1. /6 IANUARIE 2023 - ISTORIE PE ZILE:  Evenimente, Nașteri

Evenimente

·    1066 - Harold al II-lea a fost încoronat rege al Angliei.Harold al II-lea al Angliei (Harold Godwinson, nascut c. 1022 – d.14 octombrie 1066), a fost ultimul anglo-saxon încoronat rege al Angliei.

Harold al II-lea al Angliei – foto: ro.wikipedia.org

A domnit pana la 14 octombrie 1066 când a fost ucis în Bătălia de la Hastings in lupta cu normanzii invadatori normanzi condusi de William Cuceritorul. Harold este primul dintre cei trei regi ai Angliei care au murit în război, celelalti doi fiind Richard I şi Richard al III-lea.

·         1118: Alfonso I (1073/1074 – 8 septembrie 1143), numit și Alfonso Războinicul, a alungat arabii din Zaragoza. A  fost regele Aragonului și Navarei din 1104 până la moartea sa în 1134. El a fost al doilea fiul al regelui Sancho al V- lea al Aragonului si Navarrei și succesorul fratelui său Petru I.

·         1205: Filip, ducele Suabiei  a fost  încoronat cu mare pompă rege al Germaniei la  Aachen.Filip de Suabia (n.1177 – d.  21 iunie 1208), membru al dinastiei Hohenstaufen, era cel de al cincilea și cel mai tânăr dintre fiii împăratului Frederic I Barbarossa,  cu contesa Beatrice I de Burgundia. A fost  duce al Suabiei  din anul 1196 si rege al Germaniei din 1198 până la moarte, ca rival al împăratului  Otto al IV-lea.

·         1322: Stefan al III-lea  Uroš  este incoronat rege al Serbiei.Stefan Uroš III Nemanjic (n.cca 1282), a domnit pana in 11 ianuarie 1331,data mortii sale.A facut parte din dinastia sarba Nemanjic si a fost fiul regelui Milutin. A fost sanctificat de Biserica Ortodoxa Sarba.

·         1395: Domnitorul Moldovei Stefan I a încheiat la Suceava un tratat de alianta cu Polonia. Ștefan I (n. aprox. 1364 – d. înainte de 28 noiembrie 1399) a domnit in Moldova  în perioada decembrie  1394 – înainte de 28 noiembrie 1399.

·     1449 - A inceput domnia ultimului imparat bizantin, Contantin al XI-lea Dragases Paleologul.

Constantin al XI-lea Paleologul (Dragases) - foto: ro.wikipedia.org

S-a născut la 8 februarie 1405 , fiind al patrulea dintre cei șapte fii ai împăratului Manuel al II-lea (1392-1425) și a murit la 29 mai 1453, căzând eroic în ultima luptă, pentru apararea Constantinopolului asediat de turcii otomani condusi de sultanul Mehmed al II-lea Fatih. Creștinii ortodocși și cei greco-catolici îl consideră pe Constantin al XI-lea sfant , deși el nu a fost niciodată recunoscut oficial ca atare.

Unul dintre motivele pentru acest lucru a fost faptul că, în secolele de stăpânire ale Imperiului Otoman, orice efort din partea Bisericii Ortodoxe de a-l proclama oficial pe Constantin al XI-lea ca sfânt ar fi fost văzut ca un act de rebeliune, deci ar fi fost o hotărâre nerecomandată.

După războiul de independență al Greciei (1821-1831), când Biserica Ortodoxa Greaca a avut din nou libertatea de a acționa, s-a considerat că un act oficial de glorificare ar fi fost inutil, ținând cont de venerarea lui îndelungată ca sfant si martir crestin, în special ca martir al neamului (ethnomartyr, grec. Eθνομάρτυρας).

·       1540 - Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a însurat cu cea de-a patra lui soţie, Anne de Cleves.

Henric al VIII-lea – foto: ro.wikipedia.org

Henric al VIII-lea (n. 28 iunie 1491 – d. 28 ianuarie 1547) a fost rege al Angliei din 21 aprilie 1509 până la moartea sa

Anne de Cleves – foto: ro.wikipedia.org

Anne de Cleves s-a născut la 22 septembrie 1515 într-un stătuleț din nordul Germaniei, numit Cleves, condus de fratele ei, Wilhelm III Herzog von Jülich-Cleves-Berg, care a considerat că o căsătorie a surorii sale cu regele Henric al VIII-lea al Angliei i-ar întări statutul. După aranjarea căsătoriei, Anne de Cleves a plecat în Anglia, unde Henric a constatat că este urâtă “ca o iapă flamandă” și că nu se pot înțelege, pentru că el nu vorbea germana iar ea nu vorbea engleza.

Prima lui reacție a fost să nu se căsătorească, dar i-a fost imposibil să încalce tratatul de căsătorie semnat anterior. În ciuda protestelor lui Henric, căsătoria a avut loc pe 6 ianuarie 1540, astfel Anne de Cleves devenind a patra sa soție, urmându-i lui Jane Seymour. Văzând că nu este dorită, a fost de acord cu propunerea de divorț, care s-a pronunțat în iulie 1540. În felul acesta, Henric a fost liber să se căsătorească cu a cincea sa soție, Catherine Howard.

·         1714: Inginerul englez Henry Mill a patentat mașina de scris. Prima mașină de scris comercială a fost patentată abia în 1868 de inginerul mecanic american Christopher Latham Sholes.

·       1825 - Se inaugureaza, la Moscova, Bolchoi Petrovski Teatr, construit de arhitectul Ossip Ivanovitch Bove; arhitectura constructiei imbina elemente “vechi rusesti” cu forme clasice; scena este la fel de mare ca si sala.

Teatrul Bolșoi  - foto: bolshoi.ru

Teatrul Bolșoi, tradus în română ar însemna „Teatrul Mare”, se află în Moscova. Este unul dintre cele mai importante teatre de prestigiu internațional din Rusia, unde se dau spectacole de operă și balet.

·     1838 - Samuel Morse a efectuat prima demonstraţie a sistemului său de telegrafie în oraşul Morristown, New Jersey.

Samuel Finley Breese Morse  – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Samuel Finley Breese Morse (n. 27 aprilie, 1791 – d.2 aprilie, 1872) a fost pictor și inventator american. A realizat în anul 1837 un aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840 și a inventat în 1838 alfabetul care-i poartă numele, folosit și în prezent.

Original Samuel Morse telegraph – foto – en.wikipedia.org

Samuel Morse a creat alfabetul Morse – în care literele sunt reprezentate prin combinații de semnale scurte și lungi – în jurul anului 1838. El a identificat literele cel mai des folosite și le-a asociat semnale scurte (pentru “e”, un singur punct); celor mai puțin folosite (de exemplu “q”), le-a asociat semnalele cele mai lungi.

Alfabetul Morse – foto: ro.wikipedia.org

Alfabetul inventat de Morse a simplificat trimiterea de mesaje telegrafice, acestea putând fi scrise sub forma de puncte și linii sau semnalizat cu lumini intermitente sau cu semnale radio. Apelul internațional de pericol, SOS – 3 puncte, 3 linii, 3 puncte – a fost introdus în 1912, la 40 de ani după moartea lui Morse. Expresia des folosită de acesta, “Save Our Souls”( “salvați sufletele noastre”), a apărut ceva mai târziu. Surse: Soluții practice pentru probleme de zi cu zi, Reader’s Digest, București, 2007.

·    1907 - Educatoarea italiană Maria Montessori a deschis prima sa școală și grădiniță pentru copiii muncitorilor la Roma.

Maria Montessori – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Maria Montessori (n. 31 august 1870, Ancona, Italia — d. 6 mai 1952, Noordwijk, Olanda) a fost medic și pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri, Metoda Montessori, înființând peste tot în lume școli care aplicau metoda sa (Școli Montessori). Maria Montessori s-a născut la 31 august 1870 în Ancona, Italia și a studiat medicina la Universitatea din Roma.

A fost una din primele femei care au absolvit facultatea de medicină în Italia și una din primele femei medic care au practicat medicina cu succes. A început să aplice multe din ideile sale personale despre educarea copiilor foarte tineri, cu vârste cuprinse între un an și cinci ani, pe când s-a ocupat de copii cu deficiențe mentale.

Și-a perfecționat ideile și aplicarea acestora în practică începând cu 1907, de când a fost numită la conducerea unui grup de creșe și grădinițe dintr-o zonă foarte săracă a orașului Roma. Acolo a început să aplice consecvent ideile sale educaționale, care se concretizaseră între timp într-o adevărată metodă educațională, metoda Montessori.

Mult mai târziu, când metoda sa educațională a devenit larg cunoscută în Italia, Europa și în întreaga lume, generând zeci și zeci de școli Montessori, Maria Montessori a călătorit foarte mult, supervizând sistemul școlilor Montessori, scriind și ținând conferințe.

·      1912 - New Mexico a devenit cel de-al 47-lea stat al SUA.

New Mexico – foto: ro.wikipedia.org

New Mexico, numele oficial State of New Mexico (în română, Statul New Mexico) este unul din cele 50 de state componente ale Statelor Unite ale Americii situat în partea de sud-vest al acestora.

De-a lungul istoriei sale relativ lungi a fost ocupat de populații ale amerindienilor (nativilor americani) din diferite triburi, devenind mult mai recent parte a Imperiului Spaniei sub numele de viceregatul Noii Spanii, apoi o provincie a Mexicului, un teritoriu organizat al Statelor Unite, pentru ca la 6 ianuarie 1912 să devină cel de-al 47-lea stat al Uniunii, cu doar 41 de zile înainte ca Arizona să devină cel de-al 48-lea. New Mexico are cel mai mare procentaj de populație de origine hispanică din toate cele 50 de state, respectiv ocupă locul al doilea, cu 10,99 %, (după Oklahoma, care are 11,31 %) ca procentaj de populație de origine nativ-americană (cele mai largi grupuri fiind Navajo și Pueblo). Ca rezultat, din acest “creuzet” uman, alcătuit din oameni de diferite origini etnice și culturale, a reieșit o componentă demografică și culturală unică bazată pe combinarea influențelor spaniole, mexicane și nativ-americane.

* 1918 - Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 – Parte a Participarii României la Primul Război Mondial

(Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918)

Gara Chișinău, astfel cum a existat ea până în 1936 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 a reprezentat un incident cu caracter de element central al tentativei autorităților Regatului României de a susține militar Sfatul Țării de la Chișinău – amenințat de o lovitură de forță a bolșevicilor – înainte de dislocarea trupelor române de campanie dincolo de Prut. Incidentul a avut caracter militar și a implicat în calitate de protagoniști un eșalon de voluntari ardeleni sosiți de la Kiev – pregătiți de luptă – și forțe militare bolșevice din capitala Basarabiei ale „Front-Otdel” – filială a RUMCEROD-ului din Odesa. Rezultatul a fost reprezentat de neutralizarea (dezarmarea) unității de voluntari în gara orașului, precum și de stoparea avansului și retragerea forțele române de sprijin care ar fi urmat să contribuie la preluarea Chișinăului, trimise din Regat de către Marele Cartier General.

Contextul politic și strategic al acțiunii a fost reprezentat de două elemente pricipale. Primul a fost asociat cu incapacitatea Consiliului Directorilor Generali ai Basarabiei de a controla situația amenințată de presiunea forțelor bolșevice aflate în curs de organizare pe teritoriul guberniei, neputință care a fost un motiv pentru a solicita ajutor, inclusiv din partea Guvernului României. Al doilea element a fost reprezentat de interesul major al Regatului României de a beneficia – cu acordul reprezentanților Antantei și ai Puterilor Centrale – de stăpânirea militară a teritoriului Moldovei Orientale, în conjunctura favorabilă istoric pentru separarea teritoriului basarabean de Imperiul Rus – care se ivise și în contextul în care Moldova Occidentală, amenințată de foamete, nu se putea aproviziona ca efect al dezordinii din teritoriul situat între Prut și Nistru.

Un studiu prealabil de operații, efectuat de locotenent-colonelul Ion Antonescu, a prevăzut ca primă etapă a stabilirii dominației militare române în zonă – înainte de dislocarea unei mari unități peste Prut – o acțiune surpriză destinată să ocupe axa de transport Tighina/Bender – Chișinău – Ungheni. În ceea ce privește preluarea Chișinăului, aceasta ar fi trebuit efectuată cu efective de grăniceri și voluntari ardeleni.

Având forța aproximativă a unui batalion, eșalonul de voluntari ardeleni a ajuns în gara Chișinău în dimineața zilei de 6 ianuarie, în condițiile în care sosirea sa, pregătită din timp, fusese deconspirată „Filialei Forntului” – organizația militară bolșevică de pe plan local, care între timp declanșase un puci pentru a prelua conducerea guberniei. Poziționate din timp, trupele bolșevice au forțat, prin folosirea armamentului individual din dotare și a artileriei, depunerea armelor de către detașamentul de voluntari. Dislocate cu 1 până la 2 zile înainte dincolo de Prut, trupele române de sprijin formate din 5 batalioane (din care 4 destinate direct Chișinăului) au întâmpinat o rezistență militară rusă semnificativă, care a determinat fie retragerea lor prin luptă, fie căderea în prizonierat.

După eșuarea puciului bolșevic din Chișinău, prizonierii supraviețuitori ai eșalonului de la Kiev au fost eliberați de forțele armate locale loiale guvernului moldovenesc. În scurtă vreme 4 divizii românești au fost dislocate în Basarabia și au forțat retragerea unităților militare bolșevice dincolo de Nistru.

* 1919 - La Tighina, România, apare gazeta pentru luminarea poporului “Tighina“, editată săptămînal pînă la 28 martie 1920.

·      1919 - A avut loc la Sibiu, România, Congresul Partidului Social-Democrat Român din Ardeal şi Banat, care adoptă programul partidului; (6-7 ianuarie 1919).

·         1926 - A fost infiintata compania aeriana germana “Lufthansa” (Deutsche Luft Hansa – D.L.H.; din 1953, Deutsche Lufthansa A.G.).

Deutsche Lufthansa AG – foto: ro.wikipedia.org

Deutsche Lufthansa AG este cea mai mare companie aeriană germană și din Europa. Numele provine de la Luft (germană “aer”), și Hansa (Liga hanseatică)

·   1929 - Alexandru I Karagheorghevici – rege al Serbiei, Croaţiei şi Sloveniei (1921-1929), rege al Iugoslaviei (1929-1934) – a abolit Constituţia, a dizolvat guvernul şi a instaurat un regim de dictatură.

Alexandru I, numit și Alexandru I Karađorđević  – foto: ro.wikipedia.org

Alexandru I, numit și Alexandru I Karađorđević sau Alexandru Unificatorul (n. 16 decembrie 1888, Cetinje – d. 9 octombrie 1934, Marsilia) a fost întâiul rege al Regatului Iugoslaviei, fiind înainte, între anii 1921–1929, suveran al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor. La Belgrad, pe data de 8 iunie 1922, Alexandru s-a căsătorit cu Principesa Maria de România, fiica Regelui Ferdinand al României și a Reginei Maria. Împreună au avut 3 băieți:

- Prințul Petru (1923 – 1970)
- Prințul Tomislav (1928 – 2000)
- Prințul Andrei (1929 – 1990).

La 6 ianuarie 1929 Alexandru a schimbat denumirea țării în Regatul Iugoslaviei. Pe data de 8 octombrie 1934, Alexandru a fost asasinat de un revoluționar bulgar în timp ce se afla într-o vizită de stat în Franța, în portul Marsilia. Revoluționarul acționase în numele unei organizații macedonene și a fost la rândul său ucis imediat după comiterea crimei.

·         1929: Ferma Sheffield din New York a introdus ambalajul din carton, înlocuind clasica sticlă de lapte.

·         1942: „Pan American Airlines” devine prima companie aeriană comercială care efectuează zboruri în jurul lumii.

·         1950: Prin Decretul nr.6/6 ianuarie 1950, promulgat de Prezidiul MAN, la 13 ianuarie 1950, se hotăra înființarea coloniilor (lagărelor) de muncă. Lagărele își încep activitatea la 14 ianuarie 1950. Între 1950-1954, au fost internate în lagărele de muncă 22077 de persoane.

·        1990 - A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal din Romania.

Partidul Naţional Liberal din Romania – foto: ro.wikipedia.org

Partidul Național Liberal (PNL) este unul din principalele partide din România și totodată cea mai veche formațiune politică din țară. A fost înființat sub acest nume la 24 mai 1875. Din cele 87 de guverne ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali.

De numele și istoria Partidului Național Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituționale (1866), obținerea independenței de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari (1918), adoptarea Constituției din 1923, și relansarea economică după criza din 1929–1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă.

·      1994 - Dubla medaliată olimpică americană Nancy Kerrigan a fost atacată și lovită în piciorul stâng de o persoană plătită de fostul soț al rivalei sale, Tonya Harding.

Nancy Ann Kerrigan – foto: ro.wikipedia.org

Nancy Ann Kerrigan (n. 13 octombrie 1969, Woburn, Massachusetts, SUA) este o patinatoare americană, dublă medaliată olimpică la patinaj artistic în 1992 și 1994 și campioană națională a SUA în 1993.

·         1998 - Promulgarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii Externe (SIE).

·     2003 - Începe procesul intentat lui Zacarias Moussaoui, singura persoană pusă sub acuzaţie până în prezent pentru Atentatele de la 11 septembrie 2001 de la New York. A fost condamnat de un tribunal american la inchisoare pe viata, fara posibilitatea reducerii pedepsei.

* 2004 - A început construcția la Burj Khalifa. A fost terminată la 2 decembrie 2009 si inaugurată la 4 ianuarie 2010.

Burj Khalifa (română Turnul Khalifa), denumit anterior Burj Dubai, este un zgârie-nori din Dubai, cea mai înaltă clădire (structură arhitectonică) construită vreodată de om, măsurând 828 m înălțime. Construcția a început la 6 ianuarie 2004, exteriorul fiind finalizat la 1 octombrie 2009; clădirea a fost inaugurată oficial la data de 4 ianuarie 2010. Costurile totale ale proiectului au fost de 1,4 miliarde de dolari. La data de 9 februarie 2010, platforma de observație de la etajul 124 a fost închisă publicului din cauza unei defecțiuni electrice.

·         2007: La Bâlea Lac, județul Sibiu s-a inaugurat prima biserică ecumenică de gheață din România.

Nașteri

·         1367 - S-a nascut regele Angliei Richard al II-lea ( d.14 februarie 1400).

·         1412: Ioana d'Arc (Ioana de Arc, Fecioara din Orleans; în franceză Jeanne d'Arc; n. 6 ianuarie 1412 – d. 30 mai 1431) este una din figurile emblematice ale Franței și sfântă a Bisericii Catolice dar și foarte controversată întrucât unii autori au considerat că era schizofrenică(auzea voci).^[4][5][6][7] A fost supranumită de naționaliștii francezi Fecioara din Orleans și i s-a atribuit faptul că, în urma unor viziuni, Dumnezeu i-a spus să elibereze pământurile Franței care erau dominate de Anglia după Războiul de 100 de ani (1337–1453).

Născutã în ianuarie 1412, la Domrémy, (Burgundia; azi provincia Lorena), Fecioara din Orleans este considerată cea mai importantă figură din Evul Mediu francez. Ioana a afirmat de nenumărate ori ca auzea voci de origine divină (considerate astăzi simptome ale schizofreniei), voci care-i porunceau să mobilizeze armata în lupta pentru eliberarea Franței de sub dominația engleză. Trimisă să conducă trupele franceze care asediau cetatea din Orleans, Ioana d’Arc a reușit să o cucerească în doar 9 zile (afirmație falsă, contrazisă de realitatea istorică). După mai multe victorii în serie, ea a contribuit la încoronarea regelui Carol al VII-lea la Catedrala de la Reims.

În anul 1415, francezii sunt învinși de către Henric al V-lea la Azincourt. După această victorie, regele Angliei întreprinde cucerirea sistematică a Franței. Mai mult decât atât, prin rușinosul tratat de la Troyes – consecință a asasinării ducelui de Burgundia, Ioan fără Frică, de către oamenii Delfinului, viitorul Carol al VII-lea; Henric al V-lea reușește să se facă recunoscut drept moștenitor al coroanei Franței. Fiul lui Carol al VI-lea și al lui Isabeau de Bavaria este renegat de propria mamă și considerat bastard. Tronul Franței este promis fiului lui Henric al V-lea, căsătorit cu Caterina de Valois (fiică a lui Carol al VI-lea).

Delfinul (viitorul Carol al VII-lea) se refugiază la Bourges; Chinon și Bourges fiind capitalele sale. Domnește numai la sud de Loara și legitimitatea lui este din ce în ce mai mult pusă la îndoială. Restul Franței, inclusiv Parisul, cucerit de anglo-burgunzi în anul 1418, aparține englezilor. Robită, populația franceză se află într-o stare jalnică.

Ioana auzind „vocile”. (Jules Bastien-Lepage, 1879)

În februarie 1429, tânără, acum în vârstă de 16 ani, pornește spre Chinon. Anturajul Delfinului încearcă să-l convingă că demersul ei poate fi o capcană. Soacra acestuia, Iolanda de Aragon - care avea o mare influență asupra sa - insistă s-o primească, pentru că a auzit de „puterile” Ioanei. Carol hotărăște să o pună la încercare. Fata îl recunoaște „după un semn” și îi dezvăluie patru profeții.

Timp de trei săptămâni este interogată de prelați și teologi care încearcă să verifice dacă spune adevărul. Dată pe mâna moașelor, pentru a confirma dacă este virgină, cum pretinde, Ioana spulberă orice îndoială asupra sa. I se dau armură, stindard și escortă. Cât despre spadă, unii spun că i-ar fi dat-o căpitanul de Veaucouleurs, iar alții susțin că ar fi găsit-o în biserica Sainte-Catherine-de Fierbois, după cum îi indicaseră „vocile”.

Oamenii de arme acceptă să i se supună. Istoricii apreciază ca uluitor faptul că tânăra se face ascultată de bărbați ce nu au obișnuința disciplinei. Venirea ei îi redă încrederea Delfinului, care aștepta impasibil căderea Orleansului, aflat de multă vreme sub asediul armatei comandate de Talbot.

Conform legendei, la 29 aprilie, Ioana intră în oraș, alături de Dunois. Peste cinci zile cade unul dintre puternicele forturi pe care englezii le construiseră pentru blocarea Orleansului. La 7 mai, fata constrânge șefii militari francezi, mai mult decât sceptici, să ordone asaltul unei noi fortificații care stopa accesul pe podul Loarei. Rănită la umăr de o săgeată, conduce, totuși, asaltul. Cu stindardul în mână, comandă soldaților să „spargă” fortăreața. Se supun și succesul nu întârzie să vină. A doua zi, Talbot ridica asediul.

Dar adevărul istoric dezvăluit recent este altul: Ioana ajunge la Orleans la o săptămână după ce englezii ridicaseră asediul. Legenda continuă: Vestea împlinirii primei profeții a Ioanei este răspândită în întreaga Franță. Toată lumea vede în acest prim triumf semnul că este trimisul lui Dumnezeu.

Însă Fecioara din Orleans nu face aceeași impresie asupra englezilor. Ei râd mai ales când, înainte de fiecare bătălie, le trimite mesaje de curtoazie, prin care le cere să plece de bună voie acasă. Este pentru prima oară, după multă vreme, când trupele franceze îi înving pe englezi, reușită cu consecințe psihologice profunde. Victoriile se țin lanț. La 18 iunie, la Patay, armata engleză, condusă de Falstaff și Talbot, este din nou înfrântă.

Ioana d'Arc în capela regelui Carol al VII-lea. (pictură de Dominique Ingres, 1854)

Ioana îl convinge pe Delfin să profite de avantajul obținut și să accepte să-l conducă la Reims, pentru a fi uns rege, după cum i-au comandat „vocile”. În pofida sfaturilor înțelepților, ale prudenților și intriganților, se supune planului său. După 15 zile de călătorie triumfală, Ioana și Delfinul intră în Reims.

Carol al VII-lea este uns rege în prezența ei și a stindardului. Se împlinește a doua profeție. Arhiepiscopul Regnaud de Chartres îndeplinește ritualurile solemne. Ungerea alungă ultimele îndoieli asupra legitimității Delfinului și este esențială pentru ca poporul să-l considere singurul și adevăratul suveran. Ioana d'Arc vrea să profite de elanul popular și să continue lupta, pentru a-i alunga din întreaga țară pe englezi. Însă regele tergiversează. Iolanda de Aragon îl sfătuiește de această dată să nu o mai sprijine. Carol al VII-lea semnează un acord cu anglo-burgunzii pentru încetarea momentană a ostilităților. Încep eșecurile pentru Fecioara din Orleans. Participă la o serie de lupte fără glorie. Se spune că „vocile” încetaseră să-i mai vorbească, după ungerea regelui. Ducele de Burgundia asediază Compiegne-ul în anul 1430. Ioana vine în ajutorul orașului.

La 24 mai (1430), este făcută prizonieră de către un cavaler burgund, care o capturează în timp ce încearcă să iasă din încercuire. Eroina pune la cale o evadare, însă Jean de Luxembourg o vinde regelui Angliei, care o închide la Rouen. Carol al VII-lea nu o ajută, cu toate că ea este convinsă că o va răscumpăra. Este acuzată de erezie de către Universitatea din Paris, care cere să fie judecată de tribunalul Inchiziției. La 24 mai 1431, în cimitirul din Rouen, fata semnează printr-o cruce (nu știa să scrie) actul de abjurare. Se spune că ar fi fost mințită că hârtia conține altceva. Cert este că, două zile mai târziu, fecioara din Orleans retractează. Este arsă pe rug, la 30 mai, în piața Vieux-Marché din Rouen. Moare strigând numele lui Iisus Hristos, convinsă că și-a îndeplinit misiunea.

Este adevărat că Carol al VII-lea nu a făcut nimic pentru eliberarea eroinei. Totuși, nu a uitat-o cu totul. El este inițiatorul procedurii care anulează sentința din 1431. Cere ca procesul Ioanei să fie declarat nedrept, pentru a rezulta că ajutorul pe care i-l dăduse provenea de la Dumnezeu. Ordonă să se demonstreze că judecătorii au fost nedrepți și că englezii îi voiau moartea. Inocența fetei este foarte importantă pentru legitimitatea sa ca suveran. Sentința este anulată în 1456. Ioana d'Arc este reabilitată. Dar reabilitarea este limitată. Nimeni, nici la curte, nici în sânul bisericii, nu dorea, la acea vreme, sanctificarea sa. Este beatificată abia în 1905, în scopul întăririi Partidului catolic, în momentul în care Republica franceză se pregătea să voteze legea separării Bisericii de stat. Ioana este sanctificată (canonizată) abia în anul 1921, când în fruntea Franței se afla o putere de dreapta.

·         1655: Eleonora Magdalena de Neuburg, în germană Eleonore Magdalene Therese (n. 6 ianuarie 1655 – d. 19 ianuarie 1720) a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman prin căsătoria cu împăratul Leopold I.^[1] A fost de asemenea regină a Boemiei și Ungariei, Arhiducesă de Austria. În 1711 a fost regentă. A fost bunica paternă a împărătesei Maria Terezia.
* 1669: Infanta Isabel Luísa a Portugaliei (6 ianuarie 1669 – 21 octombrie1690) a fost infantă portugheză și singura fiică a regelui Pedro al II-lea al Portugaliei și a primei soții a acestuia, Maria Francisca de Savoia. A fost moștenitoare prezumptivă a tronului Portugaliei între 1669 și 1689, anul nașterii fratelui ei vitreg, Ioan al V-lea al Portugaliei. Dona Isabel Luísa s-a născut la palatul Ribeira în 1669 și a fost singurul copil al lui Pedro al II-lea al Portugaliei și a primei lui soții, Maria Francisca de Savoia. Mama sa a fost strănepoata regelui Henric al IV-lea al Franței cu metresa sa Gabrielle d'Estrées. A murit de variolă în 1690 când avea doar 21 de ani. Isabel Luísa este înmormântată la mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona.

·        1745 - S-a născut inventatorul Jacques Etienne Montgolfier, pionier al aviaţiei. A inventat, împreună cu fratele său, Joseph-Michel Montgolfier, balonul cu aer cald; (m. 2 aug 1799).

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Jacques-Étienne Montgolfier (6 January 1745 – 2 August 1799) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

·         1760: Ioan Budai-Deleanu (n. 6 ianuarie 1760 sau 1763, Cigmău, comitatul Hunedoara - d. 24 august 1820, Liov) a fost un scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, corifeu al Școlii Ardelene. A fost primul dintre cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai din Cigmău..^[2]

Între 1780 până la 1856 parohia din Cigmău număra cinci preoți Budai. Budai-Deleanu a avut un frate secretar tesaurisat în Sibiu, un alt frate impiegat la oficiul salinelor din Oradea Mare și se presupune că un al frate a fost preotul Salamon Budai din Cigmău, în perioada 1780-1800, iar întâia școală din Cigmău se deschide în 1849 în casa învățătorului Petru Budai. Autorul primei epopei în limba română, "poemationul eroi-comic" Țiganiada sau Tabăra țiganilor, ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812. Opera sa reprezentativă (poemul eroi-comic "Țiganiada") tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice antifeudale și anticlericale. Un alt poem satiric Trei viteji, rămas neterminat, valorifică motive din "Don Quijote" de Cervantes.

·         1802: S-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român;  întemeietorul presei scrise în Ţara Românească (“Curierul românesc”, 1829);(m. 27 aprilie 1872).

Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă. După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă, înainte de a învăța să citească românește din lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova).

În 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la “Sfântul Sava“. Este membru activ al asociaților culturale din epocă: Societatea Literară (din 1827), Societatea Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic.

În 1846, Heliade propune planul unei “biblioteci universale”, menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriașă, ce depășea cu mult chiar puterile unei generații, oricât de ambițioase.

·     1822 - S-a născut Heinrich Schliemann, renumit arheolog german, care a descoperit Cetatea Troiei şi tezaurul atribuit regelui Priam; (d.26.12.1890).

Heinrich Schliemann – foto – ro.wikipedia.org

Heinrich Schliemann (n. 6 ianuarie 1822 – d. 26 decembrie 1890),, a fost un arheolog german, născut în nordul Germaniei la Neu-Bukow, care a identificat urmele legendarei cetăți grecești antice Troia din Asia Mică, azi în Turcia.

* 1828: Jean Louis Émile Boudier (n. 6 ianuarie 1828,^[1][2][3][4] Garnay, Franța – d. 4 februarie 1920,^[1][3][4] Blois, Franța) a fost un farmacist, botanist, entomolog, micolog și acuarelist francez, membru fondator al Société mycologique de France care a descris ca primul fosta clasă a discomicetelor din încrengătura Ascomycota. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Boud..

·         1832: Gustave Doré, pictor francez (d. 1883)

·   1838 - S-a nascut Max Bruch, compozitor si dirijor german, reprezentant al romantismului târziu; (d.02.10.1920).
* 1842: Clarence King ( n. 6 ianuarie 1842, Newport, Rhode Island – d. 24 decembrie 1901, Phoenix, Arizona) a fost un geolog și alpinist american, cel mai bine cunoscut pentru funcția sa de întâiul dintre directorii agenției guvernamentale științifice americane de explorare și prospectare United States Geological Survey (bine cunoscută și sub acronimul USGS).

·         1848 - S-a născut poetul patriot si luptatorul pentru independenta Bulgariei, Hristo Botev; („Rugaciunea mea”, „Patriot”, „Scrânciobul”, „În taverna”); (d.01.06.1876).

Hristo Botev  - foto – ro.wikipedia.org

Hristo Botev (n. 6 ianuarie 1848, Kalofer, Bulgaria – d. 1 iunie 1876) fiul lui Hristo Botev Petkov, a fost un poet și revoluționar bulgar. Este considerat cel mai mare poet al Bulgariei.

·         1858: Albert Henry Munsell, pictor american (d. 1918)

·         1861: Victor Horta (n. 6 ianuarie 1861, Gent - d. 9 septembrie 1947, Etterbeek) a fost un arhitect și designer belgian. Este descris de John Julius Norwich ca fiind „fără îndoială arhitectul european cheie al [mișcării artistice] Art Nouveau”. Horta este unul dintre cele mai importante nume în arhitectura Art Nouveau.

·         1872 - S-a născut compozitorul rus Alexandr Skriabin (simfonii: „Poemul extazului”, „Prometeu”) (m.27.04.1915).
* 1875: Elisabeth von Gutmann (n. 6 ianuarie 1875 – d. 28 septembrie 1947) a fost Prințesă consort a Liechtensteinului prin căsătoria cu Franz I, Prinț de Liechtenstein. Elisabeth s-a născut la Viena, Austro-Ungaria ca fiică al lui Wilhelm Isak, Ritter von Gutmann, și a celei de-a doua soții, Ida Wodianer.^[1] Tatăl ei era om de afaceri evreu din Moravia care deținea o firmă de cărbune. A fost înnobilat în 1878 de către împăratului Franz Joseph I. Între 1891-1892 a fost președinte al Comunității israelite vieneze.

Elisabeth s-a căsătorit la Viena cu baronul maghiar Géza Erős of Bethlenfalva (1866-1908). La 7 august 1908, el a murit de tânăr; nu au avut copii.

În 1914, ea l-a întâlnit la fondul de ajutor pentru militari pe Prințul Franz de Liechtenstein. Fratele Prințului Franz, Prințul Johann al II-lea nu a aprobat relația. La 11 februarie 1929 Prințul Franz i-a succedat fratelui său sub numele de Franz I, fratele său nefiind căsătorit și neavând copii. La 22 iulie 1929 Elisabeth și Franz I s-au căsătorit la Viena. Nu au avut copii.

Deși Liechtenstein nu a avut oficial partid nazist, o mișcare de simpatie nazistă a fost în fierbere timp de ani de zile în cadrul partidului Uniunea Națională.^[2]

La începutul anului 1938, chiar după anexarea Austriei în cadrul Germaniei, Prințul Franz I de Liechtenstein în vârstă de 84 de ani a abdicat, numindu-l regent și succesor pe vărul său de gradul trei, Franz Josef al II-lea, Prinț de Liechtenstein, care avea 31 de ani.

Elisabeth a trăit în Pasul Semmering până la anexarea Austriei de către Germania Nazistă, apoi a plecat în exil în Elveția, unde a murit la Vitznau în 1947.

·         1878: Carl Sandburg, poet și prozator american (d. 1967)

·       1881 - S-a născut Ion Minulescu, poet simbolist roman; (m. 11 aprilie 1944).

Ion Minulescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București – d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al simbolismului românesc. Ion Minulescu este numit director general al artelor în 1922. A condus publicațiile simboliste Revista celorlați și Insula. A debutat cu versuri în revista Povestirea vorbii. S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.

·         1882: Emil Monția, compozitor român (d. 1965)

* 1882: Arhiducesa Maria Anna Isabelle Epiphanie Eugenie Gabriele de Austria,^[1][2] (Maria Anna Isabelle Epiphanie Eugenie Gabriele, Erzherzogin von Österreich^[1][2]; 6 ianuarie 1882 – 25 februarie 1940) a fost membră a ramurei Teschen a Casei de Habsburg-Lorena, Arhiducesă de Austria și Prințesă a Boemiei, Ungariei și Toscanei prin naștere. Prin căsătoria cu Prințul Elias de Bourbon-Parma (mai târziu Duce de Parma), Maria Anna a devenit membră a Casei de Bourbon-Parma și Prințesă de Bourbon-Parma. La 25 mai 1903 la Viena, Maria Anna s-a căsătorit cu Elias de Bourbon-Parma, fiul cel mic al Ducelui Robert I de Parma și a primei soții, Prințesa Maria Pia de Bourbon-Două Sicilii. Maria Anna și Elias au avut opt copii:

• Prințesa Elisabetta (17 martie 1904 – 13 iunie 1983); necăsătorită.
• Prințul Carlo Luigi (22 septembrie 1905 – 26 septembrie 1912); a murit de poliomielită.
• Prințesa Maria Francesca (5 septembrie 1906 – 20 februarie 1994); necăsătorită.
• Robert Hugo de Bourbon-Parma (7 august 1909 – 25 noiembrie 1974); necăsătorit.
• Prince Francesco Alfonso (14 iunie 1913 – 29 mai 1959); necăsătorit.
• Prințesa Giovanna Isabella (8 iulie 1916 – 1 noiembrie 1949); necăsătorită; a fost ucisă dintr-un accident prin împușcare în La Toledana, Spania.
• Prințesa Alicia (n. 13 noiembrie 1917); s-a căsătorit cu Infantele Alfonso, Duce de Calabria. Au copii
• Prințesa Maria Cristina (7 iunie 1925 – 1 septembrie 2009); necăsătorită.

·         1887 - S-a născut medicul Dumitru Combiescu, membru al Academiei Române (m.25.11.1961).

·         1892 - S-a născut Paul Vaillant-Couturier, scriitor şi om politic francez (m.10.10.1937).

·         1892 - S-a născut regizorul Martin Berger, cel care a realizat două dintre filmele importante din perioada interbelică a cinematografiei româneşti, "Ciuleandra" (1930) şi "Venea o moară pe Siret" (1929).

·   1897 - S-a născut la Iaşi scriitorul Ionel Teodoreanu; (d. 1954)

Ionel Teodoreanu în perioada apariției Jucăriilor pentru Lily (1919) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ionel Teodoreanu (n. 6 ianuarie 1897, Iași, România – d. 3 februarie 1954, București, Republica Populară Română) a fost un romancier și avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței. Ionel Teodoreanu a debutat în revista Însemnări literare în 1919 cu „Jucării pentru Lily”.

Debutul editorial l-a avut cu volumul de nuvele „Ulița copilăriei” (1923). Este legat, ca și fratele său Păstorel Teodoreanu, eminent epigramist, de grupul Viața Românească, tutelat de Garabet Ibrăileanu. (“La Medeleni”, “Uliţa copilăriei”; “Loreley”, “Masa umbrelor”).

·         1900:  Regina Maria a Iugoslaviei (născută Marie de Hohenzollern-Sigmaringen; n. 6 ianuarie 1900, Gotha – d. 22 iunie 1961, Londra) cunoscută și ca Regina Marija a fost soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei. S-a născut în familia regală a României, dobândind prin naștere titlurile de principesă a României și principesă de Hohenzollern-Sigmaringen. Mama sa era Maria de Edinburgh, fiică a prințului Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, fiul Reginei Victoria, iar tatăl Mariei era principele moștenitor Ferdinand al României. În familie era numită Mignon, spre a fi deosebită de mama sa. Pe Alexandru al Serbiei, Regina Maria a României îl cunoscuse la Paris atunci când se dusese să pledeze cauza României, iar Alexandru promova la rândul lui cauza Serbiei. Seriozitatea și pasiunea cu care Alexandru își susținea țara au făcut asupra Reginei Maria o puternică impresie, în gândurile ei încolțind încă de atunci ideea unei căsătorii a fiicei sale mijlocii cu prințul sârb, deși nu făcea parte dintr-o dinastie cu renume. După război, Casa Regală a României a încheiat câteva alianțe matrimoniale, în 1921 cu Grecia, iar în 1922 cu Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Astfel, în ziua de Crăciun a anului 1921, la Castelul Peleș, se oficiază în mod solemn logodna dintre Alexandru, noul rege al Iugoslaviei, și principesa Mărioara. Ceremonia religioasă a logodnei a avut loc pe 20 februarie 1922, la ora 17, la Palatul Cotroceni, iar pe 21 februarie seara s-a organizat dineul de gală.^[5]

S-a căsătorit cu regele Alexandru I al Iugoslaviei pe 8 iunie 1922. Cu ocazia acestei nunți a avut loc la Belgrad primul meci din istoria echipei naționale de fotbal a României. Partida Iugoslavia-România s-a terminat cu scorul 1-2.

Maria și Alexandru au avut 3 băieți:

• Prințul Petru (1923 – 1970)
• Prințul Tomislav (1928 – 2000)
• Prințul Andrei (1929 – 1990)

A devenit regina mamă a Iugoslaviei, după asasinarea regelui Alexandru I al Iugoslaviei la Marsilia în 1934. Cel mai mare fiu al ei a devenit rege sub numele de Petru al II-lea al Iugoslaviei, ultimul suveran iugoslav.

Maria a murit în exil la Londra, pe 22 iunie 1961 și a fost înmormântată la "Royal Burial Ground", Londra. În 2013 a fost reînhumată la Mausoleul Regal Oplenac de lângă Belgrad. La scurt timp după sosirea în Serbia, Mignon a început să învețe limba sârbă și să ia lecții de istorie, chestiuni importante pentru noua identitate națională. Acest fapt arăta dorința de a se integra și a înțelege mai bine problemele țării sale adoptive. Era regină într-o țară cu turbulențe politice, iar noile îndatoriri publice o speriau, Mignon confesându-se: „sunt momente când aproape îmi este teamă de tot ce trebuie să fac și mă întreb dacă sunt suficient de puternică pentru munca care o am de îndeplinit”. Dar au fost și momente mai relaxante, când de ziua ei pe 8 ianuarie 1924, Regele Alexandru a organizat un mare bal la Palat unde au fost peste 900 de persoane invitate.^[6][7]

Prințesa României, devenită Regină a Iugoslaviei, în ultimii ani de viață. circa 1960

Chiar dacă nu se implica în politică, așa cum o făcea mama ei, Regina României, totuși nu rămânea indiferentă la evenimentele politice interne sau externe. Mignon în consemnările sale vorbea despre conferința Micii Antante din 1924 pe care o considera un succes. A fost o susținătoare a acestei alianțe politice defensive ea participând și mai târziu la deschiderea unei expoziții a femeilor din statele Micii Antante. În 1929 Regele Alexandru alege formula autoritară de conducere a Regatului, dând o nouă constituție și o nouă denumire statului Iugoslavia. Iugoslavia nu era un stat ușor de condus dupa Primul Război Mondial, întrucât în interiorul frontierelor sale se regăseau mai multe popoare. Instabilității politice i se adăuga terorismul politic atât de specific Serbiei antebelice, iar asasinările au condus în iunie 1928 la manifestații violente în Zagreb, ceea ce-l îndeamnă pe Alexandru I să aleagă varianta desfințării regimul constituțional, interzicând partidele politice și instaurând o dictatură personală până în 1934 la nefericitul eveniment din Marsilia. În fond nu era nimic anormal în acest fel de a decide o situație de criză, contextul european în care regimurile autoritare precum cel al lui Mussolini, Horthy, Pilsudski, Ataturk, și chiar regele Carol al II-lea al României - care se afla într-o situașie similară de instabilitate politică, nelăsând altă variantă.^[8]Vizitele din toamna lui 1933, unde Alexandru fusese însoțit de Mignon, în România, Bulgaria, Turcia, Grecia, apoi constituirea Antantei Balcanice în 1934 reprezentaseră pentru Alexandru și Mignon un turneu diplomatic, care era menit să asigure Iugoslaviei alianțe defensive regionale și stabilitate.

În octombrie 1934 au fost invitați într-o vizită de stat în Franța. Au părăsit Belgradul la începutul lui octombrie, Alexandru luând vaporul de la Zelenika, făcând o oprire în Marsilia. Din cauza condițiilor de furtună de pe Marea Adriatică și din cauza bolii sale de rinichi, Mignon a renunțat la călătoria cu vaporul preferând să meargă cu trenul până la Paris urmând să se întâlnească acolo cu soțul ei. În Marsilia, Regele Alexandru a fost asasinat de un reprezentant al unei organizații croate care dorea dezmembrarea Iugoslaviei și crearea unei Croații independente

Regina Maria a Iugoslaviei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

* 1905: Matei Balș (n. 6 ianuarie 1905, București - d. 19 aprilie 1989, Geneva) a fost un medic român, profesor universitar la București, șef de catedră la Clinica a II-a de boli infecțioase și decan al FPSMF (Facultatea pentru Perfecționare și Specializare a Institutului Medico-Farmaceutic din București), membru titular al Academiei de Medicină a RSR (1969), membru al Academiei de Științe din New-York, membru al Societății Americane de Microbiologie, membru al Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă din Londra, membru al Societății de Patologie Clinică din Berlin, laureat al Premiului de Stat clasa I (1950), pentru descoperirea nitrofuranului și aplicarea lui în febra tifoidă, personalitate de referință în istoria celui mai vechi spital de boli infecțioase din România, respectiv Spitalul de Boli Infecțioase Colentina, al cărui certificat de naștere datează din 1880, odată cu ridicarea primelor barăci de izolare a bolnavilor contagioși. A publicat peste 350 de lucrări științifice în țară și 35 în străinătate, dintre care unele au fost „cărți-eveniment” și cele mai vândute, de mare utilitate și actualitate și astăzi, printre ele se numără: Introducere în studiul patologiei infecțioase (1958), Antibioticele (1966), Terapia infecției (1975) și Laboratorul clinic în infecții (1982). Matei Balș este întemeietorul școlii moderne romanești de bacteriologie clinică și pionier al erei „antibioticoterapiei”, aducând contribuții valoroase în chimioterapia unor boli contagioase. Tot el este cel care a pus în aceeași ecuație laboratorul, prin tehnici și metode moderne de diagnostic microbiologic, și activitatea clinică, prin interpretarea și monitorizarea tratamentului bolilor infecțioase. A fost decorat cu Crucea Regina Maria (1942) și Medalia muncii cl. I (1966), iar în 1973 devine Medic emerit al RSR.^[1][2][3] În prezent, Institutul Național de Boli Infecțioase îi poartă numele

·         1907: Ion I. Agârbiceanu (n. 6 ianuarie 1907, Bucium-Șasa, comitatul Alba de Jos - d. 9 martie 1971, Cluj) a fost un fizician român, fiul prozatorului și protopopului Ion Agârbiceanu.

Specialist în fizică atomică-spectroscopie, s-a remarcat drept proiectantul primului laser cu gaze din România între anii 1960-1961. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963. În anul 1925, la vârsta de 17 ani, a absolvit cursurile Liceului 'George Barițiu'

În anul 1930 a absolvit cursurile Institutului Electrotehnic din București.

În anul 1934 a absolvit cursurile Facultății de Științe din Paris, obținând doctoratul în fizică cu lucrare de spectroscopie Recherche sur le spectre de fluorescence et d'absorption des vapeurs de Iodine.

* 1907: Adalbert Püllöck (n. 6 ianuarie 1907 - d. 7 decembrie 1977) a fost un fotbalist român, care a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1934 (Italia).
* 1912: Jacques Ellul (6 ianuarie 1912 – 19 mai 1994) a fost un filozof, sociolog și teolog francez. “Pacatul” care i se imputa celui supranumit “omul care a prezis aproape totul” este refuzul lui de a se specializa intr-un domeniu si insistenta de a se pronunta cu egala competenta in domenii ca istoria institutiilor, drept, teologie, sociologie, filozofia “tehnologiei”, mass-media. A fost unul dintre putinii intelectuali francezi anticomunisti influentati de Marx, fiind catalogat ca marxist, calvinist, determinist, tehnofob, pesimist sau anarhist. Ellul nu este usor de clasificat si nici una din etichetele de mai sus nu ii pot descrie opera. El este mai cunoscut in Statele Unite decat in Franta, fiind recomandat de Aldous Huxley, care spunea ca Ellul a reusit sa faca prin a sa La Technique ou l’ enjeu du siècle (1954) – The Technological Society (1964) ce nu a reusit el prin Brave New World (1932).^[2] A fost unul dintre primii ecologisti alaturi de bunul sau prieten Bernard Charbonneau, iar una dintre trasaturile scrierilor lui, de la cele teologice pana la cele de filosofie a tehnologiei sau mass-media, este o exegeza mereu surprinzatoare a ceea ce el numeste "locuri comune". Practic, Ellul pune sub semnul intrebarii tot ceea ce e clar si stabilit, reusind sa rastoarne modul in care intelegem lucrurile. A fost descris ca "pionierul gandirii ecologice inainte de Michel Serres. Ca specialist in propaganda a descoperit ca nu exista realitatea opiniei publice inainte lui Pierre Bourdieu. Cu exegeza locurilor comune pe care o face, el anticipeaza Mythologies a lui Roland Barthes. A denuntat ura de sine a sustinatorilor lumii a treia si tradarea Occidentului inainte de Pascal Bruckner.”^[3]

Unele din cartile sale au fost traduse in engleza, italiana, spaniola, portugheza, coreeana, japoneza, germana, turca, rusa, greaca, olandeza, suedeza, finlandeza, daneza, croata, maghiara.

* 1913: Edward Gierek (n. 6 ianuarie 1913, Porąbka – d. 29 iulie 2001, Cieszyn) a fost un politician comunist polonez.

* 1915: Alan Watts (n. 6 ianuarie 1915, d. 16 noiembrie 1973) a fost un filozof și scriitor de origine britanică, cunoscut mai ales pentru popularizarea filozofiei orientale printre europeni. Watts a scris peste 25 de cărți și articole cu subiecte importante pentru religiile estică și vestică, fiind autorul lucrării The Way of Zen (Calea Zen), unul dintre primele bestseller-uri despre budism.

·         1919 - S-a născut Dan Nasta, actor şi regizor de teatru; colecţionar de artă; o parte dintre obiectele aparţinând colecţiei sale decorează acum Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia.

·         1920 - S-a născut compozitorul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m.12.06.1995).

·         1924: Kim Dae-jung (n. 6 ianuarie 1924, d. 18 august 2009) a fost un președinte al Coreii de Sud între 1998 și 2003, și câștigător al Premiului Nobel pentru Pace în 2000. Este numit „Nelson Mandela al Asiei”,^[2]datorită opoziției sale față de stăpânirea autoritară.

Convertit la catolicism, Kim și-a luat numele de botez de Thomas More

·         1927 - S-a născut baritonul David Ohanesian, cel mai apreciat "Oedip" al secolului XX. A fost distins cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de comandor (m. 30 sept 2007)

·         1930: Paul Louis Lampert, jurnalist român de origine alsaciană

* 1933: Justo Tejada (n. 6 ianuarie 1933 în Barcelona) este un fost fotbalist spaniol retras din activitate. A fost unul din cei cinci golgeteri ai Cupei Campionilor Europeni în ediția din 1961-1962 cu șapte reușite

·         1938: Adriano Celentano (n. 6 ianuarie 1938, Milano, Italia) este un cantautor , muzician, actor și moderator TV italian. 

Celentano with an Eko guitar - foto preluat de pe en.wikipedia.org El are cele mai mari vânzări dintre toți cântăreții italieni de sex masculin. Adriano s-a născut la Milano pe 6 ianuarie 1938, pe strada Gluck nr 14. Părinții săi erau din Foggia, dar s-au mutat în nord pentru a lucra.^[3]Adriano și-a petrecut copilăria și adolescența la Milano, mutându-se cu familia în 1951 pe strada Correnti. N-a terminat școala generală, ci a avut diferite ocupații, ultima fiind cea de ceasornicar. În aceeași perioadă a început să se intereseze de muzică, în special de rock 'n' roll pe care, la fel ca mulți alți tineri italieni, a început să o cunoască în 1955, odată cu ajungerea în Italia a filmului Blackboard Jungle (în italianăCuloarea (samburele) violenței): pe coloana sonoră e un cântec intitulat "Rock Around the Clock", interpretat de un cântăreț pe atunci necunoscut încă în Italia, Bill Haley, acompaniat de formația sa "The Comets" și Celentano (ca și alti tineri) a rămas impresionat, hotărând să devină cântăreț de rock'n'roll.

A fost influențat puternic de idolul său Elvis Presley, de revoluția rockuluidin anii 1950 și de actorul american Jerry Lewis.^[4] În Italia a vândut milioane de discuri și a aparut în numeroase show-uri TV și filme. În ceea ce privește filmele, a fost de asemenea un creator al genului comic, cu mersul său caracteristic și expresiile sale faciale. În general, filmele lui au avut succes la public;^{[necesită citare]} în anii 1970 și parțial în anii 1980, era regele încasărilor în Italia, în filmele cu buget redus.^{[necesită citare]} Ca actor, cel mai mare suces a fost "Serafino" (1968), regizat de Pietro Germi.

Ca regizor de film, le-a distribuit în special pe Ornella Muti, Eleonora Giorgi și pe soția sa, Claudia Mori. El și Claudia au trei copii: Rosita Celentano, Rosalinda Celentano (cunoscută audienței mondiale pentru rolul său de Satan în filmul lui Mel Gibson, "The Passion of the Christ") și Giacomo Celentano. Acesta din urmă este de asemenea gazda mai multor show-uri TV italiene.

A scos 40 de albume: 29 albume de studio, 3 albume live și 8 compilații. Cel mai cunoscut cântec al sau este "Azzurro", cu versuri de Paolo Conte, lansat în 1968 și copiat de multi muzicieni de atunci.^{[necesită citare]}

Adriano Celentano este vegetarian din 2005 și apără drepturile animalelor.^[5]

Este fan al fotbalului și susține echipa Inter Milano.

Până în prezent, cântărețul a vândut 70 de milioane de albume

* 1939: Valeri Lobanovski (în ucraineană Вале́рій Васи́льович Лобано́вський, în rusă Вале́рий Васи́льевич Лобано́вский; n. 6 ianuarie 1939, Kiev - d. 13 mai 2002, Zaporojie) a fost un jucător și antrenor de fotbal ucrainean.

·         1940: Doina Badea (n. 6 ianuarie 1940, Craiova - d. 4 martie 1977, București), a fost o cântăreață de muzică ușoară.

A absolvit Școala Populară de Artă din Craiova și imediat a început colaborarea cu Corul Filarmonicii de Stat «Oltenia», cu care a avut mai multe turnee și spectacole. A colaborat cu teatre muzicale și de revistă din țară. A debutat în 1960, pe scena teatrului din Deva și s-a remarcat prin vocea ei deosebită, gravă, puternică și cu un ambitus puternic.

* 1940: Ion Lazu (n. 6 ianuarie 1940, comuna Ciobârciu, județul Tighina) este un prozator, eseist și poet român. Părinții săi: Grigore și Vera (născută Ciobanu), au fost proprietari agricoli, mici negustori. Pe linia mamei, se înrudește cu Ștefan Ciobanu, profesor de Istoria literaturii române vechi, director al Liceului Real Al. Russo din Chișinău, unul dintre artizanii {Unirea Principatelor|Unirii]] din 1918, ulterior Ministrul Culturii și Cultelor. În martie 1944 familia scriitorului s-a refugiat din fața frontului, stabilindu-se în comuna Cireașov, jud. Olt. Școala primară o face în satul de adopțiune, apoi continua la Slatina clasele secundare la Școala Ionașcu și liceul Radu Greceanu (promoția 1956). În același an devine student la Facultatea de geologie-geografie a Universității București, pe care o absolvă în 1961, când devine geolog-prospector la o întreprindere de profil din capitală, unde a activat până la pensionare, în 1999, după 38 de ani de activitate neîntreruptă, practic în toate regiunile țării. Nu a fost membru de partid. Între 1996- 2007 este redactor șef la Editura Vinea.

În anul 1981 s-a căsătorit cu Lidia (n. 1953, fostă Duță), absolventă a Școlii populare de artă, secția Teatru, autoare a 7 volume de poezie. Au un fiu, Andrei Laurențiu, cu un Master în Informatică.

·         1941 - S-a născut Philippe Busquin, comisar european pentru cercetare.

·         1943 - S-a născut Ion Drăgănoiu, poet şi jurnalist, discipol literar şi prieten al lui Nichita Stănescu („Aproape sonete”, „Discurs împotriva metodei”, „Starea provizorie”) (m.23.05.2003).

* 1943: Terence Frederick "Terry" Venables (n. 6 ianuarie 1943, Londra) este un fost fotbalist și antrenor de fotbal englez. Ca antrenor a antrenat, printre altele, echipa FC Barcelona. Cariera de jucător și-a petrecut-o la echipe precum: FC Chelsea, Tottenham, Crystal Palace, St. Parick's și QPR.

Din 1976 este antrenor, reușind să câștige La Liga și FA Cup. Venables a antrenat în întreaga sa carieră pe FC Barcelona, Tottenham Hotspur, Naționala de fotbal a Angliei, Echipa națională de fotbal a Australiei, Middlesbrough, Leeds United și Crystal Palace.

·         1944 - S-a născut Van McCoy, cântăreţ, compozitor şi producător american (Starliters).
* 1946: Saveta Bogdan (16 ianuarie 1946, Sângeorz-Băi, județul Bistrița Năsăud) este o interpretă de muzică populară românească.^[1]

·         1946 - S-a născut Syd Barrett, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Pink Floyd).
* 1948: Hristo Botev (în bulgară Христо Ботев; n. 6 ianuarie 1848, Kalofer, Bulgaria - d. 1 iunie 1876) a fost un poet și revoluționar bulgar.

Hristo Botev (1848 – 1876), fiul lui Hristo Botev Petkov (în bulgarăХристо Ботев Петков) este considerat cel mai mare poet al Bulgariei.

·         1951 - S-a născut Kim Wilson, vocalist şi compozitor american (Fabulous Thunderbirds).

·         1953: Malcolm Young, chitarist de origine scoțiană (AC/DC)
* 1954: Anthony Minghella (6 ianuarie 1954 - 18 martie 2008) a fost un regizor, scenarist și producător britanic, născut în Insula Wight, fiu al unor imigranți italieni. Cele mai importante filme ale lui suntː ca regizor "Pacientul Englez" (1996), "Talentatul Domn Ripley" (1999) si "Cold Mountain"(2003, ca scenarist Truly Madly Deeply (1991), iar ca producător Cititorul (2008). Pentru Pacientul englez a primit (în 1997) Premiul Oscar pentru Cel mai bun regizor.

·         1955: Rowan Sebastian Atkinson (n. 6 ianuarie 1955, Consett, comitatul Durham, Regatul Unit) este un actor și comic britanic, devenit celebru prin personajul Mr. Bean. A fost ales de The Observer ca unul dintre cei mai amuzanți 50 actori din comedie britanică,^[3] și printre cei mai buni 50 de actori de comedie din toate timpurile, într-un sondaj din 2005 despre comedianți.^[4]

Atkinson a studiat inginerie electrică la Universitatea din Newcastle iar apoi la Oxford (Queen's College), începându-și cariera de actor comic la Edinburgh Festival Fringe. Este căsătorit și are doi copii. Cel mai important hobby al său îl reprezintă automobilele. A scris pentru revista engleză Car și deține vehicule de curse.

Actorul Rowan Atkinson și soția sa, frumoasa Sunetra Sastry, sunt despărțiți de o perioadă de timp, însă starul nu vrea să comenteze subiectul. Potrivit tabloidului britanic Daily Mail, cei doi nu au mai fost văzuți împreună în public din 2012, iar weekendul trecut ei au fost așteptați la nunta unui nepot de-al actorului, însă Rowan s-a dus singur, confirmând astfel informațiile apărute în presă, cum că cei doi s-ar pregăti de divorț. „S-au despărțit. El are deja o nouă iubită, mult mai tânără”, a declarat un prieten apropiat al lui Mr. Bean. Rowan și Sunetra au împreună doi copii, Benjamin (20 de ani) și Lily (19 ani), aceasta din urmă fiind top-model.

* 1960: Galina Mihailovna Antiufeeva (în rusă Галина Михайловна Антюфеева) (n. 6 ianuarie 1960, Belogorsk, regiunea Amur, Federația Rusă) este un om politic din Transnistria, deputat în Parlamentul regiunii separatiste. De asemenea, este soția generalului Vladimir Antiufeev, ministrul securității de stat al aceleiași regiuni.
* 1964: Henry Maske (n. 6 ianuarie 1964 în Treuenbrietzen) este un boxer german, care a fost campion mondial, având o carieră strălucită prin anii 1980. Datorită comportării sale distincte, era poreclit "gentlemanul", el a fost un sportiv care s-a bucurat de o popularitate largă în Germania.
* 1968: Claudia Laura Grigorescu (n. 6 ianuarie 1968, București) este o scrimeră română specializată pe floretă, laureată cu bronz olimpic la Barcelona 1992. A fost vicecampioană mondială la individual în 1991 și campioană mondială pe echipe în 1994. Pentru aceste realizări a fost numită maestru a sportului în 1987 și maestru emerit a sportului în 1991.

·         1969: Ilie Dumitrescu (n. 6 ianuarie 1969, București) este un fost jucător român de fotbal, actual antrenor. A cunoscut consacrarea ca fotbalist la Steaua București. A mai jucat în Anglia, Spania și Mexic. A făcut parte din lotul echipei naționale a României cu ocazia realizării celei mai mare performanțe a acesteia, sfertul de finală jucat la Mondialul din 1994. Ca antrenor, a pregătit printre altele echipele grecești AEK Atena și PAOK Salonic, dar și fosta sa echipă, Steaua București.

În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la campionatele europene și mondiale din perioada 1990-2000 și pentru întreaga activitate.

* 1969: Norman Mark Reedus (Hollywood, Florida, 6 ianuarie 1969) este un actor american. Este cunoscut în primul rând pentru rolul lui Murphy MacManus în filmul Boondock Saints (1999) și pentru personajul lui Daryl Dixon în serialul de televiziune The Walking Dead. De asemenea, el a regizat mai multe videoclipuri si a pozat pentru diferite designeri de moda. În plus, a lucrat alături de Lady Gaga în videoclipul Judas.

*  1976: David Di Michele (n. 6 ianuarie 1976, Guidonia Montecelio, Italia) este un fotbalist italian. Di Michele joacă ca mijlocaș la echipa FC Torino, fiind împrumutat la US Lecce.

* 1977: Tom Boxer (n. Cosmin Simionică, 6 ianuarie 1977) este un DJ și producător muzical român. El a lansat o serie de single-uri, printre care și "Morena", care a ajuns pe prima poziție în Bulgaria, Polonia și România.^[2] De asemenea hitul a intrat în top 10 în Ungaria și Israel.^[3]Următorul său single a fost "Deep in Love", care a ajuns pe poziția a 8-a în România și Ungaria și pe locul 18 în Polonia.
* 1982: Dumitru-Mircea Buda (n. 6 ianuarie 1982, Tîrgu-Mureș) este un poet și critic literar român contemporan. Lector universitar la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, Catedra de Filologie. Este fiul Georgetei și al lui Mircea Buda, profesori de muzică.

După încheierea studiilor gimnaziale la Liceul de Artă din Tîrgu-Mureș (secția pian), urmează cursurile Colegiului Național "Al. Papiu Ilarian" din aceeași localitate, liceu absolvit în anul 2000. În același an devine student al Facultății de Științe și Litere din cadrul Universității Petru Maior din Tîrgu-Mureș, secția Română-Engleză, încheind studiile cu o lucrare de licență despre poezia lui Mircea Cărtărescu. Un an mai târziu finalizează și studiile de masterat în domeniul Istoria literaturii și sistemul criticii literare, în cadrul Universității Petru Maior, cu o teză de dizertație dedicată primului val de prozatori din generația 2000. Din 2007 până în 2010 este doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Studii Literare din Universitatea târgumureșeană, cu o teză condusă de Iulian Boldea intitulată "Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca" și susținută public în iunie 2010.

Începând cu anul 2001, colaborează la revista "Vatra", unde publică cronici și studii literare, poeme și interviuri. De asemenea, semnează articole și poeme în mai multe reviste literare din țară și străinătate(„Luceafărul”, „Familia”, „Poesis”, „Discobolul”, „Transilvania”, „Bucovina Literară”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Limba română” – Republica Moldova etc. ), precum și în spațiul unor reviste și portaluri culturale on-line (Cultura.inmures.ro, Inmures.ro).

Din 2004, predă la Universitatea Petru Maior, catedra de filologie, fiind pe rând cadru asociat (2004-2005), preparator (2005-2007) și asistent (2007-prezent). Printre seminariile pe care le coordonează se numără „Literatura română veche și premodernă” sau „Literatură română interbelică și contemporană”. Începând cu anul universitar 2010-2011 este titularul a două cursuri la nivelul studiilor de licență ale studenților filologi din Universitatea Petru Maior: „Literatură comparată (modernitate, postmodernitate, avangardă)” și „Curs special Lucian Blaga”. De asemenea, coordonează activitatea unui Cerc științific de Literatură română rezervat studenților. În paralel, ocupă funcția de Consilier editorial al Editurii Universității Petru Maior.

Începând din 2007, este membru al echipei proiectului Dicționar de critică și teorie literară, grant CNCSIS coordonat, începând din 2007, de prof. univ. dr. Iulian Boldea. În cadrul proiectului, e autorul a peste 80 de articole referitoare la critici literari contemporani și concepte critice, publicate în volumul omonim . E membru al unui centru de cercetare acreditat CNCSIS la Universitatea Petru Maior: Modernitate și postmodernitate în literatura română a secolului XX. A făcut parte din colectivele de organizare a trei ediții succesive ale Conferinței Internaționale European Integration between Tradition and Modernity.

Este și autorul câtorva prefețe și postfețe la cărți de poezie. A semnat, sporadic, și traduceri de volume în limba engleză. E redactor al revistelor "LitArt" și "Târnava" din Tg. Mureș și senior-editor la portalul Inmures.ro, unde e titularul unor rubrici de cronică literară și opinie.

* 1983: Nasser Menassel (n. 6 ianuarie 1983, La Tronche, Franța) este un fotbalist francez liber de contract.

* 1984: Eric Frederick Trump (n. 6 ianuarie 1984, Manhattan, SUA) este un om de afaceri american, filantrop și fostă personalitate TV. El este al treilea copil și al doilea fiu al Președintelui Statelor Unite, Donald Trump și Ivana Trump. Alături de fratele sau mai mare Donald Trump Jr., el servește drept administrator al The Trump Organization. Vicepreședinte executiv al firmei, Eric Trump conduce, împreună cu fratele său, compania în timpul președinției tatălui său. Din 2007 până în 2016, a fondat și a condus Fundația Eric Trump, o organizație de caritate care a strâns bani pentru St. Jude Children's Research Hospital.

* 1986: Alexander David "Alex" Turner (născut pe 6 ianuarie 1986) este un muzician englez, cunoscut ca fiind principalul vocalist, chitarist și compozitor al formației de muzică indie rock Arctic Monkeys.^[4][5]Împreună cu Miles Kane au lansat un album, cunoscuți cu denumirea The Last Shadow Puppets și a lucrat ca artist solo.

* 1987: Bongani Khumalo (n. 6 ianuarie 1987 în Manzini, Swaziland) este un jucător de fotbal sud-african, care joacă pentru Supersport United și pentru Echipa națională de fotbal a Africii de Sud.

* 1988: Daria Ilina (n. 6 ianuarie 1988, în Irbit)^[1] este o handbalistă rusă ce evoluează pentru clubul românesc HCM Râmnicu Vâlcea^[2] pe postul de pivot. Ilina a fost și componentă a echipei naționale de handbal feminin pe plajă a Rusiei care a cucerit medalia de argint la Campionatul European din 2006, fiind învinsă în finală de Germania

* 1989: Andrew Thomas "Andy" Carroll (n. 6 ianuarie 1989) este un fotbalist englez care evoluează la clubul West Ham United și la echipa națională de fotbal a Angliei, pe postul de atacant.

* 1989: Nick Rotteveel van Gotum (n. 6 ianuarie 1989), cunoscut după numele de scenă Nicky Romero, este un DJ și producător muzical olandez. Are la activ colaborări cu Tiësto, Fedde Le Grand, Sander van Doorn, David Guetta, Calvin Harris, Avicii și Hardwell.^[1] În prezent este pe poziția #8 în „ Top 100 DJs” al DJ Magazine.

* 1990: Jonathan Matijas (n. 6 ianuarie 1990, Nice, Franța) este un fotbalist francezcare evoluează în prezent la UTA Arad. Singurul club important la care a mai jucat este SC Bastia.

* 1991: Jeroen Zoet (n. 6 ianuarie 1991,^[1] Veendam[*], Țările de Jos) este un fotbalist aflat sub contract cu PSV Eindhoven.

* 1992: Cristian Efros (n. 6 ianuarie 1992, Chișinău) este un antrenor de fotbal și fost fotbalist din Republica Moldova. În prezent este antrenor principal al clubului Speranța Nisporeni din Divizia Națională.^[1][2]

Este fiul lui Petru Efros, antrenor de fotbal și fost fotbalist și el. Ca fotbalist, Cristian Efros a jucat la echipe ca Beșiktaș Chișinău, FC Costuleni, Dacia-2 Goliador, Rapid Ghidighici, FC Snagov, AC Siena, Iraklis Salonic U-20 și Speranța Nisporeni.

Cu Rapid Ghidighici și FC Costuleni a jucat în Divizia Națională, un total de 10 meciuri

* 1994: Denis Suarez Fernández (n. 6 ianuarie 1994,^[1] Salceda de Caselas[*], Spania) este un fotbalist spaniol, ce joacă în poziția de mijlocaș ofensiv. În prezent joacă la F. C. Barcelona, din La Liga.

* 2002: Nanami Yanagawa (n. 6 ianuarie 2002, Prefectura Kanagawa, Japonia) este o membra a trupelor Country Musume și Juice=Juice. Ea a debutat prima dată în Hello! Pro Kenshuusei în 2015, doar pentru câteva luni, a debutat în Country Musume cu Musubu Funaki. Recent a debutat și in Juice=Juice cu Ruru Danbara.