5. /2 IANUARIE 2023 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
TIBERIU OLAH
| Tiberiu Olah | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Arpășel, Batăr, Bihor, România |
| Decedat | (74 de ani)[1][3] Târgu Mureș, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | compozitor profesor de muzică[*] profesor universitar[*] muzicolog[*] compozitor de coloană sonoră[*] |
| Activitate | |
| Studii | Conservatorul din Moscova[*] |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Tiberiu Olah (în maghiară Oláh Tibor; n. ,[1][2] Arpășel, Batăr, Bihor, România – d. ,[1][3] Târgu Mureș, România) a fost un compozitor, profesor și muzicolog român de etnie maghiară.
În 1946 și-a început studiile muzicale la Conservatorul de Muzică din Cluj. Și le-a continuat între 1949 și 1954 la Conservatorul din Moscova. Din 1958 a activat ca lector, apoi ca profesor la Conservatorul din București. A primit bursă de documentare și cercetare la DAAD. A susținut conferințe, referate, comunicări științifice în țară și peste hotare; a realizat emisiuni de radio și televiziune și a publicat studii, articole, interviuri, cronici în Muzica, Studii de Muzicologie, Contemporanul, România Literară, Melos (Mainz) etc.
A compus muzică de orchestră și de cameră, inspirându-se la început din creația lui Béla Bartók, George Enescu și Igor Stravinski.
COMPOZIȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Muzică vocal-simfonică
Cantata pentru cor de femei, două flaute, instrumente de coarde și percuție 1956, pe texte populare ceangăiești, traducere de Nina Cassian Prind visele aripi 1959, cantată pentru cor mixt și orchestră Lumina lui Lenin 1959, cantată pentru cor bărbătesc și orchestră de coarde pe versuri de Nina Cassian O stâncă se înalță 1959, cantată pentru cor mixt și orchestră pe versuri de Maria Banuș Constelația omului 1960, oratoriu pentru recitator, voce înaltă, cor mixt și orchestră pe versuri de Vladimir Maiakovski
Muzică simfonică
Mica suită 1954 Simfonia I 1956 Luchian 1957, suită simfonică extrasă din muzica filmului documentar omonim Coloana infinită 1962, poem simfonic pentru orchestră mare Poarta sărutului 1965, poem pentru orchestră mare Spațiu și ritm 1965, studiu pentru 3 grupuri de percuție 5 Piese pentru orchestră 1966 Masa tăcerii 1968 Translații I 1968 Ars Nova 1969 Simfonie pentru coarde 1970, transcripție pentru orchestră a Cvartetului de coarde din 1951 Mihai Viteazul 1971, suită simfonică din muzica de film omonimă Crescendo 1972, piesă pentru orchestră Evenimente 1907 1972 Translații II 1973, orchestră de coarde și 16 suflători de lemn Translații III 1973, grup de suflători Timpul memoriei/The Times of Memory 1973, “in the memory of Natalie and Serge Koussewitzki“, pentru flaut, oboi, clarinet, fagot, vioară, violă, violoncel, 2 piane, bandă magnetică și fluiere distribuite instrumentiștilor Harmonie I/Armonii 75 1975, pentru orchestră simfonică Arminii II 1976, pentru suflători și percuție Armonii III 1978, pentru orchestră simfonică Armonii IV 1981, concert pentru 23 de instrumente Simfonia a II-a 1987 Simfonia a III-a “Metamorfoze pe tema Sonatei Lunii“ 1989
Muzică de teatru
Geamgiii din Tolado 1959, parodie de operă pentru păpuși Tragedia omului 1965, muzică de scenă la piesa lui Madach Troienele 1966, muzică de scenă la piesa lui Euripide/Sartre Miorița 1967, muzică de scenă la piesa lui Valeriu Anania PaROdiSSINIana 1973, glumă muzicală pe un duet de Rossini pentru violoncel, contrabas și bandă magnetică/2 violoncele și 2 contrabași
Muzică de film[modificare | modificare sursă]
- Avalanșa (1959)
- Străzile au amintiri (1962)
- Pisica de mare (1963)
- Comoara din Vadul Vechi (1964)
- Sărutul (1964)
- Răscoala (1966)
- Castelanii (1966)
- Meandre (1966 - 1/1965 - 4)
- Zodia Fecioarei (1967)
- Luchian (1967)
- Zile de vară (1967)
- Lumini și umbre - serial TV (1981-1982)
- Răutăciosul adolescent (1969)
- Mihai Viteazul (1971)
- Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)
- Puterea și adevărul (1972)
- Dincolo de nisipuri (1974)
- Nemuritorii (1974)
- Osînda (1976)
- Vlad Țepeș (1979)
- Horea (1984)
• Eroii nu au vârstă (1984)
DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Premiul Academiei Române, 1965.
- Premiul pentru muzică de film, Pelicanul alb, 1966.
- Premiul internațional al discului Koussewitzky, SUA, 1967.
- Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru întreaga creație, 1993.
Decorații[modificare | modificare sursă]
- Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[4]
Tiberiu Olah - Suita Simfonică ''Mihai Viteazul''
Tiberiu Olah (1928-2002): Sonatina for violin and piano (1952-1953)
Tiberiu Olah (1928-2002): Symphony no. 2 (1987)
SANDA LADOSI
| Sanda Ladoși | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (51 de ani) Târgu Mureș, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | cântăreață |
| Activitate | |
| Gen muzical | pop |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Modifică date / text | |
Sanda Ladoși (n. 2 ianuarie 1970) este o cântăreață română și, în ultimii ani, acrobată de circ și motociclistă acrobată.
PREMII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- 1988 premiul I la secțiunea interpretare festivalului Mamaia
- 1994 locul II la festivalul Mamaia împreună cu Ștefan Iordache
- 1995 locul III la secțiunea de creație a Festivalului Mamaia, cu piesa Eu vreau să-ți spun că te ador
- 1999 premiul III la festivalul Mamaia, secțiunea compoziție
- 2004 câștigă selecția națională pentru concursul Eurovision - piesa I Admit
- 2004 câștigă Premiul Barbara Dex pentru cea mai urâtă costumație de la Concursul Muzical Eurovision 2004
DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Când vine seara (1993)
- Între noi mai e un pas (1994)
- Nu mă iubi cu Ștefan Iordache (1997)
- Mi-e dor (1999)
- Khalini (2006)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu