1. /5 FEBRUARIE 2022 - ISTORIE PE ZILE - Evenimente; Nașteri

Evenimente

·      62 – Orașul Pompeii a fost lovit de un cutremur catastrofal, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția Vezuviului.

Pompeii - foto: ro.wikipedia.org

La 5 februarie 62, are loc la la Pompei un cutremur cu o magnitudine estimată între 5 și 6 grade pe scara Richter. Orașele Pompei si Herculaneum au fost grav avariate. Cutremurul pare să fi fost un precursor al eruptiei vulcanului Vezuviu din anul 79 e.n. , care a distrus aceleași două orașe. Filosoful si dramaturgul roman Seneca cel Tanar a scris despre acest cutremur in a șasea carte a lucrarii Naturales questones, intitulat De Terrae Motu. Pompeii a fost un oraş roman în apropierea oraşului Napoli, în regiunea Campania din Italia. În urma erupţiei vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., oraşul Pompeii a fost distrus şi acoperit de un strat gros de cenuşă şi piroclastite. Abia în anul 1748 a fost redescoperit întâmplător, după ce mai întâi Herculaneum, o altă localitate distrusă de aceeaşi erupţie a Vezuviului, fusese descoperită în 1738. Cercetările arheologice au scos la iveală o imensă cantitate de informaţii detaliate despre viaţa citadină în Imperiul Roman la culmea dezvoltării sale. În prezent, Pompeii este una dintre cele mai importante atracţii turistice ale Italiei.

·      1286 – Filip cel Frumos este incoronat la Reims rege al Frantei (m. la 29 noiembrie, 1314). A fost regele Franței din 1285 până în 1314, si membru al dinastiei Capețiene.

Filip al IV-lea cel Frumos (franceză Phlippe IV le Bel) (născut la palatul Fontainebleau în 1268 – mort la 29 noiembrie, 1314) regele Franței din 1285 până în 1314, fiind membru al dinastiei Capețiene – foto (Juan de Flandra: Portretul lui Philippe le Beau,Knsthistorisches Museum Viena) – cersipamantromanesc.wordpress.com

Filip cel Frumos a fost fiul regelui Filip al III-lea (1245-1285) și al reginei Isabela d’Aragon (1247-1271). La data de 14 august 1284 se căsătorește cu Ioana I de Navara,devenind regele Navarei, din 1284 până în 1305, dupa decesul acesteia. Cei doi au avut împreună șapte copii.Nu s-a recăsătorit niciodată.

·         1535: Apare prima lege specifică referitoare la săraci și aparține Parlamentului din Paris, Franța

·   1576 – Henric de Navara reneaga catolicismul și se alătură forțelor protestante în razboaiele religioase din Franta.

Henri de Bourbon (denumit și Henric cel Mare (Henri le Grand) iar în regiunea lui de baștină, Gasconia, unde era iubit, era numit și “regele nostru Henric” (13 decembrie 1553 – 14 mai 1610), rege al Navarei (1572-1610) și rege al Franței (1589-1610), primul rege din familia de Bourbon – foto: ro.wikipedia.org

Henric al IV -lea (n.13 decembrie 1553 – d.14 mai 1610), a fost rege al Navarrei (1572-1610) si rege al Frantei din 1589 pana in 1610. A fost primul monarh francez al casei de Bourbon. A promulgat Edictul de la Nantes în 1598, care garanta libertățile religioase protestanților, ceea ce a dus la incheierea războaielor religioase. El a fost asasinat de către un catolic fanatic, Francois Ravaillac și a fost succedat la tron de fiul său, Ludovic al XIII-lea. Considerat uzurpator de catolici și trădător de către protestanți, Henry a fost greu de acceptat de către populație și a scăpat de cel puțin 12 tentative de asasinat.Un rege nepopular în timpul domniei sale, popularitatea lui Henry foarte mult îmbunătățit postum.

·      1631 – Teologul protestant englez Roger Williams emigrează la Boston.

Roger Williams, statuie de Franklin Simmons – foto: ro.wikipedia.org

Roger Williams (c. 1603 – între ianuarie și martie 1683) a fost un teolog protestant englez, care a fost un promotor timpuriu a libertății religioase și a separării bisericii de stat. În 1636, el a fondat colonia Plantațiile Providence, care a oferit un refugiu pentru minoritățile religioase. Williams a întemeiat prima biserică Baptistă în America, Prima Biserică Baptistă din Providence. El a studiat limbile Americanilor Nativi și a fost un susținător pentru relații corecte cu Nativii Americani. Williams a fost, fără îndoială, primul aboliționist în America de Nord, care organizase prima încercare de a interzice sclavia în oricare din cele treisprezece colonii originale.

·         1690: S-a încheiat, la Sibiu, tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685 -1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial, Donald Heissler. Tratatul de la  la 5/15 februarie 1690 la Sibiu  încheiat un tratat din 5 articole între domnul Moldovei i şi împăratul habsburgic, prevedea garantarea domniei ereditare familiei Cantemir, neimpunerea religiei catolice, ajutor reciproc în caz de invazie polonă. În schimb,Moldova  era obligată să le plătească imperialilor un tribut de 50 000 de galbeni. Articolul al doilea prevedea: “Domnul va fi întărit pe viaţă, iar fiului său mai mare i se va conferi titlul de conte.” Cantemireştii, conform chiar spuselor ilustrului sau fiu  Dimitrie Cantemir, erau “coborâtori din vechiul neam al Cantemireştilor… de la Crâm”. Această idee este preluată de A.D. Xenopol: “Cantemireştii sunt de origine tătari, după cum arată chiar numele lor: Han Temir” . Conform acestei opinii, Teodor este primul reprezentant al familiei, care în timpul domniei lui Ştefan cel Mare ar fi trecut în serviciul Ţării Moldovei, fiind miluit de către domn cu o slujbă şi moşii în sudul ţării. Ulterior, după ce tătarii cuceresc pământurile respective, Teodor primeşte trei moşii în ţinutul Fălciu şi administrarea ţinutului Codru. P.P. Panaitescu arăta că “în împrejurările specifice în care a scris Dimitrie Cantemir viaţa tatălui său, el nu putea face operă de cronicar obiectiv, chiar sentimentele fireşti ale unui fiu faţă de părintele său îl sileau să înfrumuseţeze, să înnobileze figura morală a lui Constantin Vodă”, iar  C. C. Giurescu, probabil în baza informaţiei preluată din I. Neculce, consideră că domnul “Constantin Cantemir era dintr-un neam modest de răzeşi, din satul Silişteni, în judeţul Fălciului”. Viitorul domn al Ţării Moldovei s-a născut la 8 noiembrie 1612 în localitatea Silişteni. Rămânând fără părinţi şi cu moşiile pustiite de tătari, tânărul Cantemir se înrolează ca mercenar în armata polonă unde s-a aflat în serviciu la doi regi – Vladislav şi Jan Cazimir “…A servit timp de şaptesprezece ani în armata polonă, ajungând “rotmistru”, sau căpitan de cavalerie” [7]. S-a evidenţiat în bătăliile cu suedezii. În Polonia a făcut cunoştinţă cu Langlois Franзois (gravor francez), care l-a găzduit pe Cantemir la Paris în perioada 1643 – ianuarie 1647. Cariera militară i-a adus recunoaşterea şi respectul duşmanilor, boierilor locali, dar şi al suzeranului. A deţinut cu precădere mai multe dregătorii: “mai întâi vornic de Bârlad (1664-1668), apoi armaş (1668-1672), serdar (1672-1681) şi mare clucer (1681-1684)” [10]. Cu toate că era fidel Porţii, în domeniul politicii interne s-a manifestat contra domniilor fanariote. Faptul a fost unul din principalele argumente pentru Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, de a-l susţine pe Cantemir la domnie. Având relaţii bune cu Suleyman-paşa, Şerban Cantacuzino a organizat la Obluciţa o întâlnire a acestuia cu boieri moldoveni refugiaţi. Eforturile lui Dumitraşcu Cantacuzino, care a trimis şi el o delegaţie la Obluciţa au fost zadarnice. La 15/25 iunie 1685, după unele surse – la Babadag , după altele – la Constantinopol, Cantemir este proclamat domn al Ţării Moldovei. Din cei doi feciori ai sai, Dimitrie a fost lăsat ostatic la Constatinopol. A fost printre puţinii domni ai epocii sale  care şi-au păstrat tronul până la moarte. În pofida unei domnii plină de ameninţări, de situaţii duplicitare, de schimbarea vectorilor politicii externe, de răsturnări dramatice de situaţie, Constantin Cantemir a reuşit să asigure ţării o relativă stabilitate. Neştiinţa de carte, originea răzeşească i-au fost compensate pe deplin de experienţa vieţii şi de abilităţi înnăscute de diplomat şi administrator. În timpul domniei lui Antioh Cantemir, osemintele lui Constantin Cantemir sunt aduse la mănăstirea Mira, una din ctitoriile sale.

·   1818 – Jean-Baptiste Bernadotte, fost general al lui Napoleon, este ales rege al Suediei si Norvegiei.

Carol al XIV-lea Ioan – foto – ro.wikipedia.org

Carol al XIV-lea Ioan, francez prin naștere, pe numele său adevărat Jean-Baptiste Bernadotte (26 ianuarie 1763 – 8 martie 1844) rege al Suediei și Norvegiei, prinț suveran de Pontecorvo, general și Mareșal al Primului Imperiu Francez. Este fondatorul actualei dinastii ce se află pe tronul Suediei.

·      1852 - Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume, este deschis publicului.

Palatul de iarnă din Sankt Petersburg – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Muzeul Ermitaj este un muzeu situat în centrul oraşului Sankt Petersburg, Rusia, pe malul Nevei, în Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, este astăzi unul dintre cele mai mari muzee din lume. Mai mult de 60.000 de piese sunt expuse în aproximativ 1.000 de săli, în timp ce 3 milioane de obiecte sunt păstrate în rezervă. Muzeul prezintă, pe lângă numeroase piese ale antichităţii, o colecţie de opere de artă europene a perioadei clasice care se numără printre cele mai frumoase din lume, alături de cea a muzeului Luvru şi muzeului Prado. Printre operele expuse figurează picturi ale maeştrilor olandezi şi francezi ca Rembrandt, Rubens, Matisse şi Paul Gauguin. Aici pot fi găsite o pictură în ulei a lui Leonardo da Vinci, cât şi 31 de picturi ale lui Pablo Picasso. Muzeul are 2500 de angajaţi. Clădirile ce adăpostesc muzeul constituie unul dintre principalele ansambluri ale centrului Sankt-Petersburgului, ansamblu inclus în patrimoniul mondial al UNESCO.

·         1861: La Sighet s–a înființat "Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș"

·    1867 – S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei, pierzandu-si autonomia.

Harta regiunilor austro-ungare locuite de români.
Sursă: William R. Shepherd: Historical Atlas – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În data de 5 februarie 1867, pe fondul unor înfrângeri militare în faţa francezilor, prusacilor şi piemontezilor, dar şi pe baza frământărilor naţionale din cadrul Imperiului Habsburgic, se ajunge la un compromis între Viena şi Budapesta şi se încheie acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, cu scopul temperării năzuinţelor maghiarilor de independenţă. Astfel Viena va face mai multe concesii Budapestei, printre acestea hotărârea ca Banatul şi Transilvania, vechi provincii istorice româneşti, să fie alipite Ungariei, parte a noului stat dualist. Banatul era deja în 1867 parte a Arhiducatului Austriei, făcându-se doar “transferul” către Ungaria. Transilvania însă beneficia de autonomie în cadrul Imperiului Habsburgic, Viena acceptând compromisul cedării acestui teritoriu Ungariei, de dragul menţinerii imperiului. În comparaţie cu cele două provincii româneşti din vest, Bucovina va rămâne un ducat în zona controlată de Viena şi nu de Budapesta.

Limbile vorbite în Austro-Ungaria după: William R. Shepherd, Distribution of Races in Austria-Hungary, Historical Atlas, 1911 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Spre deosebire de partea austriacă, Ungaria era administrată în mod centralizat, iar politica față de minorități a fost dominată de intenția autorităților de la Budapesta de a maghiariza populațiile nemaghiare care alcătuiau majoritatea procentuală în cadrul Regatului. În anul 1867, data inaugurării acestei politici în partea ungară a Austro-Ungariei, Ungaria număra 13.579.000 locuitori. Dintre aceṣtia erau maghiari numai 5.665.000 faṭă de 7.939.00 locuitori nemaghiari. Această stare de fapt va dăinui până în 1918, când după deznodământul Primului Război Mondial, provinciile istorice româneşti se vor uni cu România, chiar dacă parţial ca în cazul Banatului (partea estică revenind Serbiei).

Destrămarea Austro-Ungariei în 1918 – foto: ro.wikipedia.org

·  1876 – Apare prima revistă română de medicină din Transilvania “Higiena şi şcoala”, editată de Paul Vasici–Ungureanu.

*  1885 – Regele Leopold al II-lea al Belgiei a înființat Statul Independent Congo din Africa, stat pe care apoi l-a condus ca pe o posesiune personală.

Statul Independent Congo – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Statul Independent Congo a fost un stat corporatist controlat personal de regele Leopold al II-lea al Belgienilor printr-un ONG-marionetă, denumit Association Internationale Africaine. Leopold era unicul acționar și președinte al acestei organizații care a exploatat resursele de cauciuc, cupru și alte minerale din bazinul Râului Lualaba. Teritoriul acestui stat se suprapune peste cel al actualei Republici Democrate Congo și a existat între 1885 și 1908, când a fost anexată de guvernul Belgiei. Statul Independent Congo a căpătat o faimă negativă din cauza maltratării brutale a populației locale și a jefuirii resurselor naturale. Sub administrarea lui Leopold al II-lea, Statul Independent Congo a devenit locul unuia dintre cele mai mari scandaluri internaționale ale secolului al XX-lea. Raportul consulului britanic Roger Casement privitor la uciderea a cel puțin 122 de congolezi în timpul unei expediții de colectare a cauciucului din 1903 a dus la arestarea și pedepsirea mai multor oficiali albi (inclusiv a unui cetățean belgian). În lipsa unui recensământ (primul a fost efectuat în 1924), scăderea demografică este greu de cuantificat. Raportul lui Roger Casement arată că depopularea este cauzată mai ales de patru factori: „războiul fără discernământ”, înfometarea, scăderea natalității și bolile tropicale. Agențiile de presă europene și americane au mediatizat situația Statului Liber Congo în 1900. Până în 1908, presiunea publică și manevrele diplomatice au dus la încheierea domniei lui Leopold al II-lea și la anexarea Congoului drept colonie a Belgiei, sub numele de Congo Belgian.

·         1889: Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenției Telegrafice Române, care este în curs de organizare la București, o "odae mare în casele ce ocupă". În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor răspunde că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie "să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa" spațiul solicitat. (24 ianuarie/5 februarie)

·         1905: A avut loc premiera piesei “Manasse” de Ronetti Roman, la Teatrul Național din București, cu Constantin Nottara în rolul principal

·         1919 – A fost creată compania United Artists (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut de către Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas Fairbanks şi D.W. Griffith.

D.W. Griffith, Mary Pickford, Charlie Chaplin (aşezat) şi Douglas Fairbanks, la semnarea contractului de instituire United Artists. În spate avocaţii Albert Banzhaf (stânga) şi Dennis F. O’Brien (dreapta) – foto: ro.wikipedia.org

·         1919 – Partidul Muncii, format de un grup de oameni de cultură la Iaşi, România, în frunte cu Paul Bujor şi Constantin I.Parhon, fuzionează cu Partidul Ţărănesc din Romania.

·         1925: Stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Chile,

·         1935: are loc constituirea organizaţiei "Frontul românesc", din aripa de dreapta a Partidului Naţional Ţărănesc, condusă de Alexandru Vaida-Voievod. "Frontul românesc" a editat publicaţia cu acelaşi nume din 1935 pînă în 1938. Organizaţia şi-a încetat activitatea la 30 martie 1938.

·         1945 – Are loc in Bucuresti o demonstraţie violenta împotriva guvernului Rădescu, organizata şi plătita de comunisti.

·         1946: Anglia și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de dr. Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România

·         1956 – Iau sfarsit Jocurile Olimpice de iarna de la Cortina d’Ampezzo, Italia. Au participat reprezentantii a 32 de natiuni. 821 atleti (134 femei si 687 barbati), s-au intrecut in 24 de probe olimpice, intre 26 ianuarie si 5 februarie.

·         1958 – O bomba cu hidrogen americana s-a  pierdut  in Oceanul Atlantic. O  bomba nucleara de 3500 kg se pierde in ocean in apropierea coastelor statului Georgia, dupa ce avionul care transporta bomba s-a ciocnit in aer cu un avion de vanatoare. Bomba nu a mai fost gasita niciodata…

·     1971 – A aselenizat nava cosmica americana “Apollo 14″. A fost lansată in spatiu la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard.

Aselenizarea navei Apollo 14. În fotografie comandantul misiunii, Alan Shepard – foto: ro.wikipedia.org

Apollo 14 a fost a opta misiune din programul Apollo și a treia care a dus oameni pe Lună. Ea a durat nouă zile, și a început cu lansarea de la 31 ianuarie 1971, și a continuat cu aselenizarea de la 5 februarie. Modulul Lunar a aselenizat în formațiunea Fra Mauro; aceasta era destinația nereușitei misiuni Apollo 13. În timpul celor două activități extravehiculare, s-au adunat peste 45 kg de roci lunare și s-au efectuat mai multe experimente, printre care studii seismice. Comandantul Alan Shepard a lovid două mingi de golf de pe suprafața lunară cu o crosă improvizată adusă de pe Pământ. Pilotul modulului de comandă Stuart Roosa a luat cu el câteva sute de semințe, dintre care multe încolțiseră până la întoarcere.

Apollo 14, de la stânga la dreapta: Roosa, Shepard, Mitchell – foto: ro.wikipedia.org

·         1979: Are loc premiera filmului "Nea Mărin Miliardar" în regia lui Sergiu Nicolaescu, în rolul principal Amza Pellea. A fost unul dintre filmele cu cea mai mare audienta din istoria cinematografului romanesc.

·         1983: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m)

·   1990 – A fost înființat la București Muzeul Țăranului Român, continuatorul muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, inaugurat la 1 octombrie 1906, director fiind numit pictorul Horia Bernea.

Muzeul Național al Țăranului Român – foto: ro.wikipedia.org

Muzeul Național al Țăranului Român este unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare. Este situat în București pe Șoseaua Kiseleff nr.3, lângă Piața Victoriei. Clădirea unde se află actualul muzeu a fost construită în perioada 1912-1941, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești. În 1953 se numea Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului, iar de la 5 februarie 1990 a fost redenumit în Muzeul Țăranului Român. Ideea dateaza încă din 1875 când, la propunerea lui Titu Maiorescu, se constituia, pe lângă Muzeul de Antichităţi, cea dintâi secţiune de artă textilă; la 1 octombrie 1906 a fost înfiinţat un muzeu autonom al artei ţărăneşti, “Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială”.

·         1991: România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic și Social al ONU)

·         1991: Franța, Spania și Italia au semnat protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.

·         1999: Reuniunea Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est (București, 5–6)

·         2000: Forțele ruse masacrează cel puțin 60 de civili în Novye Aldi suburbie a Groznîi, Cecenia.

·         2003: A intrat în vigoare Charta Constituțională a Serbiei și Muntenegru, după adoptarea de către Parlamentul Federal de la Belgrad.

·         2003 – Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat decizia Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale ca România să folosească drept monedă de referinţă euro, cu începere de la 01 martie 2003, în locul dolarului SUA.

·         2003 - Secretarul de Stat american, Colin Powell, prezintă în Consiliul de Securitate al ONU un rechizitoriu dur la adresa Irakului, precum şi probe, înregistrări ale unor convorbiri telefonice şi fotografii realizate de sateliţi, care dovedesc lipsa de cooperare a lui Saddam Hussein cu inspectorii ONU.

·       2004: România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză și OTAN – foto – ro.wikipedia.org

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză şi OTAN în franceză şi spaniolă) este o alianţă politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 28 de state din Europa şi America de Nord. Alianţa s-a format din state independente, interesate în menţinerea păcii şi apărarea propriei independenţe prin solidaritate politică şi printr-o forţă militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să raspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre. Iniţial, aceste state au fost: Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda şi SUA. La 18 februarie 1952, au aderat la tratat Grecia şi Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG a devenit membră NATO.

Tari membre NATO

La constituirea ei, ideea de bază a alianţei, menţinută timp de peste 50 de ani, era aceea a realizării unei apărări comune, credibile şi eficiente. În acest sens, în articolul 5 al Tratatului se specifică: „Părţile convin ca un atac armat împotriva uneia sau a mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor şi în consecinţă, dacă se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitând dreptul sau individual sau colectiv la autoapărare, recunoscut de articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite, va da asistenţă Părţii sau Părţilor atacate, prin luarea în consecinţă, individual şi concertat cu celelalte părţi, a acelor măsuri ce vor fi considerate necesare, inclusiv folosirea forţei armate, pentru a restaura şi a menţine securitatea zonei Nord-Atlantice.” Această frază s-a referit la început la cazul în care URSS ar fi lansat un atac împotriva aliaţiilor europeni ai Statelor Unite, în urma căruia SUA ar fi trebuit să trateze Uniunea Sovietică ca şi cum ar fi fost atacată ea însăşi. Totuşi temuta invazie sovietică din Europa nu a mai venit. În schimb, fraza a fost folosită pentru prima dată în istoria tratatului la 12 septembrie 2001 drept răspuns la Atentatele din 11 septembrie 2001.

·      2015 - Tabloul Nafea Faa Ipoipo (“Când te vei căsători?”), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.

Paul Gauguin, When Will You Marry?
Tahitian: Nafea faa ipoipo?? (1892, oil on canvas, 101 x 77 cm) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Nașteri

·         976: Împăratul Sanjō, al 67-lea împărat al Japoniei (d. 1017)

·         1788: Robert Peel, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1850)
* 1808: Carl Spitzweg (n. 5 februarie 1808, Unterpfaffenhofen – d. 23 septembrie 1885, Munchen) a fost un pictor romantic și poet german. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți artiști din era Biedermeier.

·    1840 – S-a nascut in Statele Unite, inventatorul Hiram Steven Maxim; (d.24 noiembrie 1916).

Sir Hiram Stevens Maxim (5 February 1840 – 24 November 1916) was an American-born, British inventor who moved from the United States to the United Kingdom at the age of 41 – foto: en.wikipedia.org

Printre inventiile sale se numara mitraliera.

foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

·         1851 – S-a nascut Ştefan Hepites, fizician si meteorolog, membru al Academiei Române; a înfiintat, în 1878, prima statie meteorologica româneasca, iar în 1884 a creat prima statiune meteorologica la Bucuresti, la Scoala de Agricultura de la Herastrau, mutata în 1888 la Filaret. A realizat, împreuna cu I.St.Mutar, prima harta magnetica a României, de numele lui legându-se si înfiintarea primelor statiuni seismologice din tara (n. Braila; (d.15 septembrie 1922).

* 1860: Theodor Herzl cunoscut în ebraică ca Binyamin Zeev Herzl (în ebraică:בנימין זאה הרצל sau תיאודור הרצל ,în maghiară Herzl Tivadar, n. 2 mai 1860, Pesta - d. 3 iulie 1904, Edlach an der Rax, Austria Inferioară), a fost un ziarist și dramaturg evreu originar din Ungaria și care a trăit în Austria, care a devenit conducător al luptei pentru dreptul la autodeterminare al poporului evreu. El a pus această luptă sub semnul ideologiei numite de el „sionism politic” și a fondat Organizația Sionistădestinată să realizeze împlinirea aspirațiilor naționale amintite prin renașterea statală a evreilor în Sion, nume geografic care în tradiția evreiască simbolizează Ierusalimul și țara strămoșească a evreilor, Eretz Israel (Palestina). Herzl este supranumit vizionarul statului Israel חוזה מדינת ישראל, deoarece a crezut cu tărie că se poate crea din nou un stat pentru poporul evreu, risipit până atunci în lume, și supus în multe locuri la persecuții, și a pregătit condiții concrete pentru realizarea acestei viziuni. De la Primul Congres sionist care a avut loc la Basel în anul 1897și până la moartea timpurie a lui Herzl în 1904, mișcarea sionistă a devenit o mișcare politică pragmatică, dinamică și de anvergură. Ideile lui Herzl au găsit răsunet în rândurile evreilor din Europa și în comunitățile evreiești din întreaga lume. Sprijinul maselor de evrei, mai ales din estul Europei, dar și din vest și din lumea islamică, a influențat creșterea valurilor de emigrare a evreilor în Palestina, și a netezit în cele din urmă calea pentru înființarea în anul 1948 a Statului Israel.

·         1866: Arthur Keith, anatomist și antropolog scoțian (d. 1955)

·     1878 - S-a nascut André Citroën, pionier al automobilelor franceze (d. 1935)

André Citroën, pionier al automobilelor franceze – foto: ro.wikipedia.org

* 1878: Jean Becquerel (Paris, 5 februarie 1878 – Pornichet, 4 iulie 1953) a fost un fizician francez.

Jean Becquerel s-a născut la Paris, în arondismentul al cincilea, la 5 februarie 1878, fiu al fizicianului Antoine-Henri Becquerel și al soției acestuia Lucie n. Jamin.

A fost profesor la Muzeul Național de Istorie Naturală și la Școala Politehnică din Paris, membru al Academiei de Științe din Franța, din 1946.

* 1882: August Kopff (5 februarie 1882, Heidelberg, Imperiul German – 25 aprilie 1960, Heidelberg, Republica Federală Germania) a fost un astronom german care a descoperit mai multe comete și asteroizi.

August Kopff a descoperit câteva comete, între care cometa periodică22P/Kopff și cometa neperiodică C/1906 E1.

El a descoperit și mai mulți asteroizi, între care, mai ales, asteroizii troieni 617 Patroclus și 624 Hektor.

Un crater pe Lună îi poartă numele, Kopff, ca și asteroidul 1631 Kopff.

·         1884: Czimir Funk, biochimist american de origine poloneză (1911), cel care a dat termenul „vitamina” (d. 1967)
* 1887: Corneliu Dragalina (n. 5 februarie 1887, Caransebeș; d. 11 iulie 1949, București) a fost un general român, fiul generalului Ion Dragalina, căzut pe front în primul război mondial.

Generalul Corneliu Dragalina s-a născut la 5 februarie 1887, la Caransebeș. A fost unul dintre cei șase copii ai generalului Ioan Dragalina, urmându-l pe acesta în practicarea carierei militare. A urmat Școala de ofițeri de artilerie și geniu din București (1905-1907) și Școala Superioară de Război (1919-1921).

În 1910 era locotenent, iar în 1915 căpitan în Regimentul 4 Artilerie, cu care a și participat la campania din 1916, comandând una dintre puținele baterii de artilerie grea ale armatei romane. Regimentul său făcea parte din Divizia 19 Infanterie, care a dus lupte grele pe frontul din Dobrogea în toamna acelui an.

A participat la ambele războaie mondiale.

n primul a fost comandant de baterie în Regimentul 4 Artilerie, cu care a luptat în Dobrogea. Pe 10 octombrie 1916, pe când bateria sa se afla în spatele Regimentului 51 Infanterie, un puternic atac bulgar a rupt frontul Batalionului III, punând soldații pe fugă. Corneliu Dragalina s-a urcat pe primul cal pe care l-a găsit, și-a scos sabia și a ordonat gorniștilor să sune atacul, pornind în direcția inamicului. Această acțiune a făcut ca infanteria română să îl urmeze. Atacul bulgar a fost respins, iar frontul restabilit, însă Corneliu Dragalina a fost rănit de un glonț. A fost dus cu șlepul pe Dunăre la Galați, de unde a fost preluat și dus la spital. A fost operat și s-a scos glonțul care îl rănise. Pentru această faptă a fost ulterior decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a. Peste numai câteva zile însă, se afla împreună cu fratele lui la București la căpătâiul tatălui lor, generalul Ioan Dragalina, comandantul Armatei 1, ce fusese rănit mortal în luptele de pe Valea Jiului.

În 1917 a fost din nou promovat, iar între 1919-1921, maiorul Dragalina a urmat cursurile Școlii Superioare de Război. A urcat pe rând gradele ierarhiei militare: locotenent-colonel în 1920, colonel în 1928, general de brigadă în 1935.

A fost înaintat la gradul de general de divizie cu începere de la data de 6 iunie 1940

La 1 ianuarie 1940 a fost numit comandant al Corpului 6, cartiruit la Cluj, funcție pe care avea să o exercite timp de trei ani. Una dintre primele mari responsabilități în această poziție a primit-o în luna august, când a făcut parte din delegația românească la tratativele de la Turnu Severin cu Ungaria în vederea rezolvării diferendului asupra Transilvaniei. După al doilea Dictat de la Viena, prin care Ungaria a primit partea nord-vestică a Transilvaniei, generalul Dragalina a primit misiunea de a fi șeful comisiei române ce trebuia să stabilească graficul evacuării teritoriului cedat.

Corpul 6 a părăsit Clujul și s-a repliat în zona Brașov. În timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941, generalul Dragalina cu trupele sale a restabilit ordinea în oraș și a ocupat stația de radiodifuziune de la Bod. Corpul 6 a fost ulterior dislocat în Banat.

După începerea ostilităților în iunie 1941, Corpul 6 a fost ținut în rezervă în țară, fiind trimis pe front abia în octombrie. Astfel a luat parte la faza finală a bătăliei de la Odessa, atacând în sectorul nordic și pătrunzând în oraș. A fost apoi dislocat în Crimeea pentru o scurtă perioadă, ca apoi, în primăvara anului 1942, Corpul 6 să fie deplasat pe front în zona Izyum. Aici i s-au subordonat 4 divizii de infanterie românești (1, 2, 4 și 20) care fuseseră deplasate în zonă în timpul contraofensivei sovietice de iarnă. În mai 1942, generalul Corneliu Dragalina și-a condus trupele în timpul celei de-a doua bătălii de la Kharkov. Trupele române au reușit să ia 26.432 de prizonieri și un număr mare de tancuri ușoare T-60, dar și primele T-34 si KV-1 capturate intacte de armata română.

Pentru ofensiva de vară ce a urmat, generalul Dragalina a fost subordonat Armatei 1 Tancuri. Pe 22 iunie a continuat ofensiva spre Don. Din 19 iulie, Corpul 6 a fost subordonat Armatei 4 Tancuri, căreia i-a facilitat trecerea Donului. La începutul lunii septembrie, generalul Dragalina și trupele sale se aflau la sud de Stalingrad.

Mulțumit de comportarea trupelor române, mareșalul Ion Antonescu a dat, la 4 iulie 1942, Ordinul de zi nr. 29 pe armată, în care a elogiat comportarea Corpului 6 armată, a diviziilor 1, 2, 4, 20 infanterie și a detașamentului de schiori „colonel Rotta”. „Pe câmpiile de la Harkov – se spunea în document – ați luat parte la una dintre cele mai mari bătălii din Istorie și împreună cu camarazii voștri germani ați biruit”.

Corpul 6 armată (diviziile 1, 2, 4 și 20), comandat de generalul Corneliu Dragalina a trecut la urmărirea inamicului de la Oskol la Donul inferior și de aici la sud de Stalingrad.

A primit Crucea de Cavaler a Crucii de Fier și Ordinul Mihai Viteazul clasa a II-a pentru acțiunile trupelor de sub comanda sa și a fost promovat la gradul de general de corp de armată.

La 16 decembrie 1942, mareșalul Antonescu l-a rechemat de pe front, numindu-l apoi guvernator al Bucovinei. A suspendat portul stelei lui David de către evreii din Cernăuți pentru a nu-i pune în pericol de a fi executați de fasciști, obținând apoi aprobarea mareșalului Antonescu pentru evacuarea acestora din Cernăuți, deoarece urmau să fie arestați sub ordinul lui Hitler și deportați dincolo de Bug. În acest mod a salvat viața a 14.750 de evrei.

După evenimentele de la 23 august 1944 a fost reactivat și numit pe 15 noiembrie 1944 Inspector General al Trupelor Motorizate.

După instalarea guvernului Petru Groza generalul de corp de armată Corneliu Dragalina a fost trecut din oficiu în poziția de rezervă, alături de alți generali, prin decretul nr. 860 din 24 martie 1945, invocându-se legea nr. 166, adoptată prin decretul nr. 768 din 19 martie 1945, pentru „trecerea din oficiu în rezervă a personalului activ al armatei care prisosește peste nevoile de încadrare”.^[2]

Mai târziu, și-a pierdut casa din Timișoara și a fost hărțuit de Securitate, însă nu a fost arestat. La 11 iulie 1949, generalul Corneliu Dragalina a murit, la București, chiar înaintea declanșării de către autorități a unui masiv val de arestări.

* 1889: Konstantin Alexeevici Kalinin, în rusă: Константин Алексеевич Калинин (Varșovia, 5 februarie 1889 – Voronej, 24 aprilie 1940) a fost un inginer sovietic, proiectant de avioane cu soluții tehnice originale, arestat în timpul Masivei Epurări staliniste, în 1938 și executat după doi ani, în 1940.

Konstantin Alexeevici Kalinin s-a născut la Varșovia, la 5 februarie 1889, pe atunci parte a Imperiului Rus. Primele experiențe în lumea aeronauticii sunt din 1916, an când a devenit pilot militar. La 1 iunie1920, Kalinin a intrat la Institutul Tehnic pentru Aviație, la Moscova. În 1923 a brevetat aripa cu formă eliptică, iar în 1925 a construit primul său avion, Kalinin K-1 (RBZ-6), un mic monoplan cu aripă înaltă.

În 1926 a fost pus în fruntea unui biroului de proiectări OKB ^[1], care se ocupa și cu unele implantări de uzine de construcții aeronautice în Ucraina, în apropiere de Harkov. Îndeosebi, se ocupa de aparate civile, dar proiecta și aparate pentru uz militar. Biroul său tehnic a fost dizolvat în 1938, când inginerul a fost arestat în timpul Marii Epurări staliniste. El a fost executat doi ani mai târziu, în 1940.

A fost reabilitat la 10 august 1955.

* 1891: Gromoslav Mladenatz (n. 5 februarie 1891, Drobeta Turnu-Severin - d. 26 octombrie 1958, București) este un economist și teoretician în dreptul cooperatist.

Studii la Academia Comercială din Berlin. În 1920, devine profesor la Academia de Studii Cooperatiste din București. În 1926, Doctor în Științe Economice și Financiare al Universității de Știinte Economice și Sociale din Köln. In 1929, conferențiar, în 1932 profesor agregat iar din 1936 până în 1951 este profesor titularla si rector între 1947-1950 la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București. Între 1935 și până în 1940 este conferențiar la Școala Internaționala Cooperatistă din Basel. Între 1948-1958 este Membru corespondent și colaborator al Institutului de Cercetari Economice al Academiei. A fost deopotrivă membru în Comitetul de Direcție al Alianței cooperatiste Internaționale din Manchester, membru al Biroului International al Muncii și membru fondator al Institutului Internațional de Studii Cooperatiste. Este numit Președinte al Centralei Cooperativelor de Import-Export, și Director general al Institutului Național al Cooperației. A fost Președinte al Oficiului Național al Cooperației Române.

* 1893: Roman Witold Ingarden (n. 5 februarie 1893, Cracovia - d. 14 iunie1970, Cracovia) a fost un filozof și estetician polonez, unul dintre cei mai renumiți reprezentanți ai fenomenologiei, membru al Academiei Poloneze de Științe.

A studiat filozofia și matematica în Liov și la Universitatea din Göttingen. Pe timpul Poloniei independente a predat în gimnaziile din Lublin, Varșovia și Toruń. Din 1933 pînă la ocupația hitleristă a Liovului a funcționat ca profesor la Universitatea din Liov. În perioada ocupației (1941-1944) a participat la instruiri secrete și a lucrat la principala sa operă filosofică Spór o istnienie świata. În 1944 s-a întors la Universitatea din Liov, apoi între 1945-1946, profesor la Universitatea Nicolaus Copernicus din Toruń și mai târziu la Universitatea Jagiellonă din Cracovia (1946-1950 și 1956-1963).

* 1894: Per Jacobsson (n. 5 februarie 1894 – d. 5 mai 1963) a fost un economist suedez care a îndeplinit funcția de director general al Fondului Monetar Internațional din 21 noiembrie 1956 și până în mai1963, când a murit.^[1] Născut în Tanum, Bohuslän, Jacobsson a primit o licență în drept, dar și în economie de la Universitatea Uppsala.

·         1896: Nicolae Bagdasar (n. 5 februarie 1896, Roșiești, Vaslui - d. 21 aprilie1971, București) a fost un filozof român, membru corespondent al Academiei Române din 1943.

Școala primară a urmat-o în satul natal, iar liceul la “Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1909 – 1916).

Între octombrie 1916 – martie 1917 a urmat cursurile Școlii Militare de ofițeri de rezervă din Botoșani, fiind apoi repartizat la Regimentul 51 / 52 Infanterie, cu care participă la Primul Război Mondial.

După demobilizare, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității București, unde-și susține licența în iunie 1922, după care pleacă la specializare în Germania, unde își ia doctoratul în Filosofie la Universitatea din Berlin, în iunie 1926.

Nicolae Bagdasar a fost profesor titular de limba germană la Școala Comercială Română din Salonic – Grecia (1926 – 1927), apoi la Școala Comercială “Nicolae Kretzulescu” din București (1927 – 1930).

Ca secretar al Societății Române de Filosofie (1928 – 1940), a întemeiat Editura Filosofică (1930 – 1944) și a devenit secretar de redacție al Revistei de Filosofie (1928 – 1943). Asistent universitar la Laboratorul de Psihotehnie al Facultății de Filosofie București (din 1 februarie 1928), asistent la catedra de Psihologie, Logică și Teoria Cunoașterii de sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru. În 1940 a devenit membru corespondent al Academiei de Științe Morale și Politice.

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 6 iunie 1939^[1].

La universitatea ieșeană devine profesor titular la catedra de Filosofie Generală (Epistemologie și Metafizică), Istoria Filosofiei Moderne și Contemporane (1942 – 1949).

În 1943 devine membru corespondent al Academiei Române^[2], titlu care i s-a ridicat (și nu numai lui) de către regimul comunist, în 1948.

A fost co-director al revistei Ethos (1943 – 1946).

Destituit din învățământul superior (1949), devine director de secție al Institutului de Istorie din București (1949 – 1950), apoi consilier științific al Institutului de Istorie al Academiei R. P. R., referent științific al Institutului de Istorie și Filologie al Academiei (Filiala Iași), între anii 1953 – 1956, coordonator științific al Dicționarului Enciclopedic Român (1956 – 1958).

După pensia de merit (1959), lucrează la revizuirea operei sale, pentru o viitoare reeditare, până la dispariția sa din 21 aprilie 1971. În 1970 fusese ales membru al Academiei de Științe Sociale și Politice. A colaborat la numeroase reviste de specialitate și de cultură din țară și străinătate. Lucrările sale, de proporții, de valoare actuală, au fost elaborate de pe poziții raționaliste.

·        1906 – S-a născut John Carradine, actor american; (d.27.11.1988).

John Carradine – foto: dracula.wikia.com .
* 1910: Francisco Antonio "Pancho" Varallo (n. 5 februarie 1910 - d. 30 august 2010) a fost un jucător de fotbal argentinian. A fost ultima persoană încă în viață, care a participat la primul Campionat Mondial de Fotbal, care a avut loc în Montevideo, Uruguay în 1930. De asemenea a jucat în finala turneului.

·         1914 - S–a născut Alan Lloyd Hodkin, laureat britanic al premiului Nobel pentru medicină în anul 1963 (m.20.12.1998).
* 1914: William Seward Burroughs, cunoscut și sub pseudonimul William Lee, (n. 5 februarie 1914 – d. 2 august 1997) a fost un romancier, nuvelist, eseist și orator american. Burroughs a fost una dintre figurile importante care au reprezentat generația Beat și un autor postmodernist care a influențat cultura populară cât și literatura.

El este considerat unul dintre cei mai tranșanți oameni politici ai vremii respective și cel mai inovator artist al secolului 20. Burroughs a scris 18 romane și nuvele, șase colecții de povestiri scurte și patru colecții de esee. Cinci cărți conținând interviuri și corespondențe sunt publicate. Burroughs a colaborat de asemenea în proiecte și înregistrări cu numeroși muzicieni și interpreți având de asemenea și multe apariții în filme. Se naște într-o familie înstărită în St. Louis, Missouri, fiind nepotul fondatorului Burroughs Corporation, William Seward Burroughs. Burroughs începe să scrie esee și jurnale încă din fragedă adolescență. Pleacă de acasă în 1932 și este admis la Harvard University unde studiază limba engleză și antropologie dar după ce este respins de biroul de recrutare în armată în timpul celui de-al doilea război mondial își petrece următorii douăzeci de ani practicând o mulțime de slujbe diversificate. În anul 1943 în timp ce locuia în New York, se împrietenește cu Allen Ginsberg și Jack Kerouac fondatorii principali a ceea ce avea să ajungă la vremea acea generația Beat, împreună cu aceștia implicându-se în consumul excesiv și dependența de droguri care îl afectează pentru tot restul vieții. Multe din operele lui Burroughs sunt semi-autobiografice inspirate din experiențele cu dependența de heroină în timp ce a trăit succesiv în Mexico City, Londra, Paris, Berlin și Tanger în Maroc. Are succes cu primul lui roman autobigrafic Junkie (1953), Burroughs este probabil cel mai cunoscut însă pentru romanul Prânzul dezgolit (Naked Lunch 1959) o operă încărcată de controverse și care a fost supusă unui proces penal de lungă durată. Împreună cu Brion Gysin face cunoscută și promvează tehnica literară cut-up pe care o folosește în The Nova Trilogy (1961-64). În anul 1983 Burroughs este ales membru la American Academy and Institute of Arts and Letters iar în anul 1984 i s-a acordat premiul Ordre des Arts et des Lettres în Franța.

Burroughs a avut un copil, William Seward Burroughs al III-lea în 1947 cu a doua soție Joan Vollmer, care moare în 1951 în Mexico City după omorul din culpă al lui Burroughs un eveniment care a marcat fiecare din scrierile lui. Burroughs moare în casa sa în Lawrence, Kansas din cauza unui atac de inimă în 1997.

William S. Burroughs se naște în anul 1914, fiind cel mai tânăr dintre cei doi fii a lui Mortimer Perry Burroughs (n. 16 iunie – d. 5 ianuarie 1965) și Laura Hammon Lee (n. 5 august 1888 – d. 20 octombrie 1970). Familia Burroughs a fost o familie proeminentă a strămoșilor englezi în St. Louis, Missouri. Bunicul lui, William Seward Burroughs I, a înființat compania Burroughs Adding Machine, care a devenit ulterior Burroughs Corporation. Mama scriitorului, Laura Hammon Lee, a fost fiica unui ministru a cărui familie se presupune a fi legată de Robert E. Lee. Tatăl lui conducea un magazin cu antichități și cadouri în St. Louis apoi în Palm Beach, Florida. În copilărie a trăit în St. Louis pe strada Pershing Ave. Face școala la John Burroughs în St. Louis unde își publică și primul eseu numit "Personal Magnetism" care a a fost tipărit în ziarul școlii respective. Au urmat cursurile școlii Los Alamos Ranch School în New Mexico care s-au dovedit a fi stresante pentru el. Burroughs a păstrat jurnale în care descrie atracțiile erotice pe care le-a avut pentru un alt băiat. Mai târziu distruge însă aceste scrieri fiind-ui rușine de conținutul lor din cauza contextului represiv în care a trăit "o familie în care afecțiunea era considerată rușinoasă", însă își păstrează orientarea sexuală când devine un cunoscut scriitor homosexual după publicarea romanului Naked Lunch în 1959. Unii afirmă că ar fi fost exmatriculat din școala Los Alamos după ce ar fi luat chloral hydrate în Santa Fe cu un coleg de-al lui. Însă după spusele lui a renunțat din proprie inițiativă "În timpul vacanței de pași în cel de-al doilea an mi-am convins familia să rămân în St. Louis".

Termină liceul la Tayler School în St. Louis și în 1932 pleacă de acasă pentru a studia la Harvard. În timpul vacanțelor de vară lucrează ca reporter pentru St. Louis Post-Dispatch contribuind la ziarul poliției. Începe să urască munca și refuză să acopere mai multe evenimente cum ar fi moartea unui copil înecat. Își pierde virginitatea într-un bordel din St. Louis cu o prostituată pe care o vizita des. În timpul studiilor la Harvard, Burroughs face scurte călătorii la New York unde este introdus în subcultura gay locală și vizitează baruri de lesbiene, precum și Harlem și Greenwich Village unde intră în contact cu minoritățile de homosexuali împreună cu Richard Stern, un prieten bogat din Kansas. Termină studiile la Harvard în 1936 conform Ted Morgan Literary Outlaw. Părinții lui după terminarea studiilor au decis să-i dea o rentă lunară de 200$ din câștigurile de la magazinul de antichități și cadouri Cobblestone Gardens o sumă destul de mare în acele vremuri. A fost îndeajuns să se întrețină și într-adevăr i-a asigurat supraviețuirea pentru următorii douăzeci și cinci de ani acești bani venind cu regularitate. Renta pe care o primea era un bilet către libertate care l-a lăsat să trăiască unde a vrut și să nu fie nevoie să se angajeze. Părinții lui Burroughs au vândut drepturile de brevet ale invenției bunicului acestuia. La scurt timp după aceasta în 1929 bursa a căzut și au vândut toate acțiunile pentru 200,000$.

În 1981, după mulți ani de peregrinări și auto-exil, Burroughs s-a stabilit în Lawrence, Kansas, unde a trăit pentru restul vieții sale.

·         1915: Robert Hofstadter, fizician american (d. 1990)

·         1916 - S-a născut scriitorul Alexandru Baciu.

·         1917 - S-a născut poetul Grigore Cojan.

·   1919 – S-a nascut omul politic grec Andreas Ghiorghios Papandreu,; (d. 1996).

Andreas Papandreou in 1968 – foto: en.wikipedia.org

Andreas Papandreou (n. 5 februarie 1919 Chios – d. 23 iunie 1996 în Ekali) a fost un politician grec. În urma puciului militar din anul 1967 a fost arestat, dar ulterior a devinit prim-ministru al Greciei între anii 1981-1989 și 1993-1996. În perioada 1974 – 1996 a fost lider al Mișcării Panhelenice Socialiste (PASOK). Este tatăl lui Giorgos Andreas Papandreou.

·         1920: Irina Eliade, traducătoare și prozatoare (d. 1998)

·         1925: Matei Gheorghiu, actor român (d. 2003)

·         1928: Hristu Cândroveanu, critic literar și poet

·         1931 - S-a născut Sumya Haruiya, directorul Asociatiei de prietenie Japonia-România (din 1993). În perioada 1987-1990 a fost lector de limba japoneza la Universitatea Bucuresti, iar între 1992-1997 – lector de limba româna la Foreign Studies Institutes. A facut numeroase traduceri din literatura româna (“Padurea spânzuratilor” de Liviu Rebreanu, “La tiganci” de Mircea Eliade, “Satra” de Zaharia Stancu etc).

·         1932 - S-a născut scriitorul Virgil Ardeleanu.

* 1932: Cesare Maldini (n. 5 februarie 1932 - d. 3 aprilie 2016) a fost un fotbalist și antrenor italian. Maldini a jucat pentru Italia la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1962 și 1966. Este tatăl fotbalistului Paolo Maldini.

A murit la vârsta de 84 de ani.

* 1932: Hiroaki Sato (5 februarie 1932 - 1 ianuarie 1988) a fost un fotbalist japonez

* 1933: Miloš Milutinović (în sârbă Милош Милутиновић; n. 5 februarie 1933, Bajina Bašta – d. 28 ianuarie 2003, Belgrad) a fost un fotbalist și antrenor de fotbal sârb, cunoscut ca unul din cele mai mari talente din Serbia și ca o foarte bună extremă.

* 1935: Friedrich August Theodor Winnecke ( 5 februarie 1835 la Groß-Heere, lângă Hanovra – 3 decembrie 1897 la Bonn) a fost un astronom german.

A lucrat la Observatorul Astronomic de la Pulkovo, lângă Sankt-Petersburg (Rusia), din 1858 până în 1865, dar s-a întors în Germania și a fost profesor de astronomiela Observatorul Astronomic din Strasbourg, din 1872 până în 1881.^[1]

A descoperit sau a codescoperit un mare număr de comete, între care cometa periodică 7P/Pons-Winnecke și cometa numită în epocă „Pons-Coggia-Winnecke-Forbes”, redenumită ulterior 27P/Crommelin după Andrew Crommelin, care îi calculase orbita.

Winnecke a jucat un rol important în expediția germană de observare a Tranzitului lui Venus, în 1874.

A compilat o listă de stele duble, Winnecke Catalogue of Double Stars, în 1869. A descoperit mai multe nebuloase.

A primit Premiul Lalande în 1858.

Din motive de sănătate, în 1886, Winnecke și-a părăsit profesia, iar la 3 decembrie 1897, a murit la Bonn.

·         1936 - S-a născut scriitoarea Ana Barbu.

·         1939 - S-a născut scriitorul Mihai Dolgan.

·    1940 – S-a nascut Hans Ruedi Giger, pictor, sculptor si arhitect elveţian, autorul stilului biomecanic si realizatorul efectelor speciale si al personajelor din filmul „Alien”.

Hansruedi Giger, photographed in July 2012 – foto; en.wikipedia.org

·         1941 - S-a născut Henson Cargill, cântăreţ country american.

·         1941: Kaspar Villiger, președinte al Confederației Elvețiene în 2002

·         1941: Barrett Strong, cântăreț american

·         1942 - S-a născut Cory Wells, vocalist american (Three Dog Night).

·         1943 - S-a născut Chuck Winfield, saxofonist american (Blood, Sweat & Tears).
* 1943: Michael Kenneth Mann' (n. 5 februarie 1943, Chicago ) este un regizor și producător de film american. A fost de două ori producătorul ceremoniei de decernare a premiilor Oscar, respectiv în 1999 și 2004. A regizat filme ca Ali (2001, cu Will Smith în rolul lui Muhammad Ali), Collateral (2004, cu Tom Cruise și Jamie Foxx) și Public Enemies (2009, cu Christian Bale și Johnny Depp), un film despre gangsterul John Dillinger (care a trăit între 1903 și 1934).

·         1944 - S-a născut Al Kooper, clăpar, chitarist şi compozitor american (Blues Project, Blood, Sweat & Tears).

·         1944 - S-a născut scriitorul Tudor Vasiliu.

* 1946: Charlotte Rampling (n. 5 februarie 1946, Sturmer, Essex, Anglia) este o actriță engleză.

Charlotte Rampling este fiica unui ofițer britanic și atlet Godfrey Rampling. A urmat școli de renume din Franța și Anglia, apoi a început studiul dramaturgiei la The Royal Court și a lucrat ca fotomodel. În anii următori a apărut în filme ca The Knack (1965), La caduta degli dei și Il Portiere di notte.

În anii 1970 s-a stabilit în Franța și în 1976 s-a căsătorit cu muzicianul Jean Michel Jarre. I s-au acordat o serie de premii, printre care și Premiul César. În 2000 a fost numită Officer of the Order of the British Empire.

Charlotte Rampling (n. 5 februarie 1946, Sturmer, Essex, Anglia) este o actriță engleză – foto: ro.wikipedia.org

·         1947: Alexandru Pintescu, scriitor, traducător (d. 2002)

* 1948: Sven-Göran Eriksson ( ascultă (ajutor·info); API: /svɛn'jœːrɑn 'eːrɪksɔn/; n. 5 februarie 1948) este un antrenor suedez de fotbal. Eriksson este singurul antrenor care a câștigat atât campionatul cât și cupa în trei țări diferite (Suedia, Portugalia și Italia).
* 1948: Barbara Hershey (n. 5 februarie 1948), pe numele său adevărat Barbara Lynn Herzstein, cunoscută și ca Barbara Seagull,^[1] este o actriță americană. Are o carieră de aproape 50 de ani, în care a jucat atât în producții de televiziune cât și lungmetraje. A jucat în producții diverse, de la comedii la western-uri. Și-a început cariera la vârsta de 17 ani. Abia târziu însă, în a doua jumătate a anului 1980, a fost remarcată de către presa de specialitate și public. Într-un articol din Chicago Tribune, a fost descrisă drept una din cele mai bune actrițe americane.^[2]A câștigat un premiu Emmy și un Glob de Aur pentru rolul din filmul A Killing in a Small Town (1990). În afara acestor premii, a mai primit două nominalizări pentru rolul Mariei Magdalena în filmul The Last Temptation of Christ, în anul 1989. Pentru prestația sa din filmele Shy People și A World Apart a câștigat două premii la Cannes. A jucat și în comediile semnate Woody Allen, Hannah and Her Sisters (1986) și cea a lui Garry Marshall, Beaches (1988). La începutul carierei sale era binecunoscută pentru spiritul hippie. Cariera sa a cunoscut însă un declin în timpul relației sale cu actorul David Carradine cu care are și un copil. Și-a schimbat și numele de scenă, lucru pe care l-a regretat mai târziu. În tot acest timp, presa a ridiculizat-o chiar atât pentru acest lucru^[3], cât și pentru viața personală pe care și-a expus-o. Ulterior și-a reluat numele său adevărat, iar cariera a revenit pe făgașul normal.^[4][5] În 2010 a jucat rolul mamei, o fostă balerină, în filmul Black Swan, pentru care Natalie Portman a câștigat premiul Golden Globe pentru Cea mai bună actriță într-un rol principal.

·         1949 - S-a născut Nigel Olsson, baterist britanic (Spencer Davis Group, Elton John).
* 1949: Kurt Beck (n. 5 februarie 1949, Bad Bergzabern) este un politician german, președintele SPD între 2006-2008. Din 1994 și până în 2012 a fost prim-ministru al landului Renania-Palatinat din Germania.

·         1957: Mircea Romcescu, compozitor

·         1962: Mihai Bisericanu, actor și muzician

* 1962: Jennifer Jason Leigh (n. Jennifer Leigh Morrow, 5 februarie 1962) este o actriță americană, nominalizată la BAFTA, Globul de Aur și Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru rolul lui Daisy Domergue din The Hateful Eight
* 1963: Goran Jurić (n. 5 februarie 1963) este un fost fotbalist croat.

·         1964: Duff McKagan, basistul trupei Guns N' Roses

·         1964: Laura Linney, actriță americană

·         1965 – S-a nascut Gheorghe Hagi, considerat cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor. Gheorghe Hagi (n. 5 februarie 1965, Săcele, Constanța, jud. Constanța) este un om de afaceri, antrenor și fost fotbalist român, supranumit Regele fotbalului românesc și Maradona din Carpați. Este cel mai bun marcator din istoria naționalei României cu 35 de goluri înscrise, record pe care îl împarte cu Adrian Mutu. Gheorghe Hagi a jucat la echipele de club 515 meciuri și a marcat 283 de goluri , iar la echipa națională, a jucat 125 de meciuri reușind să marcheze 35 de goluri. Așa că Gică Hagi a devenit cel mai bun jucător român ( regele fotbalului românesc ) cu un total de meciuri ( Club + Națională ) de 640 și 318 goluri.

* 1965: Enrique "Quique" Sánchez Flores (n. 5 februarie 1965 în Madrid) este un fost fotbalist spaniol care a evoluat ca fundaș.
* 1968: Marcus "Bosse" Grönholm (n. 5 februarie 1968, Kauniainen/Grankulla) este un fost pilot finlandez de raliu. Concurând pentru Peugeot, el a câștigat Campionatul Mondial de Raliuri în anii 2000 și 2002.

·         1969: Bobby Brown, solist american, soțul cântăreței Whitney Houston
* 1969: Stana Izbașa (n. 4 februarie 1969, Cornea, județul Caraș-Severin) este o cântăreață română de muzică populară din zona Banatului. Ea a colaborat cu Adrian Copilul Minune, Puiu Codreanu, Petrică Nicoară Sârbu, Nicu Paleru, Alin Olaru. A avut multe apariții la Pro Tv în emisiunea lui Teo Trandafir.

Colaboratorii ei sunt: Timișul Jr. Țițel Brestovicean, Corin Irimia, Iasmin Cioară, Dorel Țăranu, Frații Baniciu (Flore și Liță).

Stana Izbașa locuiește în Timișoara cu Flore Baniciu.

În 2006 a fost condamnată la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru că a dat 3500 de dolari americani pentru a obține de la Facultatea de Drept din cadrul Fundației Române pentru Tineret (FRPT) din Băile Herculane actele necesare la înscrierea pentru examenul de licență fără să fi urmat cursurile facultății și fără să fi susținut examenele

·         1972: Mary Donaldson, Prințesă a Danemarcei, contesă de Monpezat (n. 5 februarie 1972 în Hobart/Tasmania, (Australia) ca Mary Elizabeth Donaldson), este soția prințului moștenitor Frederik al Danemarcei.

Părinții lui Mary sunt de origine scoțiană, tatăl, John Dalgleish Donaldson este profesor universitar de matematică și mama Henrietta Clark Donaldson a decedat în 1997. Mary are trei frați: Jane Alison Stephens, Patricia Anne Woods și John Stuart Donaldson. După moartea mamei ei, tatăl s-a recăsătorit în 2001 cu scriitoarea britanică Susan Moody.

Mary între anii 1974 - 1989, a urmat diferite școli din Houston, Texas și Hobart. A absolvit Dreptul și Comerțul la Universitatea din Tasmania. Între anii 1995 - 2003 a lucrat în domeniul marketing și reclamă la firme ca DDB Needham, Young & Rubicam, Microsoft Business Solutions. L-a cunoscut pe prinț la Sydney, la Jocurile Olimpice de vară din 2000. Mary s-a mutat în Europa în decembrie 2001 și, în timp ce lucra ca profesor de engleză la Paris, a vizitat Danemarca unde a fost fotografiată participând alături de Frederik la nunți și botezuri. La 24 septembrie 2003 curtea daneză a anunțat că regina Margareta a II-a intenționează să-și dea consimțământul asupra căsătoriei în cadrul reuniunii Consiliului de Stat programată pentru 8 octombrie 2003.

Mary Donaldson și Prințul Moștenitor Frederik s-au logodit oficial la 8 octombrie 2003.

Prințul Moștenitor și Prințesa Moștenitoare a Danemarcei.

Mary Donaldson și Prințul Moștenitor Frederik s-au căsătorit la 14 mai 2004 la Copenhaga.^[1] Mary a purtat o rochie semnată de designerul danez Uffe Frank. Nunta a fost celebrată la Palatul Fredensborg.^[2]Cuplul a petrecut luna de miere în Africa.

Parlamentul danez a adoptat o lege specială (Legea lui Mary) pentru acordarea cetățeniei daneze, o procedură standard pentru membri străini ai familiei regale. Anterior Mary avusese două cetățenii, pentru Australia și Regatul Unit. Anterior presbiteriană, Mary a devenit luterană. La scurt timp după intrarea în familia regală Mary a semnat un acord de căsătorie, similar cu cele semnate de socrul și cumnata ei. Acordul a fost actualizat la sfârșitul anului 2006. Detalii n-au fost făcute publice însă se poate presupune că sunt detalii legate de probleme financiare, statutul regal, drepturile asupra copiilor în caz de divorț.

Reședința oficială a cuplului este Chancellery House din Palatul Fredensborg situat la 40 km nord de Copenhaga.

La data de 30 aprilie 2008 casa regală daneză a anunțat în presă că ea a primit titlul nobiliar de "contesă de Monpezat".

Copii: 

• Prințul Christian Valdemar Henri John de Danemarca, conte de Monpezat (n. 15 octombrie 2005)
• Prințesa Isabella Henrietta Ingrid Margrethe de Danemarca, contesă de Monpezat (n. 21 aprilie 2007)
• Prințul Vincent Frederik Minik Alexander (n. 8 ianuarie 2011)
• Prințesa Josephine Sophia Ivalo Mathilde (n. 8 ianuarie 2011)

* 1973: Sergiu Chirilov (născut Serghei Chirilov, n. 5 iunie 1973, în Șoldănești) este un antrenor de fotbal, jucător de futsal și fost fotbalist profesionist din Republica Moldova. În prezent activează în calitate de antrenor principal al echipei FC Zimbru 2 Chișinău.
* 1973: Judith Katrijntje „Trijntje” Oosterhuis (n. 5 februarie 1973) este o cântăreață olandeză de muzică pop și jazz. Ea a înființat formația Total Touch (1990–2001) alături de fratele său Tjeerd Oosterhuis înainte de a urma o carieră solo. Ea a reprezentat Olanda la Concursul Muzical Eurovision 2015 cu piesa „Walk Along”.
* 1975: Giovanni Christiaan van Bronckhorst (n. 5 februarie 1975, Rotterdam, Olanda) este un fost fotbalist olandez, care a jucat pe post de fundaș sau mijlocaș,actual antrenor a echipei Feyenoord. A fost căpitanul echipei naționale de fotbal a Olandei.
* 1976: Tatchakorn Yeerum^[2] (n. 5 februarie 1976, Surin, Thailanda) (in thailandeza: ทัชชกร ยีรัมย์ rtgs: Thatchakon Yeeram), cunoscut mai bine pe plan internațional ca Tony Jaa și în Thailanda, în calitate de Jaa Phanom, este un actor, coregraf de acțiune, cascador si un regizor thailandez^[3]. Este cunoscut in filmele: Ong-Bak: Muay Thai Warrior (2003), Tom-Yum-Goong (2005), Ong Bak 2: The Beginning II (2015).
* 1979: Mirko Hrgović (n. 5 februarie 1979) este un fotbalist bosniac.
* 1979: Dan Vîlceanu (n. 5 februarie 1979) este un deputat român, ales în 2016.
* 1980: Cristian Ioan Dancia (n. 5 februarie 1980) este un jucător de fotbalromân care evoluează la clubul FC Chindia Târgoviște. A mai jucat de-a lungul carierei la FC Argeș, FC Poli Timișoara și CS Otopeni.
* 1982: Rodrigo Sebastián Palacio (n. 5 februarie 1982) este un fotbalist argentinian care evoluează pe postul de atacant. Acum un an era sa moara din cauza unui cal la o herghelie din Milano incercand sa calareasca un cal, calaria este un hobby pentru el.
* 1983: Anja Edin (n. 5 februarie 1983, în Porsgrunn) este o jucătoare profesionistă de handbal din Norvegia. Actualmente, ea evoluează pentru clubul Larvik HK și a fost componentă a echipei naționale de handbal feminin a Norvegiei până în 2010.

·         1984: Carlos Alberto Martínez Tévez (n. 5 februarie 1984 în Ciudadela, Provincia Buenos Aires) este un fotbalist argentinian, care evoluează la Shanghai Shenhua în Prima Ligă Chineză.

·       1985 – S-a nascut fotbalistul portughez Cristiano Ronaldo.

Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro – foto: independent.co.uk (GETTY IMAGES)

Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro (n. 5 februarie 1985, Funchal, Madeira, Portugalia), cunoscut ca Cristiano Ronaldo, este un fotbalist portughez, care evoluează la clubul spaniol Real Madrid și la echipa națională de fotbal a Portugaliei. Ronaldo este considerat unul din cei mai buni fotbaliști din toate timpurile, alături de rivalul său Lionel Messi. Este primul fotbalist portughez care a câștigat Balonul de Aur de trei ori și al doilea jucător după Messi care câștigă Gheata de aur de trei ori.

* 1986: Vedran Corluka (născut la data de 5 februarie 1986 la Modran, Dobroj, Iugoslavia - astăzi Bosnia și Herțegovina) este un fotbalist croat care evoluează pe postul de fundaș la formația FC Lokomotiv Moscova și la echipa națională de fotbal a Croației.
* 1986: Manuel Fernandes (n. 5 februarie 1986) este jucător de fotbalportughez care evoluează la clubul Lokomotiv Moscova.
* 1986: Takayuki Seto (în japoneză 瀬戸 貴幸; n. 5 februarie 1986,^[1] Nagoya, Japonia) este un fotbalist japonez care joacă pentru clubul de fotbal Ventforet Kofu pe postul de mijlocaș defensiv. În perioada 2007-2015 el a jucat pentru Astra Giurgiu

·         1988: Eric Bicfalvi, fotbalist român

* 1988: Gordan Bunoza (n. 5 februarie 1988, Ljubuški, Iugoslavia) este un fotbalist bosniac care evoluează la clubul Pandurii Târgu Jiu pe postul de fundaș.
* 1988: Zalina Petrivskaia (nume de fată Marghieva; n. 5 februarie 1988, Republica Osetia de Nord, RSFS Rusă, URSS) este o atletă din Republica Moldova specializată pe proba de aruncarea ciocanului. Împreună cu sora sa Marina Marghieva și fratele Serghei Marghiev (și ei sportivi de performanță), tustrei sunt antrenați de tatăl lor, Soslan
* 1989: Sarra Besbes (arabă سارة بسباس; n. 5 februarie 1989) este o scrimerătunisiană specializată pe spadă, de șapte ori campioană africană

·         1992: Neymar da Silva Santos Júnior, fotbalist brazilian, jucător la PSG
* 1992: Stefan de Vrij (n. 5 februarie 1992) este un fotbalist olandez care evoluează la clubul italian Internazionale Milano și la echipa națională de fotbal a Olandei pe postul de fundaș.
* 1996: Daniela Corban (n. 5 februarie 1996, în Galați)^[3][4] este o handbalistă din România care, din 8 noiembrie 2018, joacă pentru echipa HC Zalău
* 2002: Davis Cleveland (n. 5 februarie 2002 în Houston, Texas) este un actor american.