5. /19 FEBRUARIE 2022 - POEZIE

ARTUR GOROVEI, poet şi prozator

Date personale
Arthur Gorovei

Născut	19 februarie 1864 Fălticeni, Principatele Unite Române
Decedat	19 martie 1951 (87 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	folclorist[] etnograf[]
Prefect al județului Suceava
Primar al municipiului Fălticeni

Alma mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Modifică date / text

Arthur Gorovei (n. 19 februarie 1864, Fălticeni, Principatele Unite Române – d. 19 martie 1951, București, România) a fost un academician român, folclorist, etnograf, membru de onoare (1940) al Academiei Române.

Născut la 19 februarie 1864 la Fălticeni, învață la școala sătească din Rădăuți-Prut, urmând clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, de unde trece apoi la Institutele Unite din Iași, de unde își ia bacalaureatul. Licențiat în Drept la Universitatea din Iași; magistrat până în 1903 iar apoi avocat la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni. Ales membru corespondent al Academiei Române (1915); Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuți; Senator Legionar. În 1892 a fondat revista de folclor "Șezătoarea", care a apărut regulat timp de 26 de ani. Ultimul număr scos în anul 1931 cuprinde indicele analitic și alfabetic al celor 25 de volume ale acestei importante reviste.^[1]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Artur Gorovei. Credinți și superstiții ale poporului român. Academia Româna. Din vieața poporului român. Culegeri și studii. XXVII. București 1915.

Biografie

GOROVEI Artur, se naste la 19 febr. 1864, Falticeni - moare in 19 mart. 1951, Bucuresti.
Folclorist si etnograf.

Fiul lui Petru Gorovei, avocat, primar si prefect de Falticeni, si al Mariei (n. Bors). Pe linie materna provine dintr-o veche familie ardeleneasca, atestata documentar la 1275, ba chiar mai devreme (anul 1000).

Si dupa tata pare sa fi fost ardelean, caci folcloristul se interesa mereu de armenii din Gherla, „unde numele «Gorov6» este - si mai ales era — curent".

Pe linie materna se inrudeste cu Nicolae Gane (despre care va lasa pretioase amintiri), mama scriitorului moldovean fiind sora cu bunica folcloristului.

Scoala primara la Radauti (1872) si Falticeni (din 1873), unde face si studiile gimnaziale; studii liceale la lasi; studii universitare de drept la Bucuresti (1886-l887) si Iasi (1877-l889; licenta in 1890).

Prof. secundai la Birlad (1889-l890); ajutor de judecator si judecator la Pascani (1890-l891); avocat la Falticeni (1891); judecator la Bros-teni (din 1891), unde il intilneste pe invatatorul Mihai Lupescu, fost coleg de scoala, si impreuna vor pune la cale aparitia Sezatoarei, intiia revista romaneasca de folclor, o tentativa similara facind Artur Gorovei si mai inainte, impreuna cu Elena Sevastos; procuror la Rimnicu Sarat; prefect de Suceava (1905); inspector agricol (1909-l911). Artur Gorovei editeaza. in gimnaziu fiind, o revista literara. Ecoul Carpatilor, si una umoristica, Tin[arul, in care publica versuri si proza. Versuri in Foaia Societatii Desteptarea Comertului si Industriei Romane (1882) si in Cimpoiul (1884), revista a lui Frederic Dame.

Adevaratul debut al lui Artur Gorovei e considerat a se fi produs in 1884, cind publica mai multe art., poezii, ghicitori si traduce in Revista populara, pe care o edita, la Paris si Falticeni. impreuna cu varul sau. Eugen Teodorini.

Colaboreaza la Anuarul Arhivei de Folclor, Adevarul, Adevarul literar si artistic, Analele Academiei Romane, Arhiva romaneasca, Arhivele Olteniei. Buletinul „Mi-hai Eminescu", Calendarul revistei „Ion Creanga", Cetatea Moldovei, Convorbiri literare. Cuget clar, Drepturile omului, Ecoul saptaminei, Etudes balkaniques, Fat-Frumos, Gazeta sateanului, Izvorasul, insemnari literare, Junimea literara, Lumea, Lupta literara, Noua revista romana. Opinia, Pagini literare, Pastorul Tutovei, Revista Fundatiilor Regale, Revista literara, Romanul, Scrisul nostru din Birlad, Sezatoarea, Viata Romaneasca etc. Membru al cercului literar din lasi condus de poetul-arheolog Neculai Beldiceanu (aici l-a cunoscut pe I. Creanga, acesta citind, la una dintre intruniri, un fragment inedit din Amintiri), cerc desprins din gruparea de la Contemporanul, a carei orientare estetica, potrivnica inovatiilor literare, n-0 mai impartasea. Membru de onoare al Acad. (1940). Cercetari istorice asupra orasului (1938). Doctor honoris causa al Univ. din Cernauti (1933). A condus, impreuna cu Mihail Sadoveanu, publicatia sateasca Ravasul poporului (1907). Premiul Acad. (1938).

Descendent al unei familii cu vechi traditii carturaresti (un strabun al sau, Vasile Uricarul, a presarat Moldova, pe vremea lui Vasile Lupii, cu „uricele scrise de mina lui", in vreme ce bunicul folcloristului, serdarul Ioan, a tradus din frantuzeste o carte intreaga, incereindu-se si in domeniul teatrului), Artur Gorovei a avut pasiunea scrisului, dupa cum insusi marturiseste la maturitate:

„Sint un om care nu pot sa stau degeaba si mi se pare ca viata nu are pentru mine nici un rost daca nu stau cu condeiul in mina".

Potrivit acestei profesiuni de credinta, Artur Gorovei a abordat intreaga gama a genurilor literare, mani festindu-se, mai intii. ca poet, prozator si istoric literar, probabil si ca urmare a apartenentei sale la cercul literar al lui N. Beldiceanu. evocata, mai tirziu, intr-un excelent volum de memorialistica. Alte vremuri (1930). Bine pri mit in lumea literara, volumul evoca, intr-un stil spontan si dezinvolt, proeminente personalitati culturale ale Iasilor de la slirsitul secolului al XlX-lea: Ion Creanga", N. Beldiceanu, E. Gruber. Nicu Gane, V. Artur Gorovei Mortun (cu care de asemenea se inrudea). Teodor Serbanescu, George Diamandy Jiquidi, Stefan Soldanescu. Tocmai aici trebuie cautat rostul, marele merit al amintirilor literare ale lui Artur Gorovei: in reconstituirea exacta (chiar daca fiica lui V. Artur Gorovei Mortun i-a reprosat scriitorului ca nu l-a cunoscut suficient de bine pe socialistul iesean) a unei epoci de tranzitie din istoria literara romaneasca, pe nedrept neglijata de istoricii literari, care acordau prioritate marilor scriitori clasici sau curentelor literare de la inceput de secol. Valoare de document social are cea de a doua carte biografica a lui Artur Gorovei , Cruzimi (1920), care se inscrie, din punctul de vedere al cronologiei faptelor relatate, in continuitatea amintirilor literare. Redind „intimplari care sint sau macar dau impresia de perfecta autenticitate" (P. Ur-sache), volumul, recenzat elogios de M. Sadoveanu impresioneaza prin dramatismul fap-telor infatisate (rascoala din 1907). Desi atentia scriitorului se indreapta si asupra frumusetilor naturii, ca si asupra locurilor si monumentelor istorice din Tara de Sus (al carei trecut de marire il regreta), cartea demasca nedreptatea, arbitrarul, jaful, indolenta. Pe linga scrierile cu caracter biografic si memorialistic, Artur Gorovei s-a incercat si in domeniul beletristicii propriu-zise. fara insa ca vreuna din operele sale in proza sa fi fost retinuta de istoriile literare. in ciuda unui oarecare succes de care s-au bucurai la aparitie. Volumul de schite si nuvele Dupa dragoste (1901) se caracterizeaza, in buna masura, prin aceeasi tematica sociala, Artur Goroveiinfatisind adevaratele drame pe care le traiesc dezmostenitii sortii din cauza coruptiei si abuzurilor de tot felul, ale autoritatilor.

Un lautar sarac se straduieste zadarnic sa adune banii necesari repararii acoperisului, caci ajutorul de primar nu-i da autorizatie pina nu incaseaza „partea leului", astfel ca, disperat, petitionarul pune foc propriei case. O vaduva sarmana isi pierde feciorul mai mare-singurul ei sprijin -in timp ce participa. ca haitas, la o vinatoare. la care ..vine si prefectul, cu boierimea din tirg". Un pantofar evreu. cu casa grea si numeroase obligatii financiare, e silit de comisarul de politie sa cumpere un bilet la balul Societatii „Furnica" din Bucuresti, cu toate ca abia adunase banii pentru impozitul scadent etc. Remediul unor astfel de stari de lucruri este sugerai de Artur Gorovei in povestirea cu tenta samanatorista. Domnul Neculai: dezgustat de viata mondena dusa in Capitala, eroul isi gaseste linistea si fericirea in sinul familiei pe care si-o intemeiaza in sat. Nici romanul Zbuciumul unui .suflet nou (1938), de asemenea cu infiltratii samanatoriste, n-a fost retinut de istoria literara, cu toate ca aici Artur Goroveieste mai aproape de uneltele scriitorului, iar constructia epica ceva mai solida. Actiunea se petrece indata dupa incheierea primului razboi mondial; de-abia intoarsa de la studii din strainatate, eroina. Margareta Nicoara, coboritoare din neam de voievozi, intra in conflict cu parintii ei si respinge aranjamentul acestora de a o casatori cu avocatul Bagiura, om frumos, bogat, nobil si cinstit, apartinind vechii generatii.

E magulita, in schimb, cind afla ca lordaches-cu. un invatator-deputat. reprezentant al lumii noi. o iubeste, marilindu-se cu el, impotriva vointei parintilor ei. in viziunea iui Artur Gorovei, destinul tragic al acestei femei este in masura sa dovedeasca incompatibilitatea dintre cele doua clase sociale atit de diferite:

„O tovarasie de viata intre Margareta Nicoara si Badea Costica a lui lordache este o aberatie".

Invocata nu o data ca pricina a ncimplinirilor sale scriitoricesti, activitatea folcloristica i-a adus lui Artur Gorovei o neasteptata, rapida si binemeritata consacrare. inceputul il face in . cind intemeiaza. impreuna cu invatatorul Minai Lupescu cea dintii revista romaneasca de folclor. Sezatoarea, cu o mare, neobisnuita longevitate in materie (a aparut, cu unele intermitente, timp de treizeci si sapte de ani. gratie unor colaboratori si sprijinitori generosi: Spiru Haret, Barbu Deiavrancea, Gh. T. Kirileanu s.a.), o publicatie care avea sa-l faca celebru acasa si in strainatate. Polarizind, intretinind si fructificind interesul pentru folclor al invatatorilor si al altor intelectuali satesti, carora le-a fost „organ de publicitate si. prin aceasta, de for conducator" (O. Barlea), Sezatoarea s-a impus prin publicarea unui u-rias material folcloric, autentic in cea mai mare parte, chiar daca nu a fost insotit intotdeauna de principalele detalii tehnice ale culegerii. Contributiile teoretice sint. in schimb, putine si fara insemnatate, revista retinind insa atentia printr-o Bibliografie folcloristica, initiata de Artur Gorovei De altfel. Artur Gorovei. care n-a fost, cu putine exceptii, un culegator de folclor in adevaratul sens al cuvintului, era urmarit de nobila idee de a inzestra folcloristica romaneasca cu atit de necesarele ei instrumente de lucru, realizind trei importante lucrari cu caracter de corpus.

Primatul cronologic il detine volumul Cimiliturile romanilor (1898), care incorporeaza. in ordinea alfabetica a obiectului de ghicit, un numar de 1 960 de tipuri de ghicitori, ca si 756 de variante ale acestora, culese de prin publicatii, dar si din colectii ale colaboratorilor sai de la Sezatoarea.

Descintecele romanilor (1931), care cuprinde 203 tipuri de incantatii populare, la care se adauga 2 200 de variante culese de prin volume si publicatii periodice, dar si din vechi manuscrise romanesti (din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea). Caracter de corpus prezinta si lucrarea Credinti si superstitii ale poporului roman (1915), realizata tot pe baza materialului edit (din culegerile lui S. FI. Marian indeosebi) si inedit, trimis de vajnicii colaboratori de la Sezatoarea. Bune servicii a mai adus Artur Gorovei si prin monografia etnografica Ouale de Pasti (1937), documentat studiu comparativ, unic se pare in literatura de specialitate, asupra obiceiului incondeierii oualor, si, respectiv, prin brosura invatatori folcloristi (1940). Celelalte lucrari ale lui Artur Gorovei nu se mai retin, nici cele de popularizare: Datinile noastre la nastere (1909) si Datinile noastre la nunta (1910), de fapt niste rezumate ale marilor monografii etnografice ale lui S. FI. Marian. Nu se retin nici lucrarile sale teoretice. Notiuni de folclor (1933), care denota precaritatea pregatirii stiintifice a lui Artur Gorovei, si nici asa-zi-sele lui studii de folclor comparat: Legenda arborilor imbratisati (1913) si Serpele de casa (1941), mai degraba niste insailari de texte romanesti si straine fara mari virtuti teoretice si comparatiste. Exceptie face insa o mica, dar valoroasa contributie de etnologie juridica: Partea sufletului. Un vechi obicei juridic al poporului roman (1926).

OPERA:
Cimiliturile romanilor. Bucuresti. 1898 (ed. II, ingrijita si cuvint inainte de . Datcu, Bucuresti, 1972);
Dupa dragoste, schite si nuvele, Bucuresti, 1901;
Datinile noastre la nastere. Bucuresti, 1909, Bibi. Minervei nr. 33 (republicat in Literatura populara, I, 1976);
Zmei si z.ine. Bucuresti, 1909, Bibi. populara „Socec", nr. 85-86;
Datinile noastre la nunta. Bucuresti, 1910, Bibi. Minervei nr. 72 (republicat in Literatura populara, I. 1976);
Botanica poporului roman, in colab. cu M. Lupescu, Falticeni, 1915;
Credinti si superstitii ale poporului roman, Bucuresti, 1915;
Cruzimi, Iasi, 1920;
Monografia orasului Botosani, Falticeni, 1926;
Alte vremuri. Amintiri literare. Falticeni, 1930;
Descintecele romanilor. Bucuresti, 1931 (republicat in Literatura populara, II, 1985);
Indicele analitic si alfabetic al celor 25 volume din revista „Sezatoarea", Falticeni, 1931;
Notiuni de folclor. Bucuresti, 1933 (republicat in Literatura populara, I, 1976);
Ouale de Pasti. Studiu de folclor. Bucuresti, 1937 (col. „Studii si cercetari", nr. XXX);
Falticenii. Cercetari istorice asupra orasului. Falticeni, 1938;
Zbuciumul unui suflet nou. ^Jurnalul unei femei, roman. Bucuresti, 1938;
invatatori folcloristi. Bucuresti, 1940, col. „Cunostinte folositoare", seria C, nr. 93 (republicat in Literatura populara, I, 1976);
Mestesugul vapsitului cu buruieni, Bucuresti, 1943, col. „Cunostinte folositoare", seria B, nr. 22;
Literatura populara. Culegeri si studii, l-D, ed. ingrijita, studiu introductiv, note, bibliografie si indici de I. Datcu, Bucuresti, 1976-l985.

REFERINTE CRITICE:
St. Orasanu, in Tinerimea romana, fascicula 1, 1898;
Al. Antemireanu, in Epoca, nr. 1872, 1901;
I. Man, in Binele public, nr. 3, 1901;
M. Tufan, in Revista moderna, nr. 41, 1901;
Wega, in Apararea nationala, nr. 308, 1901;
M. Sadoveanu, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1922;
St. Tutescu, Folcloristii nostri, 1,1923;
N. Rusu, in Buletinul Institutului de Literatura, fasc icula 3, brosura 4, buletinul nr. 22, 1924;
N. Iorga, in Revista istorica, nr. 7-9, 1926;
I. Siadbei, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1926;
Arald, in Miscarea, nr. 91, 1930;
*** Lumea, Iasi, nr. 3536, 1930;
1.. Canta-cuzino, in Viitorul, nr. 6671, 1930;
I. Teodorescu, in Adevarul literar si artistic, nr. 497,1930;
Izabela Sadoveanu, in Adevarul literar si artistic, nr. 498, 1930;
P. Zosin, in Opinia, nr. 7075, 1930;
V. Bolo-ga. in Drumul nou, nr. 12, 1931;
C. D. Fortunescu, in Arhivele Olteniei, nr. 56-58, 1931;
G. Pascu, in Revista critica, nr. 3-4, 1931;
D. Simonescii, in Datina, nr. 7-9,1931;
L. Costin, in Gorjanul, nr. 33, 1932;
C. D. Fortunescu, in Arhivele Olteniei, nr. 6l-62, 1932;
N. Iorga, in Revista istorica, nr. l-3, 1932;
M. Ruffini, in Ixires, nr. 1, 1932;
C. D. Fortunescu. in Arhivele Olteniei, 1932;
N. Iorga. in Revista istorica, nr. 10-l2, 1933;
I. C. Cazan, in Sociologie romaneasca, nr. 2, 1936;
A. van Gen-nep, in Mercure de France, Tome 278, 1937;
D. Simonescii, in 1935 literar. Sinteza bibliografica de Miron Sunt, 1937;
A. G. Stino, in Gindul nostru, nr. 12, 1937;
Matilda Alexandrescu Dersca, in Cuget clar, nr. 3, 1939;
Ileana Bucur, in Opinia, nr. 9544, 1939;
I. Const. Delabaia, in Neamul romanesc, nr. 40-. 1939;
A. G. Stino, in Neamul romanesc, nr. 23-25, 1939;
L. Morariu, in Fat-Frumos, nr. 6, 1941;
I. D. Laudat, in Limba si literatura, voi. X, 1965;
I. Muslea, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1962-l964, 1966;
Lucia Ho-pu, in Anuar ele lingvistica si istorie literara, tom. XVII. 1967;
Ov. Densusiunu, Opere, I, 1968;
Gh. Vrabie, Folcloristica romana, 1968;
Scrisori catre Artur Gorovei, ed. ingrijita si introducere de Maria Luiza Ungureanu, 1970: P. Ursache, „Sezatoarea" !n contextul folcloristicii, 1972;
C. Otobacu, in Sap-lamina, nr. 110, 1973;
I. Talos, in Orizont, nr. 39, 1973;
Ov. Barlea, Istoria folcloristicii romanesti, 1974;
I. D. Laudat, in Radovi Simpozijuma o ju-goslovensko-rumunskim uzajamnostima u oblasti narodne knjizevnosti, 1974;
D. Florea-Rariste, in Steaua, nr. 9, 1976;
I. Oprisan, in Revista de istoric si teorie literara, nr. 4,1976;
S. Duicu, in Vatra, nr. 2, 1977;
O. Vaduva, in Revista de etnografie si folclor, nr. 1, 1977;
N. Bot, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, voi. IX, 1977;
I. Dat-cu-Sabina C. Stroescu, Dictionarul folcloristilor, I, 1979;
V. Florea, in Anuarele lingvistica si istorie literara, tom, XXVII, 1979-l980;
idem, in Anuarul de folclor, voi. II, 1981;
L. Berdan, in Anuar de lingvistica si istorie literara, XXX-XXXI, 1985-l987;
I. Cuceu, Anuarul de folclor, voi. V-VII, 1987.

MARIN SORESCU

Marin Sorescu

Date personale

Născut

29 februarie 1936^[1]^[3]

Bulzești, Bulzești, Dolj, România

Decedat

8 decembrie 1996 (60 de ani)^[1]^[4]^[5]^[6]

București, România

Cauza decesului

cauze naturale (infarct miocardic)

Naționalitate

română

Cetățenie

România

Ocupație

poet, dramaturg, prozator, eseist, om politic

Partid politic

politician independent

Limbi

limba română^[2]

Studii

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Activitatea literară

Activ ca scriitor

1964-1996

Specie literară

drama, eseu, poezie, proza

Operă de debut

Singur printre poeți (1964)

Opere semnificative

Iona

Membru titular al Academiei Române

Cariera politică

Ministru al culturii

În funcție
25 noiembrie 1993 – 5 mai 1995

Precedat de

Petre Sălcudeanu

Succedat de

Viorel Mărginean

Partid politic

IND

Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană
Curente în literatura română
Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism
Scriitori români
Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii
Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
v • d • m

Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936,^[1]^[3] Bulzești, Bulzești, Dolj, România – d. 8 decembrie 1996,^[1]^[4]^[5]^[6] București, România) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.^[7]

S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic, după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995). A tradus versuri ale lui Boris Pasternak.

În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1992, în urma unei scrisori semnate de mai mulți redactori ai revistei.^[8]

În 1992, și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza ”Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română”.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Marin Sorescu a fost fiul lui Ștefan Sorescu și al Nicoliței (născută Ionescu), țărani din Bulzești. A urmat cursurile școlii primare în satul natal, apoi a continuat studiile la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova; în continuare a studiat la Școala medie militară din Predeal. Studiile universitare le-a făcut la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, la Facultatea de Filologie (1955-1960), licențiat în limbi moderne. A fost membru al Programului Internațional pentru Scriitori la Universitatea din Iowa - SUA.

Opera[modificare | modificare sursă]

Poezia[modificare | modificare sursă]

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii "Singur printre poeți". Până la moartea sa (în 1996) mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Poeme", reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei sale.

Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tușiți" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume.

Marin Sorescu a excelat în poezii parodice, a dat aproape echivalențe la versuri de Maria Banuș, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, a compus excelente parodii la cantecele lui Miron Radu Paraschivescu, versurile lui Ion Horea, Victor Felea, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Eugen Frunză, Nicolae Stoian, Toma George Maiorescu...^[9]

Într-o postfață la volumul Tinerețea lui Don Quijote, Marin Sorescu susține că actul poetic constă în a avea curajul să-ți dezvălui subiectivitatea, „sufletul până în cutele lui cele mai întunecoase, spaimele și năzuințele cele mai intime” cu aspirația de a ieși din contingent, asemenea păsării care, petrecându-și majoritatea timpului într-un copac, nu cântă numai în și numai despre copac. Poezia trebuie să fie clară, nu coborâtă la nivelul comun de înțelegere, pe cât posibil concisă, spre a avea parte de o critică lungă și personală, originală fără ostentație. Cam toate aceste însușiri se pot recunoaște în poezia sa, de predilecție în versuri albe, comunicative, adesea presărate cu ironii și autoironii, într-un limbaj care nu ocolește familiaritatea în sens filistin...(Al. Piru, op. cit. pp. 175-176).

Înainte de 1989 nu a putut să apară volumul „Poezii alese de cenzură” (1991), dintre care cea mai cunoscută este poezia Casa sub observație.

Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea scriitorului au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman.

Dramaturgia[modificare | modificare sursă]

Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Paracliserul întruchipează tragedia artistului creator consumat de propria-i flacără ce nu lasă în trecerea sa prin lume decât impalpabile vestigii, niște „vorbe pe pereți.” Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, precum în Există nervi, teatrul istoric (în A treia țeapă și Răceala) sau comedii, precum Vărul Shakespeare, al căror armă primordială este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană.

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Poezii[modificare | modificare sursă]

1964 - Singur printre poeți
1965 - Poeme
1966 - Moartea ceasului
1968 - Tinerețea lui Don Quijote
1970 - Tușiți
1970 - Unghi
1972 - Singur printre poeți
1973 - Ocolul infinitului mic pornind de la nimic
1975 - Norii
1976 - Poeme Sorescu
1977 - Trei dinți din față
1972 - Suflete, bun la toate
1972 - Rame - Douăzeci și cinci de poezii
1973 - Astfel
1973 - Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic
1976 - Descîntoteca
1978 - Sărbători itinerante
1979 - Ceramică
1982 - Fîntîni în mare
1984 - Drumul
1987 - Apă vie, Apă moartă
1989 - Ecuatorul și Polii
1991 - Poezii alese de cenzură
1994 - Traversarea
1995 - Lulu Și Gulu-Gulu : Versuri pentru copii, ilustrate de autor
1995 - Poemele tuturor tainelor
1996 - Din grădina copilăriei - Culegere de poezii pentru elevii din clasele I-IV
1996 - Moment poetic
1996 - Poezii
1997 - Puntea (Ultimele)
1998 - Efectul de piramidă
1973-1998 - La Lilieci (I-VI),
2000 - Scrînteala vremii
2000 - Încoronare

Literatură pentru copii[modificare | modificare sursă]

1966 - Unde fugim de-acasă? - Aproape teatru, aproape poeme, aproape povești
1987 - Cocostircul Git-Sucit
1998 - Diligența cu păpuși
2016 - Se mută circul înapoi - antologie de poezii pentru copii

Romane[modificare | modificare sursă]

1978 - Trei dinți din față
1982 - Viziunea vizuinii
1999 - Japița

Teatru[modificare | modificare sursă]

1968 - Iona
1970 - Paracliserul
1974 - Setea muntelui de sare^[10]
1976 - Matca - Piesă în trei acte
1980 - Teatru (Răceala, A treia țeapă)
1984 - Ieșirea prin cer (Iona, Paracliserul, Matca, Pluta Meduzei, Lupoaica mea, Există nervi, Răceala, A treia țeapă)
1992 - Vărul Shakespeare și alte piese (Luptătorul pe două fronturi, Csa evantai, Vărul Shakespeare)
1994 - Desfacerea gunoaielor

Publicistică[modificare | modificare sursă]

1969 - Teoria sferelor de influență
1975 - Insomnii - Microeseuri
1976 - Starea de destin
1985 - Ușor cu pianul pe scări : Cronici Literare
1997 - Biblioteca de poezie românească
1999 - Jurnal - Romanul Călătoriilor I-VII

Traduceri[modificare | modificare sursă]

1969 - Lisandro Oterro, "Situația"
1969 - Boris Pasternak, "Lirice"
1985 - Tratat de inspirație
1987 - Justo Jorge Padron, "Gazela de apă" (poeme); traducere de Marin Sorescu și Omar Lara
1993 - Vasko Popa, "Sare de lup", tradus de Slavomir Popovici si Marin Sorescu
1996 - Tan Swie Hian, "Flori de prun" (fabule)
1999 - Andrei Belîi, "Petersburg" (roman)

Varia[modificare | modificare sursă]

1974 - Doua coruri, de Hans Peter Türk ; pe versuri de Marin Sorescu
1975 - Cârlova: ruinurile Târgovistii ; editie ingrijita si prefata de Marin Sorescu
1985 - Sterian
1987 - Adam Puslojic, Omul, Opera și încă ceva
1987 - S. Copacescu - Micii gradinari. Invitati de Marin Sorescu in minunata lume a plantelor
2003 - Săgeți postume : epigrame, fabule, parodii, versuri, proză scurtă
2004 - Bile și cercuri
2005 - Între linii
2018 - Jurnal de zi si poezii din perioada studiilor liceale

Ediții în limbi străine[modificare | modificare sursă]

1968 - Kugeln und Reifen (Bile și cercuri), translated into German by Dieter Roth.
1968 - Ikaruszosdi (De-a Icar), fordította Balogh József.
1968 - Iona. Stück in vier Bildern. Deutsch von Doina Lescu. Wien - München - Basel, Theaterverlag Kurt Desch.
1969 - Jivot u tocku (Viața în roată). Trad. în italiană de Marco Cugno.
1969 - la catedrale (Paraclisrul). Trad. în sârbă de Adam Puslovici.
1970 - Vibrácie (Vibrații); Překlad: Milan Kraus, Vladimír Dudáš și Milan Kraus.
1970 - Punkt widzenia (Unghi). Versuri traduse în limba polonă de Irena Harasimowicz.
1971 - Der Kuster, drama. Deutsch von Doina Lescu. Wien - München - Basel, Theaterverlag Kurt Desch.
1971 - Együtt álmodunk (Visăm împreună); [vál.] ford. és [utószó] Szemlér Ferenc
1972 - Jonas. Danmarks Radio. Hørespilarkivet
1972 - 80 Poezii - 80 Poesie; trad. în italiană de Marco Cugno.
1972 - Rame : Douazeci si cinci de poezii - Frames : Twenty Five Poems. Versiune eng. și cuv. înainte de Roy MacGregor-Hastie.
1973 - Ci sono nervi (Există nervi). Versiune italiană de Marco Cugno.
1974 - Aberglaube. Aus dem Rumänischen von Oskar Pastior.
1974 - Verse anthology, USSR
1975 - Framkallning (Developare). Tolkning av Pierre Zekeli och Marianne Sandels.
1975 - Noah, ich will dir was sagen - gedichte (Noe, hai să-ți spun ceva, Versuri). übertragen von Oskar Pastior.
1975 - Trojanische Pferde: gedichte (Cai troieni, Versuri); übertragen von Dieter Roth; Bukarest; Kriterion
1976 - Smiles and Sarcasm (Sarcasme și surâsuri); traducere în greacă de Menealus Ludemis; Dorikos Publishing House Athens, Greece.
1976 - Kerámia : versek (Ceramica); válogatta és fordította Balogh József
1978 - Als ich Einmal fliegen Wollte (Despre cum era să zbor); traducere în lb. germană de Dieter Roth.
1978 - Raceala. A cold (editie bilingva romana-engleza). Traducere de Stavros Deligiorgis.
1979 - Don Quijote's Tender Years; trad. Stavros Deligiorgis
1979 - Lono (Matca); trad. în rusă de Chiril Kovalgi și Lev Brinski.
1979 - Tinerețea lui Don Quijote = La juventud de Don Quijote. Traducere din limba română de Lolita Tăutu.
1979 - Matița (Matca). Traducere în macedoneană de Tasko Sarov.
1980 - Kéményeink füstje, Fordította: Éltető József
1980 - Hideglelés : két dráma (Răceala); [ford. Kántor Erzsébet, Zirkuli Péter] ; [az utószót Zirkuli Péter írta]
1980 - Giona: tragedia in quattro quadri / Marin Sorescu ; ed. a cura dell' ; trad. dal rumeno di Marco Cugno
1980 - L'Ouragan de papier (Uraganul de hârtie), verse, Ed. St. Germain des Prés, Paris. Trad. în franceză de Alain Bosquet.
1980 - Poznavame se (Ne cunoaștem), verse anthology, Narodna Kultura, Sofia, Bulgaria. Trad. în bulgară de Zdravco Kisov și Asen Stoianov.
1980 - Hidegleses (Răceala), ford. Kántor Erzsébet, Zirkuli Péter; Ed. Europa, Budapest.
1981 - Poemas,La juventud de Don Quijote. Poemas (Visor de Poesía), traducere de Omar Lara.
1981 - Tri predni ziba (Trei dinți din față), Narodna Kultura, Sofia. Trad. în bulgară de Veselina Gheorghieva.
1981 - Gedichten (Poezii). Trad. în neerlandeză de Liesbeth Ziedses de Plantes.
1982 - Pod vratata (Pe sub ușă), verse anthology, Misla, Skoplye. Trad. în macedoneană de Tasco Sarov.
1982 - Symmetries: Selected Poems; poetry anthology, translated by por John Robert Colombo and Petronela Negosanu, Hounslow Press, Toronto, Canada.
1982 - This Hour; translated by Michael Hamburger; Logbridge-Rhodes.
1983 - La muerte del reloj; selecție și traducere de Manuel Serrano Pérez.
1984 - His Selected Poems, translated by Michael Hamburger.
1984 - Poesiealbum Nr. 197 - Marin Sorescu - Poesiealbum ; 197 - Innengrafik von Dagmar Ranft-Schinke
1984 - Ceramique, selected verse, Ed. St. Germain des Prés/UNESCO (Oeuvres representatives), Paris. Trad. în dranceză de Francoise Cayla.
1985 - Abendrot Nr. 15 - gedichte. Signiert von dem deutsch - rumänischen Lyriker Oskar
1985 - Let's Talk about the Weather...and other poems; Forest Books, London. Transl. by Andrea Delletant and Brenda Walker; introd."Poet to Poet" by Jon Silkin
1985 - The Thirst of the Salt Mountain, a trilogy of plays. Transl. by Andrea Delletant and Brenda Walker. Forest Books, London.
1985 - 66 poeemes. Marin Sorescu (un poet roumained'aujourd'hui); trad. du roumaine par Jean-Louis Courriol ; etudes et commentaires de Raoul Becousse. Lyon : Centre d'Étude des Interactions Culturelles. Université LYON 3, [s.a.]
1985 - El Huracán de papel, poezii, Universidad Autónoma Metropolitana, México, translated into Spanish by Marco Antonio Campos.
1987 - Legszebb versei
1987 - Papírorkán : versek; ford. Farkas Árpád
1987 - Kábulat; vál. és az előszót írta Kovács András Ferenc; [ford. Balogh József et al.]
1986 - El Ecuador y los Polos, selected poems, version by Omar Lara, Ediciones Hiperion, Madrid.
1987 - The Biggest Egg in the World, selected poems, versions by Seamus Heaney, Ted Hughes, Michael Hamburger, D.J. Enright, David Constantine, Michael Longley, Paul Muldoon, William Scammel; Bloodaxe Books, Newcastle-upon-Tyne, England.
1987 - Vlad Dracula. The Impaler: a play; transl. by Dennis Deletant; London ; Boston, Forest Books
1987 - The Youth of Don Quijote, selected poems, translated by John F. Deane; Dedalus Press, Dublin.
1987 - Poesie d'amore, verse selection, translated by Giorgio Caragiani, Gabriela Bertini; Dick Person, Napoli, Italy.
1988 - Povratac Faraona (Intoarcerea faraonului), poems, YKYT Publishing House, Belgrad. Trad. în sârbă de Adam Puslovici.
1989 - Jonas - Het vlot van Medusa (Iona și Pluta Meduzei). Roemeens toneel. Pefață și interviu de Liliana Alexandrescu, traducere în limba olandeză de Jan Wilhelm Bos.
1989 - Paysans du Danube: chronique d'un village roumain; trad. par Jean-Louis Courriol; Nîmes, Chambon.
1990 - Thirst of the Salt Mountain: Trilogy of Plays; transl. by Andrea Deletant and Brenda Walker.
1990 - Ödet och alfabetet (Scaune in alfabet), selecție și traducere de Jon Milos; Symposium Borkforlag, Stockholm, Sweden.
1990 - Eja te ta them nje fjale (Am zarit lumina), poems, Ed. Rilindja-Prishtine, Albania.
1991 - Jag såg ljus på jorden (Am zărit lumină pe pamînt), verse, Ed. Bonniers, Sweden. Trad. în suedeză de Marianne Sandels și Dan Shafran.
1991 - Iona, drama, Sa hitya Academy, New Delhi. Trad. în bengali de Amita Bhose.
1991 - La Vision de la tanière (Viziunea viziunii), trad. par Jean-Louis Courriol.
1991 - Hands Behind My Back: Selected Poems. Traducatori: Gabriela Dragnea, Stuart Friebert, Adriana Varga.
1992 - Der Fakir als Anfanger (Fachirul incepator), poems, Ed. Akzente Hanser, Germany. Trad. în lb. germana de Oskar Pastior.
1993 - Marin Sorescu - Poèmes choisis / Horia Badescu - Le visage du temps, traduit par Paola Bentz-Fauci.
1993 - Versteende Hettiet - gedichten. Vertaling Wiel Kusters. Versteende Hettiet - gedichten.
1993 - 33 Pesme (33 poeme), verse, Novi Sad. Prefața și traducerea in limba sarba de Milan Uzelaț.
1993 - Nje flafer dhe nje kembe, versuri. Traducere în limba albaneză de Aurel Plasari.
1995 - Vid sädens rötter och andra texter, traducere de Jon Milos, Symposion.
1995 - Poezii / Poems / Poesie. Traducatori: Marco Cugno, Ugo Nespolo (italiana); Michael Hamburger, Andreea Delletant, Brenda Walker, Gabriela Dragnea, Adriana Varga, Stuart Friebert, Roy MacGregor-Hastie, Stavros Deligiorgis, D.J. Enricht, Ioana Russel, Gebbett, Ted Highes, John F. Deane (engleza).
1995 - Poezii alese, traducere in limba chineza de Tan Swie Hian.
1996 - Let's Talk About the Weather and Other Poems; transl. by A. Deletant, Brenda Walker
1996 - Fallenhet för höjder. Dikter i urval, tolkning och presentation an Dan Shafran.
1997 - La soif de la montagne de sel, trad. par par Paola Bentz-Fauci
1998 - Fachirul începator: poezii - Der Fakir als Anfänger : Gedichte ; ed. îngrijita de Virginia Sorescu ; trad. în lb. germana de Oskar Pastior.
1998 - Iona: Stück in vier Bildern; Deutsch von Doina Lescu.
1999 - Stege till himlen: sista dikter. Ellerström Trad. în suedeză de Dan Shafran.
2001 - Censored Poems; transl. by John Hartley Williams, Hilde Ottschofski.
2002 - Die Leere der Glocke: gedichte; traducere de Christian W. Schenk.
2003 - Craiova văzută din car = Vid na Krajovu s telegi. Marin Sorescu ; perevod s rumynskogo Anastasii Starostinoj. Moskva, Criterion
2004 - The Past Perfect of Flight; transl. by Adam J. Sorkin.
2004 - The Bridge; transl. by Adam J. Sorkin, Lidia Vianu.
2007 - El centinela de la galaxia, traducere de Omar Lara.
2007 - Poezii-Gedichte; trad. de Dieter Roth.
2011 - Die Leere der Glocke: Gedichte; traducere de Christian W. Schenk.
2013 - The Selected Poems of Marin Sorescu (Chinese Edition); translated by Gao Xing.
2013 - Erratum till paradiset. Trad. în suedeză de Dan Shafran.
2013 - Per entre els dies. Antologia poètica (Catalan Edition). Traducere în catalană de Corina Oproae, Xavier Montoliu Pauli.
2018 - La tercera estaca (A treia țeapă). Traducere în spaniolă de Catalina Iliescu Gheorghiu.
2019 - Alma, que sirves para todo. Traducere în spaniolă de Catalina Iliescu Gheorghiu.

Studii critice despre opera soresciană[modificare | modificare sursă]

Problematica actului literar în poezia lui Marin Sorescu; Cornelia Bejenaru, 1970
Uno scrittore romeno contemporaneo: Marin Sorescu : considerazioni sul suo romanzo "Tre denti devanti"; Gheorghe Carageani, 1979
Iona: opera dupa tragedia lui Marin Sorescu : partitura; Anatol Vieru, 1980
Marin Sorescu: instantaneu critic; Mihaela Andreescu, 1983
Marin Sorescu sau Despre tînjirea spre cerc; Maria Voda Capusan, 1993
Marin Sorescu sau interogația exemplară; Camelia Felicia Draghici, 1993
Marin Sorescu și Deconstructivismul; Maria-Ana Tupan, 1995
Marin Sorescu la Buzău - Album; Alex. Oprescu, Marcela Chirita, 1996
Marin Sorescu: studiu monografic; Fănuș Băileșteanu, 1998
Receptarea în epoca a poeziei lui Marin Sorescu: (1964-1989); Gheorghe Boris Lungu, 1998
Invito alla lettura di Sorescu; Gheorghe Carageani, 1999
Intre ironic si imaginar; George Chirila, 2001
Marin Sorescu în scrisori de familie: (altar cu parabole); George Sorescu (cuv. introd., sinteze, note si comentarii), 2001
Între ironic și imaginar: monografie Marin Sorescu; George Chirila, 2001
Opera lui Marin Sorescu; Crenguta Gânsca, 2002
Marin Sorescu, între parodic și solitudine necesară, Maria Ionică, 2003
Marin Sorescu - Laserul vagului sau Arta care doare; Ilarie Hinoveanu, 2004
Marin Sorescu: un eu creator în ipostaze daimonice; Maria Ionica, 2005
Marin Sorescu: repere biografice; Maria Ionica, 2005
Marin Sorescu in patru continente. Jurnal I-II; George Sorescu, 2006
Marin Sorescu, triumfător la judecata de apoi; Ilarie Hinoveanu, 2006
Marin Sorescu, starea poetică a limbii române: stil și expresivitate în poezia lui Marin Sorescu; Ada Stuparu, 2006
Generatia '60 - Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru; Adrian Paunescu (Teza de doctorat), 2007
Marin Sorescu: imagini, ethos, evocări; Gabriela Rusu-Păsărin; cuv. introd. de George Sorescu ; trad. în lb. engleză: Andreea Bratu ; trad. în lb. franceză: Dana Dinca, 2007
Marin Sorescu în scrisori de familie; George Sorescu, 2008
Marin Sorescu - ironica regie la un spectacol existențial; Fanus Bailesteanu, 2008
La Lilieci - 6 cărți în căutarea lui Marin Sorescu; Marian Barbu, 2009
A tér játékai : a virtuális tér és a történelmi idő viszonyának módosulásai Páskándi Géza és Marin Sorescu drámáiban (Games of Space: Changes in the Relationship between Virtual Space and Historical Time in the Dramas of Géza Páskándi and Marin Sorescu), Karácsonyi Zsolt, 2010
Marin Sorescu. Poezia teatrului și teatralitatea poeticului; Ștefania Maria Custură, 2010
Dramaturgia lui Marin Sorescu: teatru parabolic; Cristina Maria Necula, Voiculescu Ganciu Ionela, 2013
Monografie. Marin Sorescu; Claudia Benchea, 2014
Marin Sorescu. Singur printre canonici; Cosmin Borza, 2014
Expresie populara în ciclul "La Lilieci" de Marin Sorescu; Gr. Brâncus, 2014
În 1983 si 1992 premiul Nobel trebuia să poarte un nume românesc: Marin Sorescu - convorbiri cu și despe Sorescu; Ion Jianu, 2014
Sonetele lui Marin Sorescu; Ada Stuparu, 2016
Marin Sorescu în Postume; Ada Stuparu, 2017
Marin Sorescu și George Sorescu în corespondență cu personalități; coordonator: George Sorescu, 2017
Marin Sorescu. Scrisori și documente inedite (vol. I); George Sorescu și Emil Istocescu, 2017
Marin Sorescu în documente inedite (vol. II); George Sorescu și Maria Ionica, 2017
Marin Sorescu în anticamera NOBEL; Ion Jianu, 2018
Marin Sorescu in documente inedite, Vol. 1-4; Maria Ionica, George Sorescu, 2019

Distincții[modificare | modificare sursă]

Premiul Academiei Române (1968, 1977)
Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", Italia, 1970
Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970
"Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, Florența, 1978
Premiul Internațional de Poezie "Fernando Riello", Madrid, Spania, 1983
Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară)

POEZII:

Capriciu

În fiecare seară

Strâng de prin vecini

Toate scaunele disponibile

Şi le citesc versuri.

Scaunele sunt foarte receptive

La poezie,

Dacă ştii cum să le aşezi.

De aceea

Eu mă emoţionez,

Şi timp de câteva ore

Le povestesc

Ce frumos a murit sufletul meu

Peste zi.

Întâlnirile noastre

Sunt de obicei sobre,

Fără entuziasme

De prisos.

În orice caz,

Înseamnă că fiecare

Ne-am făcut datoria,

Şi putem merge

Mai departe.

Simetrie

Mergeam asa,

Cand deodata in fata mea,

S-au desfacut doua drumuri :

Unul la dreapta,

Si altul la stanga,

Dupa toate regulile simetriei.

Am stat,

Am facut ochii mici,

Mi-am tuguiat buzele,

Am tusit,

Si-am luat-o pe cel din dreapta

(Exact cel care nu trebuia,

Dupa cum s-a dovedit dupa aceea).

Am mers pe el cum am mers,

De prisos sa mai dau amanunte.

Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua

Prapastii :

Una la dreapta

Alta la stanga.

M-am aruncat in cea din stanga,

Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant,

Gramada cu mine in cea din stanga,

Care, vai, nu era cea captusita cu puf!

Taras, m-am urnit mai departe.

M-am tarat ce m-am tarat,

Si deodata in fata mea

S-au deschis larg doua drumuri.

"V-arat eu voua !" - mi-am zis -

Si-am apucat-o tot pe cel din stanga,

In vrajmasie.

Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era

Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica.

Si la prima rascruce

M-am daruit cu toata fiinta

Celui din dreapta. Tot asa,

Celalalt trebuia acum, celalalt...

Acum merindea imi e pe sfarsite,

Toiagul din mana mi-a-mbatranit,

Nu mai dau din el muguri,

Sa stau la umbra lor

Cand m-apuca disperarea.

Ciolanele mi s-au tocit de pietre,

Scartaie si maraie impotriva-mi,

C-am tinut-o tot intr-o greseala...

Si iata in fata mea iar se casca

Doua ceruri :

Unul in dreapta.

Altul la stanga.

Scrisori din camera de alături

Nu pot să scriu decât despre tine,
Cu mâna ta. Este un fel de-a te pastra
Inaintea ochilor, pe imensul cadru de zapada,
Ca un perete pe care schiaza
Gindurile noastre de iarna.
Din fuga trenului ai zarit
Prin nameti un vinator.
A aparut intii pusca intinsa - Tocmai ochea
Un fulg de zapada.
O bubuitura si toata iarna
S-a naruit din cer, ingropindu-l în zapada.
Copacii parca plecasera si ei
Să haituiasca Baraganul
("Baragan" - loc unde viscoleste,
Asa se traduce, din cumana.
Nu, nu-s cuman, coman,
Dar asa mi-a tradus prietenul turc, Iusuf.)

Iata-ne, asadar pierduti în desertul alb,
Pe care, de fapt, l-ai si provocat.
Ai dorit atita să ninga, stiai ca fenomenul tine
De concentrarea ta... Si te-ai concentrat prea mult!
Acum, nu se mai opreste.
Roseata din obraji coloreaza peisajul. Ai febra?
"Nu, dar vreau să colorez peisajul".
Foloseste rujul, mai bine.
Tu esti de tinut intr-un castel
Pe-o iarna ca aceasta, cu clopotei la fulgi.
Si eu să vin la tine
Intr-o sanie trasa de cerbi,
Să mă urc în iatac, pe-un turtur imens,
Să urc si să cobor, ca e alunecos,
Si iar să dau să mă catar... si tu să-mi arunci
Niste pinteni.
Să cioplesc sloiul, urcindu-mă
Să-i dau pinteni
Si să apar sus, c-o floare de gheata
In mâna. "Unde e geamul?
Să-ti plantez pe el aceasta
Floare de gheata."
"O, ador florile de gheata", să zici,
"Unde-ai gasit-o?" Hai să iesim putin.
"Unde, iar afara? Iar în zapada? Iar în tren?
Iar vagon neincalzit?"

Eu sint un om de interior,
Pentru ca sint numai suflet
Si sufletul e de interior.
Sint un om de budoar, de stat intre perne,
Printre carti, printre rujuri...
Tot ce emana caldura
Si intimitate. Pune-mă la o masa de restaurant
C-o suta de insi în jur,
Care se uita la tine
Si inghet.
N-am ce să-ti spun, parca nu ne mai cunoastem.
Tu îmi citesti inceputul de enervare
Pe freamatul degetelor,
Pe miscarea de la coltul ochilor
Si "Hai să mergem", zic.
"Unde?"
In castel. Stiu eu unul, dar nu s-ajunge acolo
Decât c-o sanie trasa de cerbi.

Tot în tren sintem? Tot.

DIONISIE DUMA

IN MEMORIAM DIONISIE DUMA

Scriitorul Dionisie Duma (născut pe 8 septembrie 1940, la Tecuci) a murit luni, 19 ianuarie 2018.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași, Dionisie Duma a debutat ca poet în revista „Iaşul literar“, în 1960. Volume de poezii publicate: Ardere (1975), Catedrala de cuvinte (1991), Extemporal la inimă (1999), Oceanul de stres (ediție bilingvă: limba română – limba engleză, 2002), Al patrulea păcat (2003), Aceste zile (ediție bilingvă: limba română – limba engleză, 2005), Lângă liniştea inimii (2008), Exerciţii de primenire (2012), Dionisie Duma în reflectoarele criticii literare (2015).
A mai publicat volumul Scrisori (corespondenţă cu Tatiana Stănescu, mama poetului Nichita Stănescu) şi Nichita Stănescu – O pată de sânge care vorbeşte (antologie alcătuită de Dionisie Duma, ediţie bilingvă: limba română – limba engleză, 2005).
Dionisie Duma a fost membru al Societăţii Culturale „Junimea 1990“ Iaşi, al Societăţii Scriitorilor „C. Negri“.

A colaborat la importante reviste literare din ţară („Convorbiri literare“, „Luceafărul“, „Cronica“, „Dacia literară“, „Ateneu“) şi din străinătate („Lumina lină“, SUA). Figurează în Dicţionarul biografic al literaturii române, de Aurel Sasu.

În 1999, revista „Examene“ i-a acordat Premiul Special pentru întreaga activitate lirică. Festivalul Internaţional de Poezie şi revista „Antares“ din Galaţi i-a acordat Premiul I pentru volumul Aceste zile, iar Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, revista „Lumina Lină“/Gracious Light şi Societatea Literară „Mihai Eminescu“ din New York i-au acordat Diploma de Excelenţă în 2005, în semn de preţuire şi admiraţie pentru prestigioasa activitate desfăşurată în slujba întăririi coeziunii spiritual-culturale româno-americane.

Pentru întreaga activitate a primit numeroase premii şi distincţii, printre care şi titlul de „Cetățean de Onoare al Municipiului Tecuci“, în anul 2010, iar în anul 2015, pentru întreaga activitate literară desfăşurată de-a lungul a peste jumătate de secol, Fililala Iași a USR i-a acordat Premiul de Excelență.

Dionisie Duma va rămâne o pagină vie în literatura română.

Dionisie Duma

Dionisie Duma (nascut pe 8.sept.1940, la Tecuci), poet. Studiile elementare şi liceale (D.A. Sturdza) le face la Tecuci. În 1968 absolvă Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi . Funcţionează ca profesor în învăţământul preuniversitar la şcolile: Nărteşti, nr. 9 şi Grupul Şcolar Industrial Tecuci. Debutează ca poet în revista “Iaşul literar” în 1960. Volume de poezii publicate: “Ardere” (1975), “Catedrala de cuvinte” (1991), “Extemporal la inima” (1999), “Oceanul de stres” (ed. bilingvă-limba română-limba engleză), 2002, “Al patrulea păcat” (2003), “Aceste zile” (ed. bilingvă-limba română-limba engleză), 2005. A mai publicat volumul “Scrisori” (corespondenţă cu Tatiana Stănescu, mama poetului Nichita Stănescu) şi “Nichita Stănescu – O pată de sânge care vorbeşte” (antologie alcatuită de Dionisie Duma, ediţie bilingvă-limba română-limba engleză), 2005. Dionisie Ghe. Duma este membru al Societăţii Culturale “Junimea 1990” Iaşi , al Societăţii Scriitorilor “C. Negri”, al Uniunii Scriitorilor din România. Colaborează la cele mai importante reviste literare din ţară (“Convorbiri literare”, “Luceafarul”, “Cronica”, “Dacia literară”, “Ateneu” etc.), şi din străinătate “Lumina lină” (SUA). Figurează în “Dicţionarul biografic al literaturii române” de Aurel Sasu. Despre creaţia lui Dionisie Gheorghe Duma au scris: acad. Iorgu Iordan, acad. Zoe Dumitrescu – Buşulenga, acad. C. Ciopraga, Laurenţiu Ulici, D. Dimitriu, Constantin Trandafir, Th. Codreanu, T. Opriş, S. Bogdănescu, I. Hurjui, Th. Damian, H. Zilieru, A.G.Secară etc.

În 1999 revista “Examene” i-a acordat Premiul special pentru întreaga activitate lirică. Festivalul Internaţional de Poezie şi revista “Antares” din Galaţi i-a acordat Premiul I pentru volumul “Aceste zile”, iar Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, revista “Lumina Lina”/Gracious Light şi Societatea Literară “Mihai Eminescu” din New York i-au acordat “Diploma de excelenţă” în 2005, în semn de preţuire şi admiraţie pentru prestigioasa activitate desfăşurată în slujba întaririi coeziunii spiritual-culturale româno-americane

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

joi, 17 februarie 2022