat pot sa-mi inchipui ce as simti daca as saruta un paianjen si pot sa-mi inchipui ca e atat de frig incat cuvintele crapa in gura si pocnesc ca pietrele in pustiu. Mai bine o mica sindrofie cu ceai la care sa-mi miros pe furis subsuorile ca pe niste palme ocrotite de lege si sa ma exersez in laudarea portelanurilor. Elena in rochie colorata de bal deschide usa de parca ar deschide gura unui caine — ham ham ma ridic din fotoliu si incep sa latru ham ham ham