4. /29 SEPTEMBRIE 2022 - TEATRU/FILM

STELIAN NISTOR ("Prea cald pentru luna mai", "Şobolanii roşii")

Biografie Stelian Nistor

Nume real: Stelian Nistor · Locul naşterii: Suceava · Data naşterii:29.09.1956 (61 ani)

Sucevean de origine, Stelian Nistor a terminat Liceul "Stefan cel Mare" Suceava, dupa care a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti.

Este actionar la Iulius Group, societatea care a relizat complexul comercial Iulius Mall Suceava.

Filme cu Stelian Nistor

· Capul de zimbru (1996)

· Magic in the Mirror (1996) - Teacher #5

· Magic in the Mirror: Fowl Play (1996) - Murray

· Asfalt Tango (1995) - Locotenentul Nistor

· Leapin' Leprechauns (1995) - Leprechaun

· Dark Angel: The Ascent (1994) - Man in Stall

· Balanța (1992)

· Șobolanii roșii (1991)

· Cenușa păsării din vis (1989)

· Flăcări pe comori (1987) Trailer

· Prea cald pentru luna mai (1983)

· Râdeți ca-n viață (1983)

Editie speciala - Stelian NISTOR - 19 august 2021

ALEXANDRU COSMESCU

Date personale
Alexandru Cosmescu
Alexandru Cosmescu fumând
Născut	24 mai 1922 disputat (deocamdată)
Decedat	29 septembrie 1989 (67 de ani) Chișinău, RSS Moldovenească, URSS
Înmormântat	Cimitirul Central din Chișinău
Cetățenie	Regatul României URSS
Etnie	români
Ocupație	antologist, dramaturg, eseist, jurnalist, publicist, scriitor, traducător
Limbi	limba română
Studii	Facultatea de Medicină a Universității de la Cluj-Sibiu
Activitatea literară
Operă de debut	Versuri în revista Licurici, în anul 1939
Note
Premii	Ordinul Insigna de Onoare
Modifică date / text

Alexandru Cosmescu (n. 24 mai 1922, Vorniceni, județul Lăpușna, România interbelică – d. 29 septembrie 1989, Chișinău) a fost antologist, dramaturg, poet, prozator, redactor de carte, scriitor, traducător și ziarist român basarabean, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Primii ani, educație[modificare | modificare sursă]

Alexandru Cosmescu s-a născut la 24 mai 1922 în comuna Vorniceni, județul interbelic Lăpușna, România, astăzi în raionul Strășeni, Republica Moldova (după unele surse^[1]), sau la Iași (după alte surse^[2]^[3]). Oricum, se cunoaște că familia (formată din mamă, tatăl Alexandru și fratele geamăn Gheorghe), locuia în comuna Vorniceni. Își urmează studiile la Liceul „B. P. Hașdeu” din Chișinău, la gimnaziul „Alexandru Donici”^[3] și la Facultatea de Medicină a Universității de la Cluj-Sibiu.^[2]

Debut literar[modificare | modificare sursă]

Debutează cu versuri în revista interbelică de literatură Licurici în anul 1939. În 1940 se refugiază împreună cu părinții în județul interbelic Argeș, la Pitești, în orașul natal al tatălui său, de unde, în 1941, se înrolează în armată și va participa la cel de-al doilea război mondial.^[2]

Revenirea în Basarabia[modificare | modificare sursă]

În 1943 este demobilizat într-un spital militar din Basarabia, iar în 1944, după refacere și recuperare, revine la Chișinău, unde îl prinde reocuparea Basarabiei de către armatele Uniunii Sovietice. În anul 1945, din ianuarie până în octombrie, a fost felcer în spitalul orășănesc de boli infecțioase nr. 3 din Chișinău.^[3] Începînd cu anul 1945 este redactor al publicațiilor „Tinerimea Moldovei”, „Octombrie”, „Basarabia”.^[2]

În deceniul dogmatic, 1950-1960, apar o serie dintre cărțile sale, așa cum sunt Urcuș, Dealul Viei, Spre liman și Crugul lunilor. Mai târziu, îi apare antologia selectivă de traduceri Maiștri și învățăcei (1979).^[2]

La mare interval de timp, i se publică și două piese: Drumul diamantelor în 1961 și Vîrsta succeselor în 1988, în care dezbate probleme de creație, etică și morală.^[2]

Militant al românismului[modificare | modificare sursă]

Operele sale, scrise într-o limbă română cursivă, era total opusă dogmatismului epocii staliniste și hrușciovene, care încercau prin orice mijloace rusificarea Basarabiei. Din cauza criticilor cauzate de cenzură, scriitorul s-a văzut nevoit să se refugieze în traduceri.^[2]

De-a lungul întegii sale cariere literare sale a activat și în calitate de ziarist, redactor de editură și consultant literar la Uniunea Scriitorilor.^[2]

Opera de traducător[modificare | modificare sursă]

Considerat a fi un traducător talentat, Alexandru Cosmescu a tradus în limba română din autori renumiți ai literaturii ruse precum Anton Cehov, Fiodor Dostoevski, Nikolai Gogol, Maxim Gorki, Mihail Lermontov, Alexandr Ostrovski, Alexandr Pușkin, Lev Tolstoi, cât și ai literaturii universale, Hans Christian Andersen, Jean Cocteau, O. Henry, Charles Perrault, Robert Louis Stevenson, Stefan Zweig.^[1]

Alexandru Cosmescu a tradus, în cei circa 40 de ani cât a activat în acest domeniu al literaturii, aproape de 200 de cărți și două culegeri de antologie, Darul magilor în 1952 și Miraculoasele tărîmuri în 1982.^[2] La fel de apreciat în calitatea sa de traducător a fost și la dublarea filmelor în română de la studioul Moldova-film.^[1]

Moștenire[modificare | modificare sursă]

A decedat la 29 septembrie 1989 la Chișinău. Numele său îl poartă o stradă din municipiul Chișinău și un salon literar la Biblioteca Republicană pentru Copii.^[2]