joi, 1 decembrie 2022

 7. /2 DECEMBRIE 2022 - TEATRU/FILM


DUMITRU DRĂGAN

Dumitru Drăgan
Mica studenta-examen de diploma 1960.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1] Modificați la Wikidata
PiteștiRomânia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor Modificați la Wikidata
Dumitru Drăgan în rolul lui Ștefan Mares din "Secunda 58", de Dorel Dorian, 1961

Dumitru (Dimitrie) Drăgan (n. BucureștiRomânia – d. ,[1] PiteștiRomânia) a fost actor român de teatru și film.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut la 2 decembrie 1939, în București, absolvent al Colegiului Național „I.L. Caragiale, promoția 1956, a fost admis la Institutul de Artǎ Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București, unde urmează cursurile de actorie la clasa Prof. A. Pop. Marțian, cu asistenții: Horea PopescuIon CojarMihai Berechet și Cornel Todea, colegi de promoție fiindu-i Stela PopescuRodica Popescu BitănescuSebastian PapaianiAnda Caropol și alții.

Dumitru Dragan în "Mica studenta", de Nicolai Pogodin alături de Stela Popescu, 1960

În anul 1960 își dă examenul de Diplomă cu Mica studentǎ de Nicolai Pogodin, regia Prof. A. Pop Marțian, în rolul Lev Poroșin. Dupǎ absolvirea acesteia, cere să fie repartizat la Teatrul de Stat din Baia Mare unde debutând în piesa "AVARUL" de Molière, reușește să facă spre sfârșitul piesei din personajul Cleante un alt Harpagon.   A fost căsătorit din anul 1967 pânǎ în anul 1991 și are trei copii, Cristian Mihai (n. 1968, Piatra Neamț), Bogdan Alexandru (n. 1970, Baia Mare) și Anca Oana (n. 1975, Pitești).

Activitatea sa artistică cuprinde peste 150 de roluri, interpretate în mai multe teatre din țară, dar mai ales Premiere Absolute ca: PERICLES, de William Shakespeare (1964); Brașov, Jocul ielelor, de Camil Petrescu (1964); Brașov, Grădina cu trandafiri, de Andi Andrieș (1963); Brașov, Rouă și tutun, de Mircea Radu Iacoban (1971); dar și roluri marcante pentru cariera sa artistică în: Pogoara iarna (Mio), de Max Anderson (1961); Maria Stuart (Miortimer), de F.Schiller (1967); Baia Mare, Avarul (Cleante) de Jean-Baptiste Molière (1960); Baia Mare, Dona Juana (Don Juan), de Radu StancaClipe de viață, de W.Saroyan, cu Liviu CiuleiDon Carlos, de F.Schiller; Pitești, Ospățul lui Trimalchio, de Cristian Munteanu (1982).

În cei 50 de ani de activitate pe scenele teatrelor din București, Brașov, Baia Mare, Piatra Neamț, Constanța și în cele din urmă la Teatrul Alexandru Davila din Pitești, unde din anul 1973 pâna la sfârșitul carierei sale în anul 2010, a jucat în peste 90 de roluri, a fost să fie făcut un adevărat erou romantic, căci din toate dramele lumii numai cele romantice i s-au potrivit perfect.

A obținut numeroase diplome de onoare, de merit și de excelentă, dar și Titlul de Fiu al Argeșului și Muscelului în anul 2011, pentru personalitate marcantă în domeniul Culturii.

Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]

Teatrul de Stat din Baia Mare (1960-1961)[modificare | modificare sursă]

  • Cleante - "AVARUL" de Molière, regia rtisticǎ Mihai Dimiu
  • Evgheni - "Vassa Jeleznova" de M.Gorki, regia artisticǎ Petre Meglei
  • Fiul rǎtacitor din piesa cu același nume, de Egon Rannet,regia artisticǎ I.Deloreanu
  • Ștefan Mareș - "Secunda 58" de Dorel Dorian, regia artisticǎ I.Deloreanu [2]
Dumitru Drăgan în rolul lui Cleante, fiul lui Harpagon, 1960

Teatrul Sicǎ Alexandrescu Brașov (1961-1966) (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Ștefan Mareș - "Secunda 58" regia artisticǎ Ion Simionescu
  • Fǎt Frumos - Înșir-te mǎrgǎrite" de Victor Eftimiu, regia artisticǎ Marius Oniceanu
Mio din "Pogoara iarna" de Max Anderson, Brasov 1961
  • Mio - "Pogoară iarna" de Max Anderson, regia artisticǎ Ion Simionescu
  • Remus Mălureanu - "Costache și viața interioarǎ" de Paul Everac, regia artisticǎ Marius Oniceanu
  • Tolea - "Flori vii" de Nikolai Pogodin, regia artistică I.Simionescu
  • Ștefan Vardia - "Nota 0 la purtare" de V.Stoenescu
  • Jerry Rian - "Doi într-un balansoar" de W.Gibson
  • Ștef - "Gradina cu trandafiri" de Andy Andrieș, Premieră pe țară
Pericles de W.Shakespeare, Premiera pe tara, Brasov Actul I si II
  • Pericles - W.Shakespeare, Premieră pe țară
  • Gelu Ruscanu - "Jocul ielelor" de Camil Petrescu, Premierǎ pe țară
  • Preotul - "Capcana" de Robert Thomas(trad.Aurel Baranga), regia artistică N.Albani
  • Viki Miclescu - "Simple coincidențe" de Paul Everac, regia artistică Ban Ernest
  • Alecu Pǎpușarul - "Chirița în Iași" de Vasile Alecsandri
  • Cuza Vodǎ - Aniversare Alexandru Ioan Cuza 24 ianuarie 1965

Teatrul Barbu Delavrancea București (1966-1968)[modificare | modificare sursă]

Neznamov din "Vinovaţi fără vină" de Ostrovski, 1966
  • Neznamov - "Vinovați farǎ vinǎ" de A.N.Ostrovski
  • Maurizio - "Noaptea la drumul mare" de Renato Lelly

Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (1968-1969)[modificare | modificare sursă]

  • Ștefan Valeriu - "Jocul de-a vacanța" de Mihail Sebastian, regia artistică Gabriel Negri

Teatrul Municipal din Baia Mare (1969-1971) (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Mortimer - "Maria Stuart" de Schiller, regia artistică Ion Deloreanu
  • Teodosie - "Câinele grădinarului" de Lope de Vega, regia artisticǎ Petru Mihail
  • Don Juan - "Dona Juana" de Radu Stanca, regia artisticǎ Dan Alexandrescu
  • Marchizul de Posa - "Don Carlos" de F.Schiller
  • Mickey Maloy - "Fire de poet" de Eugene O'Neill
  • Norbert - "Aventurǎ parizianǎ" de Pierre Barillet
  • Moldavian - "Gimnasticǎ sentimentalǎ" de Vasile Voiculescu, regia artistică Petre Sava Băleanu
  • George - "ION" de Mihail Sorbul, regia artistică Petre Sava Băleanu
  • Tom - "Clipe de viată" de William Saroyan, regia artistica Liviu Ciulei
  • Cezar - "Roua și Tutun" de M.R.Iacoban,regia artistică Marius Popescu, Premieră pe țară
  • "Cadavrul viu" de Lev Tolstoi, regia artistica Liviu Ciulei, Ion Deloreanu, asistent regie Dumitru Drăgan
Marchizul de Posa- "Don Carlos", de F. Schiller

Teatrul de Dramă și Comedie din Constanța (1971-1973)[modificare | modificare sursă]

  • Nicu Dumitran - "Nota zero la purtare" de Octavian Sava, regia artistică Gheorghe Jora
  • Crainic - "Omul care..." de Horia Lovinescu, regia artistică Gheorghe Jora
  • Vasile Buliga - "Nu vă jucați cu oltencele" de Gheorghe Vlad, regia artistică Călin P.Florian
  • Secretarul Comitetului Municipal - "Între noi doi n-a fost decât tăcere" de Lia Crișan
  • Sin Spǎtarul - "Io, Mircea Voievod" de Dan Tǎrchilǎ, regia artisticǎ Constantin Dinischiotu
  • Un trimis - "Ifigenia în Taurida" de Euripide
  • Minski - "Răzvan și Vidra" de B.P. Hașdeu, regia artistică Mihai Dimiu
  • Pinzon - "Isabela, trei caravele și un mare mincinos" de Dario Fo, regia artistică Ion Maximilian

Teatrul Alexandru Davila din Pitești (1973-2010) (selecție)[modificare | modificare sursă]

Ion Luca Caragiale

Recitaluri de poezie[modificare | modificare sursă]

Filmografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Cronici spectacole. Citate[modificare | modificare sursă]

  • " Reprezentarea lui "Pericles" de către Teatrul de Stat din Brașov este prima în țara noastră, traducerea lui Tascu Gheorghiu este, de asemenea, prima în limba noastră și ca să zic așa "prima-întâi" față de orice altă valorificare românească a operei........... Structura și construcția dramei conțin dificultăți care pot dezarma, dintru început, multe îndrazneli....... Rolul lui Pericles a fost jucat de tânărul actor Dimitrie Drăgan. Interpretul a jucat rolul ca un erou al unei personalități de poveste, cu mult aplomb, chiar cu noblețe, dar tocmai ca purtător al unei atitudini morale, e de mirare că nu s-a vazut cât este de tânăr!" [3]
  • " Din galeria numeroaselor personaje s-a detașat Dimitrie Drăgan care s-a impus paradoxal, dată fiind tinerețea lui, în aventurile de început ale lui Pericles, dar mai ales în ultimele scene. Dând sinceritate și forță deznădejdii bătrânului prinț singuratic și revenirii la viață. Între reușitele notabile ale spectacolului trebuie neapărat să amintim -regăsirea dintre tată și fiică- scenă jucată de Dimitrie Drăgan și Doina Tamaș cu o intensitate a sentimentelor și o simplitate bogată a expresiei la înălțimea textului shakespearean."[4]
  • " A fost făcut să fie erou romantic, un June-Prim de " Primă mărime". Din toate dramele lumii numai cele romantice i s-au potrivit manusă, le-a onorat cu brio. Dar un teatru, nu poate avea la infinit un astfel de repertoriu. A fost prin vreo șapte teatre pe care părăsindu-le, "frumosul Drăgan" a lăsat în urmă jale și suspine. Nici o femeie nu l-a putut uita pe acest Mastroiani de o frumusețe irezistibilă, cu un farmec și o blândețe cuceritoare. I-ar fi trebuit un repertoriu de bulevard, unde ar fi fost amantul perfect așa cum în teatrul romantic era prim-amorezul ideal. La București i-ar fi urmat pe Aurel Munteanu, Constantin Bărbulescu sau Geo Barton. Oricum Miki Drăgan și-a construit o frumoasă carieră, impunându-se ca un actor de farmec în care forța talentului i-a luminat și mai mult frumusețea"[5]


OCTAVIAN SAVA

Octavian Sava
Octavian Sava.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani) Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiescenarist
scriitor
scriitor de literatură științifico-fantastică[*] Modificați la Wikidata

Octavian Sava (n. 1 februarie 1928BucureștiRegatul României – d. 2 decembrie 2013BucureștiRomânia), pe numele său real Octavian Segall,[1] a fost un autor de texte umoristice, dramaturg, redactor, realizator TV și scenarist român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 1 februarie 1928, în orașul BucureștiRegatul României. Bunicul său era proprietar de cinematograf și importator de filme, iar tatăl său a fost o lungă perioadă directorul adjunct al Cinematografului Aro, actualmente Patria. S-a înscris în 1946 la Facultatea de Medicină, la dorința mamei sale. În perioada studenției a colaborat la Ora Tineretului și Ora Școalei și i s-a propus să devină redactor la radio. Octavian Sava a abandonat studiile medicale în 1949 și s-a angajat la Radio România Actualități.[2] A absolvit mai târziu Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, secția română-franceză.

Octavian Sava a realizat emisiuni de varietăți și teatru la Radio România Actualități și Televiziunea Română. Împreună cu Alexandru Otti a realizat primul serial radiofonic românesc, o adaptare după Tartarin din Tarascon de Alphonse Daudet care a avut premiera la 21 august 1951. A compus numeroase scheciuri, monologuri și cuplete muzical-umoristice pentru programele de Revelion de la TVR, iar criticul Călin Căliman îl considera un „umorist încercat”.[3]

Octavian Sava a debutat ca scenarist la filmul Post restant (1961), colaborând și la filme precum În fiecare zi mi-e dor de tine (1988) și A doua cădere a Constantinopolului (1994).

A debutat ca scriitor cu Meteoritul de aur, publicat în 1955 în colecția „Povestiri științifico-fantastice” (editată de revista „Știință și tehnică”).

A murit pe 2 decembrie 2013, într-o discreție totală, după o suferință mai veche.

Colaborări la spectacole[modificare | modificare sursă]

A colaborat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Național din Cluj, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, fiind autorul libretelor musical-urilor:

  • Tsunami la Boema
  • Estera- muzica Marius Țeicu. Spectacolul a fost jucat la Teatrul Evreiesc de Stat, în regia lui Dominic Dembinski.
  • Divanul persan – după Mihail Sadoveanu, muzica Marius Țeicu. Spectacolul a fost jucat în 2002 la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, în regia lui Cezar Ghioca. Libretul la Divanul persian a fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor.
  • O premieră furtunoasă - muzica Marius Țeicu. Spectacolul a avut premiera la 19 martie 2010 pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, în regia lui Cezar Ghioca. Marius Țeicu afirma despre acest libret următoarele: „«O premieră furtunoasă» este al patrulea musical la care am compus muzica pe libretele lui Octavian Sava și al doilea regizat de Cezar Ghioca, având cu amândoi o colaborare extraordinară. Trebuie să amintesc și colaborarea cu coregraful Cornel Popovici, ca de fiecare dată excepțională. Este un musical în care actorii interpretează la cote înalte partea de actorie, de dans și de cantat. Ei cantă live, realizând o performanță de excepție, pentru care merită toată admirația și prețuirea noastră”.
  • Alo, mama, eu sunt la telefon! – monolog adaptat după romanul Mr. Muni al scriitorul israelian A.B Yehoshua. Spectacolul a fost jucat la Teatrul Evreiesc de Stat, în regia Mirelei Tentea și în interpretarea actriței Cristina Cârcei. (Tinerimea Română, 26 noiembrie 2011)

De asemenea, a colaborat la Radio Shalom România (JCC), unde a înregistrat în anul 2011 emisiunea serial Cazul Beilis, o adaptare radiofonicǎ în lectura autorului, regizată de Mirela Tentea.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Meteoritul de aur (nuvelă SF, București, 1955)
  • Pisica din Baskerville (București, 1957) - în colaborare cu Andy Alexandru
  • Nota zero la purtare (București, 1957) - piesă de teatru, în colaborare cu Virgil Stoenescu
  • Inimă fierbinte (București, 1980) - piesă de teatru
  • Dincolo de nori (București, 1981) - piesă de teatru
  • Rămas-bun, tinerețe! (București, 1983) - piesă de teatru
  • Destine și iubiri (Botoșani, 1984)
  • Furtul secolului (Cluj Napoca, 1992)
  • Val Vârtej și Vasul Fantomă (București, 2002)
  • Cazul Beilis. Filmul unei nelegiuiri, 285 p. (Ed. Hasefer, București, 2005) - roman
  • Comoara din templul reginei (nuvelă SF, continuare a nuvelei Meteoritul de aur) 2005
  • Prințul rătăcitor George Bibescu, 284 p. (Ed. Coresi, București, 2010) - biografie romanțată
  • Dacă Samson n-ar fi întâlnit-o pe DalilaCPSF Anticipația (Editura Nemira), nr. 9 (iulie 2013)

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Scenarist[modificare | modificare sursă]

Regizor[modificare | modificare sursă]

  • Avocatul (1976)
  • La un restaurant de lux (1994)

Realizator[modificare | modificare sursă]

  • Rochița mea (film TV, 1971)
  • Originea și evoluția vehiculelor (film TV, 1973)
  • Primarul activ (film TV, 1976)
  • Domnișoara cântă blues (film TV, 1992)

Scheciuri umoristice[modificare | modificare sursă]

Scriitor[modificare | modificare sursă]

  • Recomandări (film TV, 1971)
  • Bufetul „La Senat” (film TV, 1973)
  • Primarul activ (film TV, 1976)
  • Avântul liftulețului (film TV, 1979)
  • Saramura (film TV, 1979)
  • Cum ne-ar vrea bărbații?! (film TV, 1982)
  • Danga langa (film TV, 1988)

Director de producție[modificare | modificare sursă]

  • Bufetul „La Senat” (film TV, 1973)


MITICĂ POPESCU

Mitică Popescu 2014 Romania stamp.jpg
Mitică Popescu
Date personale
Nume la naștereDumitru Popescu
Născut (85 de ani) Modificați la Wikidata
București
Căsătorit cuLeopoldina Bălănuță
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de teatru[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Ani de activitate1973 - prezent
Roluri importantecomisarul Munteanu, Cocoșilă, ș.a.
Prezență online
Citat:
— Noi, actorii, suntem ai tuturor și ai nimănui.[1]

Mitică Popescu (n. 2 decembrie 1936București[2]) este un actor român de filmradioteatruteleviziune și voce, în prezent actor la Teatrul Mic din București.[2] A primit Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER 2009.[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în București pe data de 2 decembrie 1936. A fost căsătorit cu actrița Leopoldina Bălănuță.[4] În 1958[5], sub regimul comunist, a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru „nedenunțarea de acte preparatorii pentru trecerea frontierei”.[6]

În prezent este gazda emisiunii de pe TVR 2 „D’ale lu’ Mitică”.[7][8]

Actorul Mitică Popescu a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.[9]

Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

Aceasta este o listă de personaje și de piese de teatru[2] în care a jucat Mitică Popescu:

Radiofonic[modificare | modificare sursă]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Aceasta este o listă de filme[10] în care a jucat Mitică Popescu:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...