5. /19 MARTIE 2022 - TEATRU/FILM
| Irina Petrescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 19 iunie 1941 București |
| Decedată | (71 de ani) București |
| Cauza decesului | cauze naturale (cancer)  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță actriță de film |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Alte premii | |
| Ordinul Național „Steaua României” în grad de ofițer[*] | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Irina Petrescu (n. 19 iunie 1941, București - d. 19 martie 2013, București) a fost o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.
Irina Petrescu a fost absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" București, promoția 1963, clasa profesorilor Ion Șahighian și David Esrig.
DISTINCȚII ȘI PREMII
Irina Petrescu a primit numeroase distincții și premii:
- Ordinul național „Steaua României” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[5]
- Premiul Aristizza Romanescu în domeniul artelor spectacolului, acordat în decembrie 2011 de Academia Română pentru „creația teatrală și cinematografică”.
- Premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate 2003.
- Premiul pentru întreaga carieră la cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), 2007.
MOARTEA
Irina Petrescu s-a luptat 30 de ani cu boala care a omorat-o. Avea cancer de sân.
A murit intr-o zi de marți 19 martie 2013 la Spitalul Elias. A fost înmormântată în Cimitirul „Reînvierea” din Colentina.
ROLURI ÎN TEATRU (SELECTIV)
Roluri în teatru:
- Lena - Leonce și Lena de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1970
- Elena - Anunțul la mica publicitate de N. Gingsburg, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București
- A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1973
- Cecil - Elisabeta l de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1974
- Jennifer - Ferma de David Storey, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1975
- Cecilia - Casa cea nouă de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra București, 1978
- Cristina - Judecată în noapte de Buero Vallejo, regia Tudor Mărăscu, Teatrul Bulandra București, 1981
- Ines - Cu ușile închise de Jean Paul Sartre, regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Bulandra București, 1982
- Ea - O, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Bulandra București, 1985
- Margot - Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1986
- Vișa - Io, Mircea Voevod de Dan Tărăchilă, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra București, 1986
- Milordino - Uriașii munților de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1987
- Celimene - Mizantropul de Moliere, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra București, 1989
- Beatrice - Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Bulandra București, 1992
- Caesonia - Caligula de Albert Camus, regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Bulandra București, 1996
- Doamna Diderot - Libertinul de E. E. Schmitt, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra București, 1998
- Regina mamă - Thomas Becket de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea, Teatrul Bulandra București, 1999
- Actrița principală - Hamlet de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 2000
- Maria Vasilievna Voinițkaia - Unchiul Vanea de A. P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra București, 2001
- Maria Mihailovna - Oblomov după I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra București 2003
- Arina Panteleimonovna - Căsătoria de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra București 2003
- Nell - Sfârșit de partidă de Samuel Beckett, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Metropolis 2009
- Josephine - Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux, regia Alice Barb, Teatrul Metropolis 2010[6]
FILMOGRAFIE
A jucat în filmele:
- Valurile Dunării (1959)
- Nu vreau să mă însor (1961)
- Poveste sentimentală (1961)
- Pași spre lună (1963)
- Străinul (1964)
- Duminică la ora 6 (1965)
- De-aș fi... Harap Alb (1965)
- 1966 Povestea prostiei mele(Butaságom története)
- Diminețile unui băiat cuminte (1967)
- Șeful sectorului suflete (1967)
- Răutăciosul adolescent (1969)
- Facerea lumii (1971)
- Stejar – extremă urgență (1974)
- Dincolo de pod (1976)
- Prin cenușa imperiului (1976)
- Trei zile și trei nopți (1976)
- Acțiunea „Autobuzul” (1978)
- Iancu Jianu zapciul (1981)
- Castelul din Carpați (1981)
- Singur de cart (1983)
- Imposibila iubire (1984)
- O lumină la etajul zece (1984)
- Al patrulea gard, lângă debarcader(1984)
- Cîntec în zori (1988)
- Cei care plătesc cu viața (1991)
- Hotel de lux (1992)
- Domnișoara Christina (filmat în 1992) (1996)
- Misiunea directorului de resurse umane (2010)
In memoriam Irina Petrescu
LICA GHEORGHIU
| Lica Gheorghiu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Vasilica Gheorghiu |
| Poreclă | Lica |
| Născută | Galați, România |
| Decedată | (59 de ani) Budapesta, Republica Populară Ungară |
| Părinți | Gheorghe Gheorghiu-Dej |
| Cetățenie | .svg){kind=small} România |
| Ocupație | actriță |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Lica Gheorghiu (nume la naștere Vasilica Gheorghiu; n. 15 martie 1928, Galați – d. 19 martie 1987, Budapesta)[1] a fost o actriță română de teatru și film, cunoscută și fiindcă era fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al PCR și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române până în 1965.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Lica Gheorghiu era fiica cea mare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A fost măritată cu juristul Marcel Popescu, ministru-adjunct al comerțului, cu care a avut trei copii.[2] Lica a avut o relație cu medicul Gheorghe Plăcințeanu.[3] Această relație a fost dezavuată de Gheorghiu-Dej, care a căutat pe toate căile să o destrame și să împiedice planurile de căsătorie ale celor doi. Folosindu-se de aparatul represiv al Securității, Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin intermediul lui Alexandru Drăghici și al adjunctului său, Vasile Negrea, i-a supravegheat pe cei doi, încercând să-l compromită pe doctorul Plăcințeanu și să strângă probe în scopul constituirii unui dosar penal pentru a-l condamna și, în acest fel, a-i separa pe cei doi.[4] Lica Gheorghiu a fost căsătorită și cu Gheorghe Rădoi, dar a divorțat și de el. După moartea tatălui ei, Vasilica și-a pierdut notorietatea publică și a decedat în 1987.[5]
Carieră[modificare | modificare sursă]
Lica Gheorghiu a primit roluri importante în câteva filme românești: Erupția, Avalanșa, Tudor, Soldați fără uniforme, De-aș fi... Harap Alb. A jucat în compania celor mai mari nume ale vremii din cinematografia română: George Calboreanu, George Vraca, Alexandru Giugaru, Ștefan Ciubotărașu, Colea Răutu, Emanoil Petruț, Gheorghe Dinică, George Motoi. A primit premiul de interpretare feminină la primul festival al filmului românesc de la Mamaia (1964) pentru rolul principal jucat în filmul Lupeni '29, regizat de Mircea Drăgan, împărțind acest premiu cu actrița Irina Petrescu.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Erupția (1957)
- Avalanșa (1959)
- Soldați fără uniformă (1961)
- Lupeni 29 (1962)
- Tudor (1963) - boieroaica Aristița Glogoveanu
- Procesul alb (1965) - Tina, soția lui Dumitrana
- De-aș fi... Harap Alb (1965) - Zâna
- Răscoala (1966) - soția învățătorului Dragoș (secvențe eliminate la montaj)
Imagini[modificare | modificare sursă]
Lentila de contact cu Stelian Tănase - Intrigi cu Lica Gheorghiu, fiica lui Dej
Idila Dintre Printesa Rosie, Fata Lui Gheorghe Gheorghiu Dej Si Amantul Ei, Un Medic Chirurg
| Andrei Gheorghe | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Lipețk, RSFS Rusă, URSS |
| Decedat | (56 de ani) Voluntari, Ilfov, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | jurnalist |
| Modifică date / text | |
Andrei Gheorghe (n. , Lipețk, RSFS Rusă, URSS – d. , Voluntari, Ilfov, România) a fost o personalitate media, prezentator, realizator de emisiuni de radio și televiziune din România, realizator de filme documentare și de scurt metraj.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Tatăl lui, originar din România, a studiat la școala de aviație din Lipețk, Rusia, iar mama sa, rusoaică, era fiica comandantului școlii de aviație.[1] Andrei a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (secția rusă-engleză), Universitatea din București.
Anii 1990[modificare | modificare sursă]
Între 1991 și 1993 a fost reporter special la Radio Constanța și a realizat mai multe emisiuni la posturile Radio Sky Constanța (1993-1996; „Videomania”, „Vineri 13”), Pro FM București (1996-2003; „Midnight Killer” „13-14”) și „Lanțul Slăbiciunilor” la Pro TV.
Din 2003[modificare | modificare sursă]
În 2003 si 2004 realizează la Antena 1 emisiunea „Gheorghe” și reia emisiunea „13-14 cu Andrei”, mai întâi la Radio 21, iar apoi, în perioada 2005-2006, la Radio Total.
A avut un rol secundar în filmele Amen al lui Costa Gavras, Tinerețe fără tinerețe al lui Francis Ford Coppola și a colaborat cu Paraziții pentru albumul Irefutabil.
În 2004 a fost consilier media și realizator de emisiuni („Politica, frate!” și „Am o știre pentru tine!”) la Realitatea TV. A scris la „Academia Cațavencu” și în ghidul „24-FUN”.
În afară de realizarea de emisiuni radio și TV, a deținut funcții de conducere la posturile unde a lucrat: director general al Radio Sky Constanța și Pro FM București, director de programe al trustului Media Pro, consilier în probleme de marketing la Antena 1 București.
În 2006 în colecția „Ego Publicistică” de la Polirom a apărut volumul Midnight Killer - Banalitatea s-a născut la oraș, însoțit de un CD audio.
A realizat un scurt metraj în 2008, numit Dubla personalitate. A fost realizatorul emisiunii „Cu Gheorghe și Mihaiu” de la Radio Guerilla și a acceptat provocarea de la Kanal D pentru a modera reality-show-ul românesc „Rătăciți în Panama”. În 2009 a anunțat un nou proiect: „www.presa.nu”. Din data de 5 ianuarie 2010 s-a ocupat cu organizarea departamentului de comunicare din cadrul Ministerului de Finanțe până în luna februarie a aceluiași an.
A realizat emisiunile „Salutare Națiune” (din 3 octombrie 2010 pe Prime în Chișinău, Republica Moldova), „Clubul de poker” (din 24 octombrie 2010 pe Prima TV în România), „Oameni și oameni” (din 13 februarie 2012 pe The Money Channel).
A colaborat cu trupa Paraziții pentru albumul Irefutabil.
A decedat în locuința sa din Voluntari pe data de 19 martie 2018, ora 22:15 din cauza unui stop cardio-respirator. [2]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Periferic (2010) - joacă rolul lui Cosmin
- În căutarea lu' Malone Muistu' (2010)
- Bani (2008)
- Dublă personalitate (2008), la care este și scenarist
- Youth Without Youth / Tinerețe fără tinerețe (2007) - șofer de taxi
- Amen (2002) - ofițer francez
„La revedere, Națiune!” | In Memoriam „13 - 14” cu ANDREI GHEORGHE
CONSTANTIN DINULESCU
| Constantin Dinulescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (88 de ani) Alexandria, Teleorman, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actor |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Constantin Dinulescu (n. 19 martie 1933, Alexandria) este un actor român de teatru și film.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la Alexandria, tatăl său fiind profesor de limba română și director de școală. Pe când Constantin avea 4 ani, familia s-a mutat la Călărași. A urmat școala generală și liceul în acel oraș. După ce este repins la examenul de admitere de la Facultatea de Arhitectură, intră la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorului Alexandru Finți, absolvind cursurile universitare în 1955. În perioada studenției a făcut figurație alături de Ștefan Bănică la Teatrul Giulești.
După absolvirea facultății, este repartizat ca actor la Teatrul Național din Iași, unde activează în perioada 1955-1973. Pentru o perioadă (1957-1969), colaborează și la Opera de Stat din Iași. La solicitarea lui Radu Beligan, este angajat ca actor la Teatrul Național din București, unde va interpreta numeroase roluri și va fi începe să fie solicitat să joace în filme. S-a căsătorit cu actrița Carmen Ionescu, colegă de teatru.
A activat ca profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anii 1973-1977.
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[1]
A obținut Premiul Consiliului de Artă și Cultură pentru rolul Iacoppo în Săptămâna patimilor (1971), Premiul Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) pentru interpretare rol principal masculin - pentru rolul Heidrik din filmul A unsprezecea poruncă (1991) [2]. De asemenea, a fost numit Cetățean de onoare al orașului Alexandria.
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actorului Constantin Dinulescu la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[3]
În anul 2019 a fost distins cu premiul "Gopo pentru întreaga operă".[4]
Constantin Dinulescu - Premiul pentru întreaga activitate @Premiile Gopo 2019
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Bălcescu (1953)
- Momente "Caragiale" - Tren de plăcere (film TV, 1958)
- Străzile au amintiri (1962) - inspectorul
- Cartierul veseliei (1964)
- Povestea Unirii (film TV, 1966)
- Dus intors (1971)
- Viata ce ți-am dat (film TV, 1971)
- Conspirația (1973) - Olteanu
- Dimitrie Cantemir (1973) - von Starkenberg
- Departe de Tipperary (1973) - Olteanu
- Un comisar acuză (1974) - aghiotantul prefectului Năvodeanu
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - solul persan Isak-Beg
- Pe aici nu se trece (1975) - doctorul
- Muschetarul roman (1975) - von Starkenberg
- Actorul și sălbaticii (1975) - ziarist
- Cursa (1975)
- Cuibul salamandrelor (1977) - doctorul
- Ediție specială (1978)
- Aurel Vlaicu (1978) - Vasile Morțun
- Vlad Țepeș (1979) - Otto
- Vacanță tragică (1979)
- Rug și flacără (1980)
- Drumul oaselor (1980) - Fancu
- Burebista (1980) - druidul Breza
- Ștefan Luchian (1981)
- Ana și „hoțul” (1981)
- Orgolii (1982) - prof. Olimpiu Vasiliu
- Aventura sub pământ (film TV, 1982) - arheolog
- Zacharus (1982)
- Misterele Bucureștilor (1983) - mitropolitul Țării Românești
- Glissando (1984)
- Mitică Popescu (1984)
- Trenul de aur (1986) - directorul BNR
- Totul se plătește (1987) - boierul Oteteleșanu
- Stâlpii societății (1988)
- Iacob (1988)
- A unsprezecea poruncă (1991) - Heidrik
- Ce zi frumoasă! (film TV, 1992)
- Sara - jurnalul lumii libere (1995)
- Meurtres par procuration (1995) - Jankovic
- Mesagerul (film TV, 1995) - jidovul rătăcitor
- Transfer de personalitate (film TV, 1996)
- Eu sunt Adam! (1996)
- Cezara (1997)
- Trenul vieții (1998) - înțeleptul nr. 5
- Ștefan Augustin Doinaș (2000) - recitator
- Turnul din Pisa (2002) - judecătorul
- Maria (2003) - preotul
- Final Countdown (producție Parafilm International și ZDF, Germania, 2003) - povestitorul
- Italiencele (2004) - Ioanichie
- State și Flacăra - Vacanță la Nisa (2010) - Cobra
- Moștenirea (2010) - Cobra
- Moromeții 2 (2018) - Profesorul bătrân de la manifestații
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu