8. /22 AUGUST 2022 - SFATURI UTILE
FASOLEA ȘI SĂNĂTATEA
Consumul de fasole mentine sanatatea unor organe extrem de importante, precum ficatul, rinichiul sau pancreasul.
Numeroase soiuri salbatice de fasole erau folosite abundent in alimentatie pe continentul euroasiatic de mai bine de 10.000 de ani. La sfarsitul Evului Mediu apar primele scrieri despre fasole, valoarea sa nutritiva si efectele asupra sanatatii. Titanicul poet Goethe, in calitate de naturalist, este printre primii care a considerat fasolea "o planta a sanatatii inimiii. Fito-farmacologia moderna a deslusit multe din tainele "umileii legume, care, in realitate, este atat de bogata in elixiruri ale sanatatii multor organe vitale. Astfel, pana in anul 1987 se stia despre fasole ca are un bogat continut proteic (continand 70% din necesarul de aminoacizi regasiti in carnuri), de vitamine (A1, B1, B2, C) si minerale precum sodiu, potasiu, calciu, magneziu, siliciu, nichel, cupru, cobalt.
In urma cercetarilor biochimice amanuntite s-a dovedit ca fasolea contine si alte substante organice si minerale, foarte importante pentru un organism sanatos, precum vitaminele B5, B6, C2(P1), dar si litiu si crom.
Aceste descoperiri ale biochimistilor de la Universitatea din Anvers, din 2005, fac obiectul unor noi proiecte de cercetari asupra importantei consumului de fasole in mentinerea sanatatii sistemului nervos, ficatului, rinichiului, pancreasului si oaselor.
Numeroase soiuri salbatice de fasole erau folosite abundent in alimentatie pe continentul euroasiatic de mai bine de 10.000 de ani. La sfarsitul Evului Mediu apar primele scrieri despre fasole, valoarea sa nutritiva si efectele asupra sanatatii. Titanicul poet Goethe, in calitate de naturalist, este printre primii care a considerat fasolea "o planta a sanatatii inimiii. Fito-farmacologia moderna a deslusit multe din tainele "umileii legume, care, in realitate, este atat de bogata in elixiruri ale sanatatii multor organe vitale. Astfel, pana in anul 1987 se stia despre fasole ca are un bogat continut proteic (continand 70% din necesarul de aminoacizi regasiti in carnuri), de vitamine (A1, B1, B2, C) si minerale precum sodiu, potasiu, calciu, magneziu, siliciu, nichel, cupru, cobalt.
In urma cercetarilor biochimice amanuntite s-a dovedit ca fasolea contine si alte substante organice si minerale, foarte importante pentru un organism sanatos, precum vitaminele B5, B6, C2(P1), dar si litiu si crom.
Aceste descoperiri ale biochimistilor de la Universitatea din Anvers, din 2005, fac obiectul unor noi proiecte de cercetari asupra importantei consumului de fasole in mentinerea sanatatii sistemului nervos, ficatului, rinichiului, pancreasului si oaselor.
Osteoporoza, "boala oaselor fragile”
"Inmuierea oaselori ca urmare a pierderii unor metale si in mod special a calciului s-a dovedit mai putin frecventa in zonele de campie din Europa, in care se consuma foarte multa fasole. Aceasta boala cuprinde forme diferite, care au cauze extrem de diverse, generate de anumite dezechilibre metabolice, deseori dictate de lipsa unor vitamine.
Studiile britanicilor Roald Fidhenn si Kathy Sherwin de la prestigioasa Universitate din Edinburgh au aratat ca unele forme ale vitaminelor B5 - alfa - P, B6 t.f. (Piridoxyne Troping Factor), regasite in banala fasole, impiedica pierderea de calciu din oase, printr-un mecanism de reglare a opt hormoni, cu influenta indirecta asupra tesutului osos. Alimentatia cu fasole reduce riscul de osteoporoza, care nu este doar o simpla inmuiere a oaselor care conduce la fracturi, cu si un alarmant pericol pentru sanatatea intregului organism, care isi depoziteaza cele mai multe dintre minerale in tesutul conjunctiv dur (osos).
In Romania, cercetarile efectuate de antropologi au dovedit ca exista o corelatie intre bolile osteoporotice, sanatate si alimentatia cu aceasta leguma atat de populara. Rezultatele acestor studii, efectuate de Sectia Medicala a Academiei Romane, au scos in evidenta ca 80% din cei care au consumat multa fasole in timpul tineretii si varstei adulte prezinta un foarte mic risc de osteoporoza sau alte boli cauzate de lipsa de calciu, potasiu si fier.
Bolile de pancreas
In lipsa unei alimentatii sanatoase, se poate ajunge la afectiuni deosebit de grave ale pancreasului.
Dr. Wersmmer, de la Universitatea din Koln, a descoperit anul acesta ca eliberarea de suc pancreatic in intestin, in scopul digestiei, poate fi ingreunata sau chiar blocata in lipsa unor glucide (zaharuri) intalnite mai ales in legume precum fasolea sau mazarea.
Fiziologii germani au descoperit ca unele zaharide fluidizeaza secretia pancreatica, scazand cu 40-60% riscurile unor boli denumite "pancreaticei. Mai mult decat atat, dr. Wersmmer a demonstrat ca 80% din bolile canceroase ale pancreasului (carcinom pancreatic) pot fi complet vindecate in stadiul incipient cu licori din fasole. Pentru a nu se intelege gresit, trebuie mentionat ca evolutia unui cancer de pancreas incipient poate fi numai incetinita prin consum de fasole, fara a ignora recomandarile medicale. Zaharurile si unii aminoacizi din fasole nu vindeca direct celula din pancreas, care poate deveni canceroasa, ci doar o ajuta sa functioneze normal, sa secrete normal si deci sa fie hranita si oxigenata ca si celula necanceroasa. Cobaltul si nichelul din fasole au o deosebita importanta in incetinirea si uneori stoparea cancerizarii pancreasului.
Previne aparitia diabetului
In acest an, o echipa de cercetatori americani de la Missouri University a constatat ca fasolea are un rol in prevenirea diabetului. Acestia au demonstrat ca diabetul insulino-dependent este absent atat la americani, cat si la europenii care consuma fasole in toate anotimpurile, in cantitati de minimum 3 kg in 50 de zile. Aceiasi cercetatori afirma ca numarul diabeticilor insulino-dependenti la o varsta inaintata este de 35 de ori mai scazut daca in perioada varstei adulte acestia au consumat zilnic fasole, chiar si in cantitati foarte mici.
Efecte benefice asupra sistemului imunitar
Efectul antiinfectios al fasolei este cunoscut de mai bine de o jumatate de secol. Ceea ce constituia inca un mister pana acum doi ani era modul in care fierturile sau garniturile de fasole puteau avea aceasta calitate. Dr. Hannes Van Daankse, impreuna cu echipa sa de cercetare de la Universitatea Eindhoven, a observat, in 2005, ca maimutele Rhesus, puternic infectate cu virusul HIV manifesta o foarte mare rezistenta la aparitia SIDA, care ar fi trebuit sa se manifeste dupa 6-7 luni. Medicul olandez a descoperit ca maimutele hranite cu fasole zilnic isi mareau capacitatea de aparare imunitara cu peste 30% in cazul virozelor si cu 45% in cazul bolilor microbiene. Aceiasi medici au constatat ca alimentatia cu fasole are un efect benefic asupra sistemului imunitar si la om, cel putin la fel de eficient.
Recent, medicii imunologi olandezi au scos in evidenta prezenta unor substante organice din fasole, care faciliteaza cresterea numarului de leucocite "Killeri, capabile sa distruga substante sau microorganisme din sange care pun in pericol sanatatea. Se pare ca efectul acestor substante s-ar datora cromului prezent in bobul de fasole, care antreneaza activitatea tuturor ganglionilor limfatici, "depozitele de munitiei antiinfectioasa ale organismului.
"Inmuierea oaselori ca urmare a pierderii unor metale si in mod special a calciului s-a dovedit mai putin frecventa in zonele de campie din Europa, in care se consuma foarte multa fasole. Aceasta boala cuprinde forme diferite, care au cauze extrem de diverse, generate de anumite dezechilibre metabolice, deseori dictate de lipsa unor vitamine.
Studiile britanicilor Roald Fidhenn si Kathy Sherwin de la prestigioasa Universitate din Edinburgh au aratat ca unele forme ale vitaminelor B5 - alfa - P, B6 t.f. (Piridoxyne Troping Factor), regasite in banala fasole, impiedica pierderea de calciu din oase, printr-un mecanism de reglare a opt hormoni, cu influenta indirecta asupra tesutului osos. Alimentatia cu fasole reduce riscul de osteoporoza, care nu este doar o simpla inmuiere a oaselor care conduce la fracturi, cu si un alarmant pericol pentru sanatatea intregului organism, care isi depoziteaza cele mai multe dintre minerale in tesutul conjunctiv dur (osos).
In Romania, cercetarile efectuate de antropologi au dovedit ca exista o corelatie intre bolile osteoporotice, sanatate si alimentatia cu aceasta leguma atat de populara. Rezultatele acestor studii, efectuate de Sectia Medicala a Academiei Romane, au scos in evidenta ca 80% din cei care au consumat multa fasole in timpul tineretii si varstei adulte prezinta un foarte mic risc de osteoporoza sau alte boli cauzate de lipsa de calciu, potasiu si fier.
Bolile de pancreas
In lipsa unei alimentatii sanatoase, se poate ajunge la afectiuni deosebit de grave ale pancreasului.
Dr. Wersmmer, de la Universitatea din Koln, a descoperit anul acesta ca eliberarea de suc pancreatic in intestin, in scopul digestiei, poate fi ingreunata sau chiar blocata in lipsa unor glucide (zaharuri) intalnite mai ales in legume precum fasolea sau mazarea.
Fiziologii germani au descoperit ca unele zaharide fluidizeaza secretia pancreatica, scazand cu 40-60% riscurile unor boli denumite "pancreaticei. Mai mult decat atat, dr. Wersmmer a demonstrat ca 80% din bolile canceroase ale pancreasului (carcinom pancreatic) pot fi complet vindecate in stadiul incipient cu licori din fasole. Pentru a nu se intelege gresit, trebuie mentionat ca evolutia unui cancer de pancreas incipient poate fi numai incetinita prin consum de fasole, fara a ignora recomandarile medicale. Zaharurile si unii aminoacizi din fasole nu vindeca direct celula din pancreas, care poate deveni canceroasa, ci doar o ajuta sa functioneze normal, sa secrete normal si deci sa fie hranita si oxigenata ca si celula necanceroasa. Cobaltul si nichelul din fasole au o deosebita importanta in incetinirea si uneori stoparea cancerizarii pancreasului.
Previne aparitia diabetului
In acest an, o echipa de cercetatori americani de la Missouri University a constatat ca fasolea are un rol in prevenirea diabetului. Acestia au demonstrat ca diabetul insulino-dependent este absent atat la americani, cat si la europenii care consuma fasole in toate anotimpurile, in cantitati de minimum 3 kg in 50 de zile. Aceiasi cercetatori afirma ca numarul diabeticilor insulino-dependenti la o varsta inaintata este de 35 de ori mai scazut daca in perioada varstei adulte acestia au consumat zilnic fasole, chiar si in cantitati foarte mici.
Efecte benefice asupra sistemului imunitar
Efectul antiinfectios al fasolei este cunoscut de mai bine de o jumatate de secol. Ceea ce constituia inca un mister pana acum doi ani era modul in care fierturile sau garniturile de fasole puteau avea aceasta calitate. Dr. Hannes Van Daankse, impreuna cu echipa sa de cercetare de la Universitatea Eindhoven, a observat, in 2005, ca maimutele Rhesus, puternic infectate cu virusul HIV manifesta o foarte mare rezistenta la aparitia SIDA, care ar fi trebuit sa se manifeste dupa 6-7 luni. Medicul olandez a descoperit ca maimutele hranite cu fasole zilnic isi mareau capacitatea de aparare imunitara cu peste 30% in cazul virozelor si cu 45% in cazul bolilor microbiene. Aceiasi medici au constatat ca alimentatia cu fasole are un efect benefic asupra sistemului imunitar si la om, cel putin la fel de eficient.
Recent, medicii imunologi olandezi au scos in evidenta prezenta unor substante organice din fasole, care faciliteaza cresterea numarului de leucocite "Killeri, capabile sa distruga substante sau microorganisme din sange care pun in pericol sanatatea. Se pare ca efectul acestor substante s-ar datora cromului prezent in bobul de fasole, care antreneaza activitatea tuturor ganglionilor limfatici, "depozitele de munitiei antiinfectioasa ale organismului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu