MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

7. /27 SEPTEMBRIE 2022 - GÂNDURI PESTE TIMP

GRAZIA DELEDDA

Date personale
Grazia Deledda

Nume la naștere	Maria Grazia Cosima Deledda
Născută	27 septembrie 1871^[1]^[2]^[7]^[8] Nuoro, Sardinia, Italia^[9]^[10]^[11]^[12]
Decedată	15 august 1936 (64 de ani)^[13]^[14]^[15]^[10] Roma, Regatul Italiei^[9]^[10]^[11]^[12]
Înmormântată	cimitero del Verano[*]
Cauza decesului	cauze naturale (cancer mamar)
Căsătorită cu	Palmiro Madesani[*]
Număr de copii	2
Cetățenie	Regatul Italiei^[16]
Etnie	Sardi[*]
Ocupație	scriitoare poetă romancieră[] dramaturgă prozatoare[]
Pseudonim	Ilia di Saint-Ismael^[3]
Limbi	Limba sardă limba italiană^[4] limba franceză
Studii	Școlirea acasă
Opere semnificative	Canne al vento[]* Elias Portolu[]* La madre[]* Cenere[]*
Note
Premii	Premiul Nobel pentru literatură^[5]^[6]
Semnătură

Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Grazia Deledda (n. 27 septembrie 1871,^[1]^[2]^[7]^[8] Nuoro, Sardinia, Italia^[9]^[10]^[11]^[12] – d. 15 august 1936,^[13]^[14]^[15]^[10] Roma, Regatul Italiei^[9]^[10]^[11]^[12]) a fost o scriitoare italiană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1926.

Motivația Juriului Nobel[modificare | modificare sursă]

"...pentru scrierile sale de inspirație idealistă în care, cu o plastică claritate, zugrăvește viața de pe insula ei natală și pentru profunzimea și simpatia cu care se ocupă de problemele omenești în general "^[17].

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Grazia Deledda s-a născut în localitatea Nuoro din Sardinia într-o familie de mici proprietari. Începe să scrie la 16 ani, dedicându-se literaturii și publicând prima carte de povestiri în anul 1890 ("În azur"). Spontaneitatea și intuiția compensează absența culturii teoretice (scriitoarea a fost autodidactă) iar puterea de muncă, neobișnuită, s-a concretizat în peste 50 de cărți, marea majoritate romane, scrise în mai puțin de cincizeci de ani. În 1890, căsătorindu-se cu un înalt funcționar de stat se stabilește definitiv la Roma. Marea popularitate de care s-a bucurat în timpul vieții se datorează deopotrivă numărului mare de cărți publicate și impactul pe care romanele sale, de factură realistă cu puternice accente lirice l-au avut cu gustul cititorului italian din epocă.

Opera[modificare | modificare sursă]

Cu soţul şi fiul, în 1905, la Roma

În azur (1890)
Steaua Orientului (1891)
Amor regal (1892)
Floarea Sardiniei (1892)
Povestiri sarde (1894)
Suflete cinstite (1895)
Tentațiile (1895)
Calea răului (1896)
Peisaje sarde -poezii- (1896)
Comoara (1897)
Oaspetele (1898)
Dreptatea (1899)
Bătrânul din munți (1900)
Elias Portolu (1900)
După divorț (1902)
Cenușă (1903)
Nostalgii (1905)
Jocurile vieții (1905)
Iedera (1906)
Amoruri moderne (1907)
Umbra trecutului (1907)
Bunicul (1908)
Stăpânul nostru (1910)
Până la hotar (1911)
Clarobscur (1912)
Porumbeii și ulii (1912)
Trestii în vânt (1913)
Vina altuia (1914)
Marianna Sirca (1915)
Copilul ascuns (1916)
Forul din pădurea de măslini (1918)
Întoarcerea fiului (1919)
Fetița furată (1919)
Mama (1919)
Tovărăși proaste (1921)
Sonetul solitarului (1921)
Dumnezeul celor vii (1922)
Flautul în pădure (1923)
Dansul colierului (1924)
La stânga (1924)
Fuga în Egipt (1925)
Sigiliul dragostei (1926)
Annalena Bilsini (1927)
Bătrânul și copilul (1928)
Casa poetului (1930)
Țara vântului (1931)
Soare de vară (1933)
Digul (1934)
Cedrul de Liban (1936)

Grazia Deledda - Citate

IVAN ALEKSANDROVICI GONCEAROV

Date personale
Ivan Goncearov

Născut	6/18 iunie 1812^[2]^[3] Ulianovsk, Imperiul Rus
Decedat	15/27 septembrie 1891 (79 de ani)^[4]^[2] Sankt Petersburg, Imperiul Rus^[5]^[6]
Înmormântat	Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea[*]
Cauza decesului	cauze naturale (pneumonie)
Cetățenie	Imperiul Rus
Etnie	rus
Ocupație	scriitor
Activitate
Limbi	limba rusă^[1]
Studii	istoriko-filologiceski fakultet Moskovskogo universiteta[*]
Mișcare/curent literar	Realism literar
Specie literară	roman, Schiță, articol[*]
Opere semnificative	O poveste obișnuită[]* Oblomov Râpa[]*
Semnătură

Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Ivan Alexandrovici Goncearov (în rusă Ива́н Алекса́ндрович Гончаро́в) (n. 6/18 iunie 1812,^[2]^[3] Ulianovsk, Imperiul Rus – d. 15/27 septembrie 1891,^[4]^[2] Sankt Petersburg, Imperiul Rus^[5]^[6]) a fost un prozator rus cunoscut mai ales pentru romanul său, Oblomov.

Utilizând procedeul investigației psihologice, scrierile sale critică inerția, visarea sterilă, lipsa de acțiune a aristocrației acelei perioade.

Opera[modificare | modificare sursă]

1847: O poveste obișnuită ("Obîknovennaia istoriia")
1856: Fregata «Pallada» ("Fregat Pallada")
1859: Oblomov
1869: Râpa ("Obrîv")

Ivan Aleksandrovici Goncearov - Citate:

NINA BERBEROVA

Date personale
Nina Berberova

Născută	26 iulie/8 august 1901^[2] Sankt Petersburg, Imperiul Rus^[3]
Decedată	26 septembrie 1993 (92 de ani)^[2]^[4]^[5]^[6] Philadelphia, Pennsylvania, SUA
Cauza decesului	cădere[*]
Cetățenie	Imperiul Rus (–14 septembrie 1917) Franța Statele Unite ale Americii Rusia^[7]
Ocupație	scriitoare poetă critic[] publicistă prozatoare[]
Activitate
Limbi	limba rusă^[1]
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Nina Nikolaevna Berberova (în rusă Нина Николаевна Берберова) (n. 26 iulie 1901, d. 26 septembrie 1993) a fost o scriitoare franceză de origine rusă.

În 1925 a emigrat în Franța și de aici, în 1950, în Statele Unite. A fost profesoară de literatură rusă la Universitatea din Philadelphia, publicând în paralel articole de critică și istorie literară, povestiri, biografii. Consacrarea ei literară a început în anul 1985, când Editura Actes Sud a publicat în traducere primul ei roman, L'Accompagnatrice, care a avut un răsunător succes. I-au urmat Le Laquais et la putain (1986), Tchaikovski (1987), Le Roseau révolté (1988), La Résurrection de Mozart (1989), Le Mal noir (1989), Borodine (1989), L’Affaire Kravtchenko (1990), Les Francs-Maçons russes du XXe siècle (1990). A murit în 1993 la Philadelphia.