5. /13 MAI 2022 - TEATRU/FILM

Cu ELVIRA GODEANU

Biografie

Elvira Godeanu (n. 13 mai 1904 București - d. 3 septembrie 1991) a fost o cunoscută actriță română de film, radio, teatru și voce formată la generația de aur a marilor artiști interbelici. A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română. Elvira Godeanu rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale. A fost căsătorită cu Emil Prager, un cunoscut inginer constructor și arhitect din perioada interbelică.

De o frumuseţe aparte, a fost angajată la Naţionalul bucureştean în 1929 de Liviu Rebreanu. A jucat în piese de referinţă ale dramaturgiei, Moartea unui artist, de Horia Lovinescu, Vizita bătrânei doamne, de Friedrich Dürrenmatt, O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale, Apus de soare, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea sau în filmele Maiorul Mura (1928), Povara (1928), Ciuleandra (1930), O scrisoare pierdută (1953). Personajele create de ea au fost alese cu grijă din operele lui I. L. Caragiale, Lucian Blaga, George Mihail Zamfirescu, Mihail Sorbul, Bogdan Petriceicu-Hasdeu etc. – „Zoe” (O scrisoare pierdută), „Prinţesa Maria” (Apus de soare), „Artista geloasă” (Moartea unui artist) ş.a.

A jucat alături de mari actori, Alexandru Giugaru, Radu Beligan, Grigore Vasiliu-Birlic, Aura Buzescu, Cella Dima, Marioara Voiculescu, Sonia Cluceru, Silvia Dumitrescu Timică ş.a. „Plină de viaţă şi capabilă să observe, să recreeze, să stilizeze viaţa, sensibilă, inteligentă, dotată nu numai cu talent, ci şi cu intuiţie scenică, cu o mare putere de muncă, Elvira Godeanu nu a trebuit să deprindă niciodată virtuozitatea trucajelor şi alchimia iluziei… Aceasta e aura care a întovărăşit-o pe Elvira Godeanu de la prima sa apariţie scenică până azi când, la 86 de ani confraţii de breaslă i-au omagiat – sub egida UNITER – activitatea” (Natalia Stancu). Pe 13 mai 2002 a fost constituită Fundaţia care-i poartă numele, aceasta propunându-şi să organizeze gale literare şi artistice anuale, spectacole de teatru pentru adulţi şi copii, producţii de filme şi decernarea unor premii „Elvira Godeanu”.

A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa II (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”^[1] și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”

Filmografie

·         Maiorul Mura (1928)

·         Povara (1928)

·         Ciuleandra(1930)

·         O scrisoare pierdută (1953)

CONSTANTIN VAENI, regizor, scenarist și actor român: Zidul (1974), Buzduganul cu trei peceți (1978), Vacanța tragică (1979), Ancheta (1980), Intrusul (1983), Imposibila iubire (1983), Acasă (1985), Drumeț în calea lupilor (1988)

Biografie

Constantin Vaeni (n. 13 mai 1942) este un regizor, scenarist și actor român. Prima sa legătură cu filmul a avut loc în Dincolo de brazi (1958), regizat de Mircea Drăgan și Mihai Iacob, despre un grup de ostași români ce au împiedicat în toamna anului 1944, împreună cu locuitorii unui sat de munte, retragerea unei unități germane. Adolescentul Constantin Vaeni a apărut ca actor în acel film.^{[2]:p. 186}Ulterior, el a absolvit în anul 1969 cursurile de regie de film de la IATC.

Constantin Vaeni a debutat ca regizor secund al filmului Printre colinele verzi (aprilie 1971), regizat de prozatorul Nicolae Breban.^{[2]:p. 234} A lucrat apoi câțiva ani ca regizor de filme documentare, realizând scurtmetrajele Apoi s-a născut orașul (1972), ce prezenta ultimele clipe ale vechii Orșove, ce a fost mutată din calea apelor Dunării,^{[2]:p. 272} Suflet din sufletul neamului său (despre personalitatea lui Nicolae Bălcescu), Play-Cupa Davis (despre finala de Cupă Davis în care au jucat Ilie Năstase și Ion Țiriac), Începuturi (despre repartizarea unor proaspăt absolvenți de facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și Lungul drum al pâinii către casă, un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil).^{[2]:p. 273}

El a trecut apoi în februarie 1975 la lungmetrajul de ficțiune, realizând filmul Zidul, ce prezenta „un adevărat ritual al claustrării, cu consecințe - psihice, moral-volitive, fizice” al unui tânăr (Gabriel Oseciuc) care a tipărit singur, izolat timp de câteva luni într-o încăpere zidită, ziarul clandestin România liberă.^{[2]:p. 257} Au urmat filmele Buzduganul cu trei peceți (1977), o versiune politizată a evenimentelor ce au condus în 1600 la unirea celor trei țări române, cu Victor Rebengiuc în rolul lui Mihai Viteazul,^{[2]:p. 257} Vacanța tragică (1979), inspirat din romanul Nada Florilor de Mihail Sadoveanu, despre un conflict cu final tragic între luptătorii socialiști și forțele de poliție în timpul revoltei țărănești din 1888,^{[2]:p. 257} și Ancheta (1980), un film de actualitate.^{[2]:p. 258}

Filmul Imposibila iubire (1984) a adaptat romanul Intrusul al lui Marin Preda, păstrând spiritul operei literare.^{[2]:p. 319} În filmografia regizorului au urmat Acasă (1985),^{[2]:p. 309} despre un tânăr muncitor constructor (Șerban Ionescu) care este frământat de dorința întoarcerii în satul natal,^{[2]:p. 363} și Drumeț în calea lupilor (1988),^{[2]:p. 310} ce prezintă ultimele ore din viața istoricului patriot Nicolae Iorga (interpretat de Valentin Teodosiu).^{[2]:p. 396}

A mai realizat periodic și alte filme documentare: Teatrul cel Mare (1979), ce i-a omagiat pe marii actori ai teatrului românesc,^{[2]:p. 296} Campionii (1981), un film de montaj despre marii sportivi români din ultimele trei decenii,^{[2]:p. 342} și După 20 de ani, Orșova (1989).^{[2]:p. 372} A apărut, de asemenea, ca actor în filmul Ultimele zile ale verii (1976) al lui Savel Stiopul.^{[2]:p. 286}

După Revoluția din decembrie 1989, Constantin Vaeni a fost director al Studioului de Creație „Gamma” (1990-1993) și membru al Consiliului Național al Audiovizualului (1993).

Filmografie (regizor)

·         Zidul (1975)

·         Buzduganul cu trei peceți (1977)

·         Vacanța tragică (1979)

·         Ancheta (1980)

·         Imposibila iubire (1984)

·         Acasă (1984)^[3]

·         Drumeț în calea lupilor (1988)

JULIETA SZONYI, actriță română de teatru și film

Biografie

Julieta Szönyi (actualmente Julieta Szönyi Ghiga) (n. 13 mai 1949, Timișoara) este o actriță română de teatru și film.

Rolurile sale cele mai cunoscute sunt cel al Otiliei din filmul Felix și Otilia^[1] (1972) și cel al Adnanei din filmul serial Toate pînzele sus (1976).

Este fiica pictorului Ștefan Szönyi^,  prorectorul Facultatii de Arte Plastice din acea vreme si a unei celebre crainice de la radio, de mica, dupa cum declara, a fost rebela dar ii placea teatrul radiofonic si avea o imaginatie bogata.

A debutat ca actrita de teatru, jucand numeroase piese in cadrul teatrului din Pitesti. A jucat în vreo 17 filme, în cel puţin tot atâtea roluri la televiziune, nu mai spun de recitaluri de poezii de dragoste... în multe teatre din ţară dar, in film cele mai cunoscute roluri ale sale sunt cele ale Adnanei din "Toate panzele sus" (1976) si Otilia - "Felix si Otilia" (1971). 

Despre experienta filmarii alaturi de actorul francez Belmondo in filmul "Mirii anului 2", debutul ei in film, pe vremea cand era studenta in anul intai, Julieta Szonyi a dezvaluit:"Belmondo era o persoana foarte placuta, desi toate zvonurile erau ca era groaznic. La filmari am fost foarte timida incat el ma ruga sa am curajul sa dau cu pumnii si picioarele in el".

A primit rolul Adnana după câteva probe la Buftea. "Pe vremea aceea numai aşa puteai să joci. Se făceau probe. Ţin minte că au dat foarte multe persoane probe şi până la urmă m-au ales pe mine", îşi aminteşte Julieta Szonyi Ghiga. "Am început foarte repede filmările, erau deja gata costumele şi decorurile. Am fost foarte fericită, dar nu am crezut sincer că va ieşi un lucru de o calitate atât de bună. M-am gândit că este doar un film pentru copii... Dar a ieşit un film pe care îl poate vedea oricine şi astăzi. Un film de aventuri. A fost o bucurie, iar pentru mine chiar o aventură"

Cat despre filmul "Felix si Otilia", actrita a dezvaluit ca vocea personajului feminin nu ii apartinea:"In <> nu am vorbit eu, asa ca nu mi s-a schimbat vocea. Era o prejudecata tampita zic eu....ca as avea accent unguresc. Nu stiu daca era adevarat sau daca dauna...cam asta a fost."
Era studenta in anul trei cand a primit rolul la Buftea dupa un casting la care au participat aproape 600 de fete. Apoi a urmat "Ecaterina Teodoroiu "..." Alo, aterizeaza strabunica ", drame, comedii , a fost interzisa vreo 5 ani pe marele ecran...dar in timp, actrita a devenit una dintre cele mai frumoase si aristocrate actrite.

Din 1990 evolueaza pe scena Teatrului Mic din Bucuresti.

Din păcate, după '89, o dată cu prăbuşirea cinematografiei româneşti, Julieta a dispărut din atenţia publicului. În prezent, actriţa de 62 de ani se află într-un proces de retrocedare şi ar putea să-şi piarda casa.

Despre fiul sau Alexandru, manager la mare firma, (25-26 de ani acum) actrita a relatat:"Am avut o singura pasiune comuna: pescuitul. Mergeam cu el la pescuit de pe la 6-7 ani. Acum merge la campionate interne si internationale de pescuit, a luat si premii."

Din anul 1990 evoluează pe scena Teatrului Mic din București.

Filmografie

·         Felix și Otilia (1972)

·         Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 1, 4-6, 8-12

·         Ecaterina Teodoroiu (1978)

·         Alo, aterizează străbunica!... (1981)

·         Cei care plătesc cu viața (1989)

DINU MANOLACHE, actor român de teatru și film

Biografie

Dinu Manolache (n. 13 mai 1955, Rogova, județul Mehedinți — d. 3 septembrie 1998, București) a fost un actor român de teatru și film. Dinu Manolache s-a născut în Rogova, județul Mehedinți. A absolvit IATC-ul în 1980, în clasa profesorului Octavian Cotescu. Ulterior, a lucrat cu mari regizori români precum Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete etc. A fost asistent la clasa profesorului Mircea Albulescu, regie, cu piesele Pădurea de William Shakespeare și Bechet. Ultimul teatru în care a regizat a fost Teatrul Mic cu piesele Trei nopți cu Madox și Desculț în parc. A scris și poezii păstrate încă în manuscris.

A murit după o lungă suferință ( cancer ) și a fost îngropat la Cimitirul Bellu ortodox, pe Aleea Artiștilor ^[1].

A fost căsătorit cu actrița Rodica Negrea cu care are o fiică, actrița Ilinca Manolache.

Roluri în teatru

·         Azazelo – Maestrul și margareta

·         Petru cel Scurt – Niște țărani

·         Marian – Ca frunza dudului

·         Jean – Mitică Popescu

·         Spiridon Biserică – Mielul Turbat

·         Filip – Amurgul burghez

·         Ligurio – Mătrăguna

·         Fabritzio – "Hangita"

Roluri în film

·         1979: Cine mă strigă? (regia Letiția Popa)

·         1980: Fata Morgana (regia Elefterie Voiculescu) - Alexiu Virgil

·         1981: Ana și hoțul (regia Virgil Calotescu)

·         1982: Mult mai de preț e iubirea (regia Dan Marcoci)

·         1982: Rămân cu tine (regia George Cornea)

·         1983: Amurgul fîntînilor (regia Virgil Calotescu)

·         1983: Căruța cu mere (regia George Cornea)

·         1986: Domnișoara Aurica (regia Șerban Marinescu)

·         1988: Idolul și Ion Anapoda(teatru TV) (regia Constantin Dicu) - Ion Anapoda

·         1988: Desene pe asfalt (regia Elisabeta Bostan)

·         1989: Campioana (regia Elisabeta Bostan)

·         Telefonul (1992)

·         1999: Fii cu ochii pe fericire (regia Alexandru Maftei)

OANA SÂRBU, cântăreață și actriță română de film

Biografie

Oana Sârbu (n. 13 mai 1968, București) este o cântăreață de muzică ușoară și actriță română.

Este fiica lui Romulus Sârbu, unul din membrii celebrului cuplu comic-fantezist Anton și Romică de la teatrul „Constantin Tănase”.

În 1985 câștigă trofeul „Steaua fără nume”, iar în 1986, „Premiul Tinereții” la Festivalul „Mamaia '86”. Și-a început cariera de actriță cu rolul din filmul Liceenii. A creat o adevărată modă; ani la rând, fetele de liceu s-au tuns precum personajul pe care l-a interpretat în acest film, Dana.

Unul din momentele de răscruce ale vieții ei este anul 1997, când scapă cu viață dintr-un accident de mașină.

Realizează o emisiune TV de peste trei ore la postul TVRM. Susține turnee în Statele Unite ale Americii, Germania și Israel. Actualmente activează la teatrul „Constantin Tănase”.

Discografie

Albume

·         Te Iubeam, 1991, Vinil, ST-CS 0292, MAR Music Production

·         Lumea basmelor, 2000, Casetă, 0095, Mediapro Music

·         Sărbători acasă

·         Te așteptăm să vii, Moș Crăciun!, 2006, CD, EDC 748, Electrecord (împreună cu Robert Turcescu, Ștefan Bănica jr., Adrian Enache, Marcel Pavel, Luminița Anghel și Narcisa Suciu)

·         Un altfel de portret, 2011, CD, Radio România

Compilații

·         Îmi Vei Lipsi..., 1995, Casetă, VR O33, Vivo

·         Best Of, 1995, CD, OVO 201, OVO Music

Filmografie

·         Liceenii (1986)

·         Vulcanul stins (1987)

·         Extemporal la dirigenție (1988)

·         Liceenii Rock'n'Roll (1991)

·         Liceenii în alertă (1992)

·         Secretul Mariei (2006)

COLEA RĂUTU, actor român de film. A jucat in filmele  “Moara cu noroc”, “Răscoala”, “Neamul Şoimăreştilor”, “Mihai Viteazul”, “Cel mai iubit dintre pământeni”

Biografie

Colea Răutu (n. Nikolai Rutkovski, 28 noiembrie 1912, Limbenii Noi, județul Bălți, astăzi în Republica Moldova - d. 13 mai 2008, București) a fost un actor român de teatru și film. A fost cel mai mare fiu din cei patru copii ai familiei Rutkovski, alături de Larisa, Natalia și Valentin. A fost elev la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chișinău. Nu i-a plăcut niciodată cartea, așa cum singur recunoștea, în schimb îi plăcea foarte mult fotbalul, jucând câtva timp în echipa Uzinelor „Mociornița” din București. A urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București. A fost mai întâi corist la Opera din Cluj. A debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuș” condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oară faimosul șlagăr „Ți-a ieșit coșaru-n drum”, de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian.

La inițiativa lui Sică Alexandrescu a jucat la Teatrul Național din București. A fost distins cu titlul de Artist Emerit (anterior anului 1965).

Între anii 1952-1968 a jucat la Teatrul Giulești. A jucat pentru scurt timp și la Teatrul din Pitești. A interpretat roluri în peste 70 de filme de lung metraj, atât românești cât și străine și în seriale de televiziune.^[2] Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rămas reperul întregii sale filmografii. A debutat în film interpretând rolul protagonistului din „Desfășurarea”, regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda.^[3] A interpretat roluri memorabile în „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Frații Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.

Actorul a primit premiul ACIN în 1988, pentru întreaga activitate, și s-a numărat printre laureații Galei „Vârsta de Aur” din 2001, ai Premiilor Naționale în Domeniul Teatrului și Galei Premiilor în Cinematografie.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.^[4]

Actorul Colea Răutu Rutkovski a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”

Filmografie

·         Desfășurarea (1954)

·         La moara cu noroc (1955) - Pintea

·         Dincolo de brazi (1957)

·         Bijuterii de familie (1957)

·         Soldați fără uniformă (1960)

·         Setea (1961)

·         Vară romantică (1961)

·         Lupeni 29 (1962)

·         Pisica de mare (1963)

·         Lumina de iulie (1963)

·         Castelanii (1964)

·         Răscoala (1965)

·         Procesul alb (1965)

·         Neamul Șoimăreștilor (1965) - Temir Bey

·         Vremea zăpezilor (1966)

·         Haiducii (1966)

·         Fantomele se grăbesc (1966)

·         De trei ori București (1967)

·         Răzbunarea haiducilor (1968) - Ibrahim

·         Răpirea fecioarelor (1968) - Ibrahim

·         Vânătorul de cerbi (1969)

·         Die Lederstrumpferzählungen (1970) - serial TV (RFG) - 1 episod

·         Mihai Viteazul (1971) - sultanul Murad al III-lea

·         Haiducii lui Șaptecai (1971)

·         Serata (1971)

·         Zestrea domniței Ralu (1971)

·         Săptămîna nebunilor (1971)

·         Pădurea pierdută (1971)

·         Facerea lumii (1971) - Filipache

·         Lupul mărilor (1971) - serial TV (Austria) - Pete

·         La Révolte des Haîdouks (1972) - serial TV (Franța/România) - Mamoulos

·         Ultimul cartuș (1973)

• Explozia (1973) - Anghel
• Apachen (1973) - Nana
• Despre o anumită fericire (1973)
• Frații Jderi (1974) - Gogolea
• Nemuritorii (1974) - Iusuf Pașa
• Ulzana (1974) - Nana
• Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Soliman Pașa
• Mastodontul (1975)
• Zile fierbinți (1975)
• Singurătatea florilor (1976)
• Pintea (1976)
• Instanța amână pronunțarea (1976)
• Accident (1977) - comandantul Miliției Judiciare
• Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - piratul Spânu (ep. 1, 3-4, 7, 12)
• Fair Play (1977)
• Regăsirea (1977)
• Acțiunea „Autobuzul” (1978)
• Pentru patrie (1978) - col. George Slăniceanu
• Revanșa (1978)
• Drumuri în cumpănă (1978)
• Nea Mărin miliardar (1979)
• Ultima noapte de dragoste (1980)
• Mihail, cîine de circ (1979)
• O lume fără cer (1981)
• Capcana mercenarilor (1981)
• Duelul (1981) - Grigore Maimuca
• Întîlnirea (1982)
• Viraj periculos (1983)
• Acțiunea Zuzuc (1984)
• Atkins (1985) - film TV (RDG)
• Căutătorii de aur (1986)
• Mircea (1989)
• Cel mai iubit dintre pământeni (1993)

ALEX  VELEA

Alex Velea
Date personale
Nume la naștere	Alexandru Ionuț Velea
Născut	13 mai 1984 (37 de ani)  Craiova Craiovița Nouă, Dolj, România
Copii	Dominic Velea, Akim Velea
Cetățenie	România
Ocupație	Cântăreț, producător muzical, compozitor, actor, vedetă TV
Activitate
Alte nume	Alex Velea
Gen muzical	Pop, Reggae, Dance, Trapanele, Hip-Hop, R&B, trap, pop-dance
Ani de activitate	2004 - prezent
Case de discuri	HaHaHa Production (2007 - 2014) Golden Boy Society (2014 - prezent)
Interpretare cu	Guess Who, Connect-R, Mandinga, Matteo, Puya (rapper), Smiley, Anda Adam, Antonia, Tudor Sișu, Anna Lesko
voce[*]
Prezență online
Site web pagină Facebook Instagram
Modifică date / text

Alexandru Ionuț Velea (n. 13 mai 1984), cunoscut profesional ca Alex Velea, este un cântăreț, vedetă de televiziune și compozitor de muzică pop și manele din România, câștigător al competiției Star Factory.

Cuprins

• 1Biografie
  • 1.1Cariera muzicală
  • 1.2Cooptarea într-un proiect de animație
  • 1.3Adoptarea de noi stiluri muzicale
• 2Discografie
  • 2.1Albume studio
  • 2.2Cântece promovate
  • 2.3Ca invitat
• 3Filmografie
  • 3.1Dublaj
• 4Referințe
• 5Legături externe

Biografie

S-a născut pe 13 mai 1984 în Craiova, România. Încă de mic și-a descoperit pasiunea pentru muzică, începând să cânte de la 9 ani, la 11 ani, devenind elev la Palatul Copiilor. La 16 ani începe să studieze canto clasic, timp de 4 ani. Este de etnie romă.^[1][2]

Cariera muzicală

Alex Velea în concert

După ce a câștigat emisiunea-concurs Star Factory la sfârșitul anului 2003 și după participarea la Big brother,^[3] Alex a colaborat cu Anna Lesko la o melodie de pe ediția specială a albumului ei, Pentru tine.^[4][5] A urmat o colaborare cu Anda Adam pentru al doilea album solo al ei, Confidențial. Melodia, intitulată „Ce ți-aș face (Selecta)” s-a bucurat de un mare succes în România, fiind difuzat des pe posturile de muzică. Album său de debut, intitulat Yamasha a fost lansat în toamna anului 2006, și se vrea o declarație din partea lui Alex : „Piesele acestea mă descoperă în fața publicului... Ăsta sunt eu...Am încercat să pun pe note gânduri, sentimente, trăiri...'Yamasha' mă reprezintă.” Pentru acest album, Alex a colaborat cu Smiley, Puya, Marius Moga, Connect-R, Matteo și Don Baxter. De pe album au fost promovate patru piese: „Yamasha”, „Dragoste la prima vedere” (feat. Connect-R), „Când sunt cu tine” (feat. Mandinga) și „Doamna mea”. Yamasha i-a adus acestuia titlul de “Best show“, “Best male” și “Best new artist" la Romanian Music Awards.

În anul 2009, Alex a lansat piesele "Doar ea" și "Secret". Tot în 2009, Alex a intrat în echipa de producție a Radio Killer, sub numele de Crocodealer, unul dintre cei șapte killeri. În același an, Alex și-a făcut și debutul pe marile ecrane, în producția cinematografică “Un film Simplu”, unde a interpretat un rol negativ.

Deasemenea a scos hitul anului 2010 "Don't say it's over", hit al cărui videoclip a avut o coregrafie ce a generat cel mai mare flashmob din România. Acesta a avut loc în Piața Constituției din București, în iunie 2010.

În 2011 a participat de asemenea la filmul "Nașa", în rolul lui "Spânu".

În septembrie 2011, Alex a lansat piesa "Whisper". 2012 este anul de revenire în forță pe scena muzicii românești. Alex a lansat la începutul lunii aprilie piesa "Când noaptea vine" care s-a bucurat de aprecierea publicului. În iunie 2012, pe scena de la Romanian Music Awards, acesta a lansat un nou hit, "Minim doi". Piesa a reușit să strângă în câteva zile milioane de vizualizări pe YouTube. Recent, Alex a lansat și videoclipul piesei, un clip filmat în cartierul bucureștean Ferentari. Tot în luna iunie 2012, a câștigat premiul pentru "Best Pop" în cadrul premiilor Romanian Music Awards.

În prezent, Alex lucrează la un nou concept de show. În 2013 a lansat melodiile „E Marfă Tare” și continuarea melodiei într-o colaborare cu Pacha Man „Aia E”.

În 2019, Alex Velea, împreună cu Lino Golden, Mario Fresh și Rashid, au înființat trupa Golden Gang, cu care au lansat în același an și primul album "10 din 10". ^[6]

Cooptarea într-un proiect de animație

Alex Velea acceptă provocarea propusă de Turner Broadcasting System pentru a fi vocea lui Wirt în serialul Dincolo de hotarul grădinii, difuzat pe canalul Cartoon Network din 6 aprilie 2015.^[7][8]

Artistul declară despre experiența de a fi pentru prima oară vocea unui personaj de desene animate:

Este pentru prima dată când pun voce pe un personaj animat. A fost o provocare, pentru că nu am mai făcut niciodată asta. A trebuit să înțeleg foarte repede personajul și să mă transpun, să intru în pielea lui Wirt, să fiu natural și să nu las impresia că interpretarea e una forțată. Cei de la studioul cu care am înregistrat au multă experiență și multă răbdare și m-au ajutat. Cred că împreună am făcut o treabă foarte bună și dublajul a ieșit foarte bine.

Adoptarea de noi stiluri muzicale

În urma unei provocări primite în cantonamentul de creație de la Borșa, artistul a creat, în doar o oră, o manea cu versuri electrizante: „Gucci, Gucci, Balenciaga/ Îți iau haine de designer, dar te vreau în tanga”. Fiind surprins de reacția publicului și, ascultând solicitările fanilor, el lansează împreună cu Jador și Lino Golden varianta manea oficială a melodiei "Dau Moda". Aceasta a avut un succes imediat, ajungând în top trending pe Youtube.

Încurajați de succesul primei melodii, cei doi artiști, Alex Velea și Jador, lansează a doua melodie manea a lor, "Arde-mă Baby", care are succes instant și ajunge pe locul 1 in top trending pe Youtube, în mai puțin de o săptămână.

Discografie

Albume studio

• Yamasha (2006)

Cântece promovate

• „Yamasha” (2006)
• „Dragoste la prima vedere” (feat. Connect-R) (2006)
• „Când sunt cu tine” (feat. Mandinga) (2006)
• „Dacă dragostea dispare” (feat. Connect-R) (2007)
• „Doamna mea” (2008)
• Jurnalul unei fete (2008)
• Perfect (2008)
• Îți mulțumesc (2008)
• „Doar ea” (2009)
• „Secret” (2009) (feat. Puya)
• „Don't Say It's Over” (2010)
• „One Shot” (2010)
• „Whisper” (2011)
• „Când noaptea vine” (2012)
• „Minim doi” (2012)
• "Fantezii" (feat. Cabron) (2013)
• ”E marfă tare” (2013)
• "Din vina ta" (2014)
• "Defectul tău sunt eu" (2014)
• "Tiki Taka" (2015)
• "Partea a doua (Din vina ta)" feat. Rashid (2015)
• "Ziua Mea" (2016)
• "Degeaba" (2016)
• "Dulce împăcare" (2016)
• Arde-mă baby (Alex Velea & Jador) (2020)

Ca invitat

• "Nu mai am timp" (Anna Lesko) (2003)
• "Calul bălan" (Nicu Alifantis & Zan) (2005)
• "Ce ți-aș face (Selecta)" (Anda Adam) (2005)
• "Mai vrei" (La Familia feat. CIA) (2006)
• "Around the world" (Deepside Deejays feat. Grasu XXL) (2009)
• "Turnin'" (Grasu XXL) (2009)
• "Sus pe bar (DJ Grass Remix)" (Puya) (2010)
• "Convict" (Simplu) (2011)
• "You Give Me Love" (Ștefan Stan) (2011)
• "Maidanez" (Puya feat. Doddy, Posset & Mahia Beldo) (2012)
• Praf (Puya) (2013)
• "Aia e" (Pacha Man) (2013)
• "Alerg" (Rashid feat. Cabron) (2014)
• "Am rămas cu gândul la tine" (Mario Fresh) (2014)
• ”Hey Ma!” (Claydee feat. Alex Velea) (2014)
• "Suleyman (Boier Bibescu Remix)" (Jon Băiat Bun feat. Ruby & Rashid) (2014)
• "Izabela PART 2" (Golden Boy Society) (2015)
• "Antonio Banderas" (Lino) (2015)
• "Băiat Rău" (Jon Băiat Bun) (2015)
• "Băiat Bun" (Jon Băiat Bun feat. Don Baxter) (2015)
• "N-am Timp" (Karie feat. Puya) (2015)
• "Stare de show" (Boier Bibescu, Puya, John Băiat Bun, Rashid) (2015)
• "Iubirea mea" (Antonia) (2017)
• ”Bună Rău” (Lino Golden) (2017)
• ”Seara Ca În Jamaica” (Rashid feat. Alex Velea, Matteo & Shift) (2017)
• A Meritat (Rashid feat. Alex Velea, Byga & Foreign Boys) (2018)
• Dau Moda (Jador & Lino Golden) (2020)

Filmografie

• Zăpadă, Ceai și Dragoste (2020)

Dublaj

• Dincolo de hotarul grădinii (2015)

TITEL CONSTANTINESCU

Regizorul Titel Constantinescu-vedeta spectacolelor de teatru radiofonic, în perioada 13-16 mai, la Radio România Actualităţi

Vineri, 10 Mai 2019 , ora 18.17
 

În semn de omagiu adus memoriei regizorului Titel Constantinescu, de la a cărui trecere în nefiinţă se împlinesc 20 de ani, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în perioada 13-16 mai, patru spectacole din Fonoteca de Aur, semnate de domnia sa, cu distribuţii de excepţie: Serenada de George Bernard Shaw, Baladă pentru nouă cerbi de Dumitru Radu Popescu, Troienii la Cartagina de Publius Vergilius Maro şi Chipuri din trecut de Mihail Lermontov. Montările se vor difuza de la ora 23.05, la Radio România Actualităţi.

"N-am visat niciodată să devin regizor de teatru radiofonic, gândeam la cu totul altceva, dar pe parcurs acest mod de viaţă m-a acaparat (…)E o bucurie imensă să stai aplecat asupra unui text, să îi înţelegi fiecare replică, fiecare amănunt pe care îl credeai ascuns şi de nedescifrat la o lectură superficială. Mi-am scris foile cu dramatizări, adaptări de piese şi scenarii originale cu emoţia de a fi atent la ceea ce îi destănui microfonului, ştiind că, de mâine, textul spus va ajunge până departe, peste munţi, dealuri, văi, la urechile celor ce ascultă spectacolul radiofonic" mărturisea regizorul Titel Constantinescu. Scriitor, dramaturg, poet, prozator, jurnalist cu o vastă operă literară, Titel Constantinescu este un nume de referinţă şi pentru împătimiţii teatrului la microfon, semnătura domniei sale în calitate de realizator al regiei artistice sau (şi ) al adaptării ori dramatizării fiind o garanţie a unui spectacol radiofonic de înaltă ţinută artistică.

Născut la 17 februarie 1927, la Râmnicu Sărat, Titel Constantinescu a absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti (1952) şi apoi Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (1968). A debutat, la numai 15 ani, în paginile celebrului almanah "Universul copiilor". Opt ani mai târziu va publica primul volum intitulat Poveşti (1950), urmat de numeroase cărti pentru copii, între care Prietenii mei cei mici (1958), S-au întors graurii (1960) şi Abecedarul din iarbă (1979), sensibile volume de poezie, romanul Vacanţa cu lebăda (1985). În anul 1996 a văzut lumina tiparului tulburătorul volum memorialistic Frica şi... alte spaime, urmat de cele din urmă pagini cuprinse în "Moda de toamnă", publicat în anul 1999. În acelaşi an, la 13 mai, Titel Constantinescu se stingea din viaţă. Un important festival –concurs de creaţie literară care îi poartă numele, desfăşurat la Râmnicu Sărat, de mai bine de 12 ani, cărţile sale şi spectacolele de teatru radiofonic din Fonoteca de Aur duc însă mai departe, generaţiilor viitoare, numele unei personalităţi artistice cu totul aparte, a unui om pentru care Radioul a fost sensul şi dovada de netăgăduit a existenţei.

ALEXANDRU SEVER

Alexandru Sever (prozator)
Date personale
Născut	22 ianuarie 1921
Decedat	13 mai 2010 (89 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor
Modifică date / text

Alexandru Sever (n. Solomon Silberman,^[1][2] 22 ianuarie 1921, Moinești, județul Bacău – d. 13 mai 2010, Beer Șeva, Israel) a fost un prozator și dramaturg român de origine evreiască. În anul 1990 a emigrat în Israel, unde a continuat să scrie în limba română.

Cuprins

• 1Biografie
• 2Opera
• 3Premii
• 4Afilieri
• 5Note
• 6Bibliografie

Biografie[modificare | modificare sursă]

A absolvit Facultatea de Filozofie și Litere a Universității din București în anul 1948.

Emigrează în Israel în anul 1990^[3] unde se dedică scrisului.

În România publică numeroase studii, recenzii și eseuri la diferite reviste literare. Publică numeroase piese de teatru în reviste de literatură, eseuri, semnează prefețele unor volume, publică multe recenzii și reportaje în publicații românești. Piesele sale de teatru s-au jucat pe scenele teatrelor din Constanța, București, Petroșani, Satu Mare, Cluj, Reșița. În toată opera a folosit pseudonimul Alexandru Sever.

Opera[modificare | modificare sursă]

• Boierii și țăranii (București, Ed. de Stat pentru Literatură, 1955) este o tragedie inspirată din răscoala anului 1907;
• Cezar Dragoman (București, E.S.P.L.A., 1957);
• Regele, spionul și actorul (București, E.S.P.L.A., 1957);
• Uciderea pruncilor (București, Ed. pentru Literatură, 1966);
• Cercul (București, Ed. pentru Literatură, 1968);
• Noaptea Speranțelor (București, Ed. Eminescu, 1973, volum de dramă, cu piesele: "Divorțul" și "Întoarcerea");
• Impostorul (București, Ed. Cartea Românească, 1977);
• Descăpățînarea, un volum de teatru, cuprinzând piesele: "Menajera" și piesa "Descăpățînarea", ce pune în scenă tragedia lui Miron Costin. Piesa din urmă apare și în traducerile franceză, germană și rusă în revista "Romanian Review", ca și în limba engleză cu titlul "The Fallen Oak Tree";
• "Eseuri critice" (București, Ed. Cartea Românească, 1982);
• Îngerul bătrîn (București, Ed. Cartea Românească,1982, o culegere de piese de teatru, cuprinzînd piesele: "Noaptea e parohia mea", cu inspirație din istoria Germaniei naziste; "Îngerul bătrîn" și piesa "Un os pentru un cîine mort", drama unei singurătăți de nesuportat;
• Minunile lui Frochi Hirsch, piesă nepublicată;
• Don Juan Apocalipticul (București, Ed. Eminescu, 1984), o culegere de teatru comentat cu piesele: "Îngerul slut", poem dramatic; "Leordenii", trilogie dramatică; "Don Juan apocalipticul;
• Memoria durerii (București, Ed. Cartea Românească, 1985);
• Iraclide, un volum de eseuri despre teatru și dramaturgie (București, Ed. Eminescu, 1988);
• Cartea morților(Tel Aviv, Ed. Papyrus, 1995);
• Inventarul obsesiilor circulare (Cluj, Ed.Apostrof, 1999);
• Insomniacii (București, Ed. Hasefer, 2000).

Premii[modificare | modificare sursă]

• Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1977)
• Premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor din București (1983)
• Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România (1986)
• Premiul Agenției Evreiești (1991)
• Premiul Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (1993)
• Premiul Fundației "Sara și Haim Janculovici" (1995)
• Premiul "N. Palty" (1996), Premiul "Sebastian Costin" (1999)
• Premiul Internațional "Felix Aderca" acordat de Uniunea Scriitorilor din România la Tel Aviv (2003).

Afilieri[modificare | modificare sursă]

• Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1955 și al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română.