7. /28 NOIEMBRIE 2022 - TEATRU/FILM
COLEA RĂUTU
| Colea Răutu | |
 Colea Răutu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Limbenii Noi, raionul Glodeni, Republica Moldova |
| Decedat | (95 de ani)[2][1][3][4] București, România |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Ortodoxă |
| Ocupație | actor de teatru[*] actor de film actor de televiziune[*] actor |
| Alte premii | |
| Ordinul național „Steaua României” | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Colea Răutu (n. Nikolai Rutkovski, n. ,[1] Limbenii Noi, raionul Glodeni, Republica Moldova – d. ,[2][1][3][4] București, România) a fost un actor român de film, radio, teatru, voce și vodevil.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A fost cel mai mare fiu din cei patru copii ai familiei Rutkovski, alături de Larisa, Natalia și Valentin. A fost elev la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chișinău. Nu i-a plăcut niciodată cartea, după cum singur recunoștea, în schimb îi plăcea foarte mult fotbalul, jucând câtva timp în echipa Uzinelor „Mociorniță” din București. A urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București. A fost mai întâi corist la Opera din Cluj.
Carieră artistică[modificare | modificare sursă]
A debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuș” condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oară faimosul șlagăr „Ți-a ieșit coșaru-n drum”, de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian.
La inițiativa lui Sică Alexandrescu a jucat la Teatrul Național din București. A fost distins cu titlul de Artist Emerit (1962).[5]
Între anii 1952-1968 a jucat la Teatrul Giulești. A jucat pentru scurt timp și la Teatrul din Pitești. A interpretat roluri în peste 70 de filme de lung metraj, atât românești cât și străine și în seriale de televiziune.[6] Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rămas reperul întregii sale filmografii. A debutat în film interpretând rolul protagonistului din „Desfășurarea”, regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda.[7] A interpretat roluri memorabile în „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Frații Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.
Actorul a primit premiul ACIN în 1988, pentru întreaga activitate, și s-a numărat printre laureații Galei „Vârsta de Aur” din 2001, ai Premiilor Naționale în Domeniul Teatrului și Galei Premiilor în Cinematografie.
Distincții[modificare | modificare sursă]
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[8]
Actorul Colea Răutu Rutkovski a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.[9]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Desfășurarea (1954)
- La „Moara cu noroc” (1957) - Pintea
- Dincolo de brazi (1957)
- Bijuterii de familie (1957)
- Soldați fără uniformă (1960)
- Setea (1961)
- Vară romantică (1961)
- Lupeni 29 (1962)
- Pisica de mare (1963)
- Lumină de iulie (1963)
- Castelanii (1964)
- Procesul alb (1965)
- Neamul Șoimăreștilor (1965) - Temir Bey
- Vremea zăpezilor (1966)
- Răscoala (1966)
- Haiducii (1966)
- Fantomele se grăbesc (1966)
- De trei ori București (1968) - segmentul „București”
- Răpirea fecioarelor (1968) - Ibrahim
- Răzbunarea haiducilor (1968) - Ibrahim
- Vânătorul de cerbi (1969)
- Die Lederstrumpferzählungen (1970) - serial TV (RFG) - 1 episod
- Mihai Viteazul (1971) - sultanul Murad al III-lea
- Haiducii lui Șaptecai (1971)
- Serata (1971)
- Zestrea domniței Ralu (1971)
- Facerea lumii (1971) - Filipache
- Săptămîna nebunilor (1971)
- Pădurea pierdută (1971)
- Lupul mărilor (1971) - serial TV (Austria) - Pete
- La Révolte des Haîdouks (1972) - serial TV (Franța/România) - Mamoulos
- Explozia (1972) - Anghel, comandantul portului
- Ultimul cartuș (1973)
- Apașii (Apachen) (1973), regia Gottfried Kolditz, rol: Nana
- Despre o anume fericire (1973)
- Frații Jderi (1974) - Gogolea
- Tatăl risipitor (1974)
- Nemuritorii (1974) - Iusuf Pașa
- Ulzana, căpetenia apașilor (Ulzana) (1974), regia Gottfried Kolditz, rol: Nana
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Soliman Pașa
- Mastodontul (1975)
- Zile fierbinți (1975)
- Singurătatea florilor (1976)
- Pintea (1976)
- Ultima noapte a singurătății (1976)
- Instanța amână pronunțarea (1976)
- Accident (1977) - comandantul Miliției Judiciare
- Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - piratul Spânu (ep. 1, 3-4, 7, 12)
- Fair Play (1977)
- Regăsirea (1977)
- Războiul independenței (Serial TV) (1977)
- Acțiunea „Autobuzul” (1978)
- Pentru patrie (1978) - col. George Slăniceanu
- Revanșa (1978)
- Drumuri în cumpănă (1979)
- Nea Mărin miliardar (1979)
- Mihail, cîine de circ (1979)
- Ultima noapte de dragoste (1980)
- O lume fără cer (1981)
- Capcana mercenarilor (1981)
- Duelul (1981) - Grigore Maimuca
- Întîlnirea (1982)
- Viraj periculos (1983)
- Acțiunea Zuzuc (1984)
- Mireasma ploilor târzii (1984)
- Atkins (1985) - film TV (RDG)
- Noi, cei din linia întâi (1986) - sergentul sovietic Pliușkin
- Căutătorii de aur (1986)
- Mircea (1989)
- Cel mai iubit dintre pămînteni (1993)
- Carol I - Un destin pentru România (2009)
Colea Răutu - Ploua în seara aceea, doamnă
Colea Rautu - Cosarul (1967)
DAN TUFARU
| Dan Tufaru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | București, România |
| Decedat | (58 de ani) București, România |
| Căsătorit cu | Vasilica Tastaman[1] Anda Călugăreanu[2] |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actor |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Dan Tufaru (real Dan-Dumitru Tufar) (n. 3 februarie 1944 – d. 28 noiembrie 2002) a fost un actor român de film și teatru.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A absolvit IATC în 1965. A jucat mai întâi la Teatrul Național din Craiova, apoi la Teatrul Giulești, iar din 1976 fără întrerupere la Teatrul de Comedie pentru ca în ultimii ani ai vieții să joace pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din București.[3]
Viața personală[modificare | modificare sursă]
A fost căsătorit cu actrițele Vasilica Tastaman, Anda Călugăreanu (cu care a avut o fiică, Ioana Tufaru) și Cristina Dogaru.[4] Împreună cu Anda Călugăreanu și Florian Pittiș, au constituit un trio de mare succes la TVR în regia lui Alexandru Bocăneț.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Păcală (1974)
- Revanșa (1978)
- Nea Mărin miliardar (1979)
- Un om în loden (1979)
- Ora zero (1979)
- Sosesc păsările călătoare (1985)
- Începutul adevărului (Oglinda) (1994)
- Crucea de piatră (1994)
Dan Tufaru - Şi vine o vreme (1971)
MIRCEA ANCA
| Mircea Anca | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1] Fărcașa, Maramureș, România |
| Decedat | (55 de ani)[1] București, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actor regizor de teatru regizor de film regizor de televiziune[*] |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Mircea Anca (n. 10 iunie 1960, Fărcașa, Maramureș – d. 28 noiembrie 2015[2], București) a fost un actor și regizor român.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale, București, specializarea Actorie, promoția 1989, clasa profesor Sanda Manu, Adriana Popovici, continuată cu specializarea Regie de Teatru, promoția 2003, clasa profesor Cătălina Buzoianu.[3] A fost actor al Teatrului Național București și profesor de actorie la Facultatea de Arte din cadrul Universității Hyperion din București.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Moromeții (1987)
- Cale liberă (1987)
- Maria și marea (1989)
- Dragoste pierdută (2008)
- Băieți buni (serial) (2005)
- Poveste neterminată (2003)
- Patul lui Procust (2001)
- Căpitanul Conan (1996)
- Passion Mortelle (1996)
- Polul Sud (1993)
- Hotel de lux (1992)
- Balanța (1992)
- Kilometrul 36 (1989)
- Rezerva la start (1988)
Roluri la Teatrul Național[modificare | modificare sursă]
- Contele de Salisbury – „Eduard al III-lea” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008
- Grigore Ruscanu - „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007
- Moș Neagu - „Apus de Soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Dan Pița, 2004
- Sangoro - „Amanții însângerați” de Chikamatsu Monzaemon, regia Alexandru Tocilescu, 2001
- Doctorul - „Țăranul Baron” de Ludwig Holberg, regia Lucian Giurchescu, 2000
- Ulise - „Filoctet” de Sofocle, regia Andreea Vulpe, 2000
- Funcționarul - „Machinal” de Sophie Treadwell, regia Alexander Hausvater, 2000
- Regele Poloniei - „Regele și cadavrul” de Vlad Zografi, regia Andreea Vulpe, 1999
- Inspectorul - „Roberto Zucco” de Bernard Marie Koltes, regia Felix Alexa, 1995
- Montague - „Romeo și Julieta” de William Shakespeare, regia Beatrice Bleonț, 1994
- Ion Amaru - „Morișca” de Ion Luca, regia George Motoi, 1991 - 1992
- XX - „Emigranții” de Slawomir Mrozek, regia Vlad Stănescu, 1992 - 1993
- Michel - „Părinții teribili” de Jean Cocteau, regia Andreea Vulpe, 1992 - 1993
- Harap-Alb - „Harap-Alb” de Radu Ițcus după Ion Creangă, regia Grigore Gonța, 1991 - 1992
- Locotenent Gratze - „Avram Iancu” de Lucian Blaga, regia Horea Popescu, 1991
- Toffolo - „Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, regia Dana Dima
- Chirița, Un străin - „Patrihoții” după Vasile Alecsandri, regia Mihai Manolescu, 1991
- Bărbat șezând lângă femeia în picioare - „Mașinăria Hamlet” de Heiner Müller, regia Robert Wilson, Ann-Christin Rommen, 1991
- Harry Brewer - „Cine are nevoie de teatru?” de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Șerban, 1991
- Oreste - „O Trilogia Antică” după Euripide și Seneca, regia Andrei Șerban, 1990
- Toni - „Un anotimp fără nume” de Sorana Coroamă Stanca, regia Sanda Manu, 1987
Piese de teatru regizate[modificare | modificare sursă]
- Cu ușile închise (Teatrul Național București)
- Adunarea femeilor (Teatrul Tineretului)
- Emigranții (Teatrul Tineretului)
- Regele Lear (Teatrul Tineretului)
- Visul unei nopți de vară (Teatrul Valah Giurgiu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu