4. /22 IANUARIE 2023 - TEATRU/FILM
GEORGE MOTOI
Actorul şi regizorul George Motoi, director al Teatrului "Maria Filotti" din Brăila ("Chira Chiralina", "Terente-regele bălţilor")
Biografie
George Motoi (n. 22 ianuarie 1936, Arman, județul Caliacra - d. 4 martie 2015, București) a fost un actor și regizor român de teatru.
Cursurile primare le face în comuna Dudești, jud. Brăila, unde s-au stabilit părinții după anul 1940. Între anii 1950-1954 urmează studiile medii la Grupul școlar agricol din Brăila și Școala Populară de Artă din același oraș. În anul 1954 dă examen de admitere și reușește la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Absolvă, în 1958, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, la clasa prof. Irina Răchițeanu.
După absolvire pleacă cu repartiție la Piatra Neamț, punând acolo, împreună cu toți colegii de promoție, bazele unui nou teatru (Teatrul Tineretului de azi). Teatrul din Bacău îl împrumută pentru rolul titular din Don Carlos de Schiller, sub regia artistului emerit Ion Olteanu. Băcăuanii îi obțin transferul de la Piatra Neamț și joacă la Bacău numai roluri principale de largă diversitate, fiind remarcat în turneele din capitală ca unul dintre cei mai buni interpreți români ai Bufonului din A douăsprezecea noapte de Shakespeare (sub bagheta regizorală a reputatului Vlad Mugur). Vrea să-l angajeze Teatrul “Giulești” din București dar Vlad Mugur, preluând pe atunci (1964) direcția Teatrului Național din Cluj, îl convinge să meargă cu el. Sub aripa lui Vlad Mugur ajunge actor consacrat. Interpretarea rolului Caligula din piesa cu același nume de Albert Camus, de pildă, îl propulsează fulgerător printre actorii de prim rang ai țării, iar câteva turnee în Italia, cu același rol, îl consacră definitiv. Îl vede și Radu Beligan în Caligula și-l invită să vină la Naționalul bucureștean. O face. Și nu numai pentru că, după o vacanță, Vlad Mugur rămâne definitiv în Occident, lăsându-l la jumătatea drumului cu un Hamlet de zile mari, ci și pentru că solicitările de la București ale Cinematografiei și Televiziunii îi sacrificau nopțile pe trenuri și avioane.
Actorul a fost căsătorit peste 20 de ani cu actrița Cezara Dafinescu, cu care are o fiică. George Motoi s-a recăsătorit cu actrița Gigliola Brăileanu.
A fost înmormântat la Cimitirul Sf. Vineri din București
Debut
1958 – rol Marcov “Poveste de iubire” de Simonov, r. Cristian Munteanu, Teatrul din Piatra Neamț
Teatre în care a activat
1958-1960 – la Piatra Neamț;
1960-1964 – la Bacău;
1964-1970 – la T. Național Cluj
1970–prezent – actor al Teatrului Național “I.L.Caragiale”din București
1991–1995 – Director al Teatrului “Maria Filotti” din Brăila, prin cumul de funcție, neîntrerupându-și activitatea de actor și regizor la Teatrul Național din București
Activitate artistică
La Piatra Neamț:
· 1958 – rol Marcov “Poveste de iubire” de Simonov, r. Cristian Munteanu
La Bacău:
· Don Carlos în „Don Carlos” de F.Schiller, r. Ion Olteanu
La Cluj:
· Caligula în „Caligula” de A.Camus, r.Vlad Mugur
· Vlaicu, “Vlaicu Vodă” de Al. Davila, r. Val Mugur
· Hinkfus, “Astă seară se joacă fără piesă” de L. Pirandello, r. Paulo Magelli
· Jamie, “Lungul drum al zilei către noapte de O Neill, r. Crin Teodorescu
· Moebius, “Fizicienii” de Durrenmatt, r. V.T.Popa
· Joseph și Charles, “Școala Calomniei” de Sheridan, r. L. Giurchescu
La Teatrul Național “I.L.Caragiale”:
· 1972 Anton Suditu/Ovidiu Petrescu, “Un fluture pe lampă” de Paul Everac, r. Horea Popescu
· 1972 Damian Sticlaru, “Iadul și pasărea” de Ion Omescu, r. Alex.Finți
· 1973 Boris, “Furtuna” de A.N.Ostrovski, r. George Teodorescu
· 1973 Ion Ionescu Novus, “Gimnastică sentimentală” de V. Voiculescu, r. N.Al.Toscani
· 1973 Valeriu, “Simfonia patetică” de Aurel Baranga, r. A. Baranga
· 1973 Iordache Olimpiotul, “Zodia Taurului” de Mihnea Gheorghiu, r. M. Berechet
· 1976 Clarence, “Richard al III-lea” de Shakespeare, r. Horea Popescu (*
· 1977 Adam, “Cine a fost Adam?” de Leonida Teodorescu, r. Cristian Munteanu
· 1978 Turgheniev, “Elegie” de P.Pavlovski, r. Mihai Berechet
· 1979 Pictorul, “A treia țeapă” de Marin Sorescu, r.Sanda Manu
· 1981 Temnicerul , “Cheile orașului Breda” de Ștefan Berceanu, r. Sanda Manu
· 1982 Vlaicu Vodă, “Vlaicu Vodă” de Al. Davila, r.M. Berechet
· 1983 Alex Lăpușneanu, “Despot Vodă” de V. Alecsandri, r.Anca Ovanez Doroșenco
· 1983 Dale Harding, “Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, r. H. Popescu (*
· 1984 Brenner, “Papa Dolar” de Andor Gabor, r. Mihai Berechet
· 1985 Finch Mc Comas, “Nu se știe niciodată” de G.B.Shaw, r. M. Berechet
· 1989 Anton, “Cineva te iubește” de Alex Stein, r. George Motoi
· 1989 Neagota, “Moștenirea” de Titus Popovici, r. M.Manolescu, H.Popescu
· 1990 Guvernatorul Filip, “Cine are nevoie de teatru” deT. Wertenbaker, r. Andrei Șerban
· 1991 Vantu, “Morișca” de Ion Luca, r. G. Motoi
· 1991 Ion Dragoș, “Avram Iancu” de L.Blaga, r. H. Popescu
· 1998 Severino, „Numele trandafirului”, după Umberto Eco , regia Grigore Gonța
· Bănescu, „Generația de sacrificiu” de I.Valjan, regia Dinu Cernescu
· 2000 Duncan, „Macbett” de E.Ionescu, regia Beatrice Bleonț
· 2002 Eminescu, „Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit”, adaptare și regia George Motoi
· Spectacol lectură: “Dialog nocturn despre o piesă nescrisă” de Doru Moțoc, - rolul Richard Cobden și regia (29 noiembrie 2002, - 150 de ani de la moartea lui Nicolae Bălcescu)
· 2003 Ștefan, „Noiembrie” de Ana Maria Bamberger, regia Alice Barb
· Solionîi, „Mașinăria Cehov” de Matei Vișniec, regia Cristian Ioan
· 2004 Maximilian, “Coada” de Paul Everac, regia Paul Everac
Teatru de televiziune:
· Robert -„Dincolo de zare” de O’Neill
· Bastardul - „Regele Ioan” de Shakespeare
· Ștefăniță Vodă din serialul „Mușatinii”, după Delavrancea
· Vlaicu Vodă -„Vlaicu Vodă” de Al. Davila
· Ovidiu Petrescu -„Un fluture pe lampă” de P.Everac
· Nicorescu Uleia – în serialul “Amantul Marii Doamne Dracula”, după romanul cu același nume de Fănuș Neagu
Regie de teatru
· Debut: Casa cu două intrări de Calderon de la Barca (la Cluj)
· Lada de I.Sava (la Cluj)
· Doi pe un balansoar de Gibson (la Petroșani)
· Ultimul set de M.Beligan (la Teatrul Național din București)
· Morișca de I.Luca (la Teatrul Național din București)
· Paiața sosește la timp de F.Neagu (la Teatrul Național din București)
· Vlaicu Vodă de A.Davila (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)
· Cineva te iubește de Al.Stein (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)
· Pălăriile doamnei Olga de T.Popescu (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)
· Noaptea Brâncoveanului, de T.Constantin (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)
· Gaițele, de Kirițescu (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)
· Profesorul de franceză, de T.Mușatescu (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)
· Ultima oră de M.Sebastian (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)
· Pușlamaua de Pierre Chesnot (Teatrul Dramatic din Galați)
· Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Teatrul Dramatic din Galați, premiera iunie 2003
Roluri în film
· Lupeni ’29, r. M. Drăgan
· Lumină de iulie, r. Gh. Naghi
· Sentința, r. Ferenc Kosa
· Decolarea, r. Timotei Ursu
· Șapte zile, r. M. Veroiu
· Trecătoarele iubiri, r.Malvina Urșianu
· Un august în flăcări, r. Dan Pița,Al.Tatos
· Un zâmbet pentru mai târziu, r. Alex. Boiangiu
· Hyperion, r. Mircea Veroiu- (*)
· Pe aici nu se trece! r. Doru Năstase(*)
· Instanța amână pronunțarea, r. Dinu Cocea
· Buzduganul cu trei peceți,r.C.Vaeni
· Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu, r. Malvina Urșianu
· 1979-1982 – Cosma-“Lumini și umbre” serial TV, regia: A.Blaier, M.Constantinescu, M.Mureșan
· Al treilea salt mortal, r.Al.Croitoru
· Ancheta, r. Ctin Vaeni
· Rețeaua “S”, r.V.Calotescu
· Omul și umbra, r. Iulian Mihu
· Miezul fierbinte al pâinii, r.Al.Croitoru
· Adela, r. Mircea Veroiu
· Anotimpul iubirii, r.Iulian Mihu
· Furtună în Pacific, r. Nicu Stan
· Păstrează-mă doar pentru tine, r. V. Calotescu
· Chira Chiralina, r. Gyula Maar
· Terente – regele bălților, r. Andrei Blaier
Premii și distincții
· Premiul Festivalului Național de Teatru pentru rolul Victor din „Pisica în noaptea Anului Nou”, de D.R.Popescu, regia Vlad Mugur (Teatrul Național din Cluj)
· Premiul ACIN pentru interpretare masculină - rolul Andrei din „Trecătoarele iubiri”, de M.Urșianu
· Marele premiu al Festivalului de la San Remo pentru filmul „Adela”, după G.Ibrăileanu, regia M.Veroiu
· Diploma “Artist de Onoare al Filmului Românesc”, 2001
· 13 mai 2002 - Premiul de Excelență acordat de Centrul Național al Cinematografiei pentru contribuția deosebită adusă la afirmarea filmului românesc
· 1960-1998 mai multe medalii și Ordine (Medalia Muncii, Medalia “Meritul Cultural”), Ordinul “Meritul Cultural cls.IV și Ordinul “Meritul Cultural” cls. a III-a)
· Cetățean de onoare al Municipiului Brăila (decembrie 2002)
· Premiul pentru întreaga activitate din partea Festivalului Internațional de Film Transilvania - TIFF (iunie 2011)
I s-a acordat medalia Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”.
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actorului George Motoi la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”
George Motoi recită Ecce homo de Ion Minulescu
Poesis: George Motoi recitând poezii de Nichita Stănescu (Arhiva TVR)
TIMOTEI URSU
| Timotei Ursu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (82 de ani)  Timișoara, Regatul României |
| Ocupație | regizor de film |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Timotei Ursu (n. 22 ianuarie 1939, Timișoara, Regatul României) este un regizor român de film.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Timotei Ursu s-a născut în 1939 la Timișoara. Tatăl a fost muzicologul si profesorul universitar Nicolae Ursu. A absolvit, în 1962, Facultatea de Filologie și de Istorie a Universitatii Babeș-Bolyai din Cluj și în 1969 Regia de Film la "Institutul de Artă Teatrală și Cinematografica I. L. Cargiale" din București.
Între 1965-1985 a lucrat la „Televiziunea Română”. A fost în paralel și crainic la TV și la Radio. Din 1970 pana in 1976, lector universitar la IATC (Univ. de Teatru si film, BUCURESTI.
Din 1986 traieste în exil in SUA ca jurnalist, fiind corespondent la "BBC" și la revista "New York MAGAZIN", înființând revista săptămânală "Foaie" și ca director la ziarul "Lumea Liberă ".
Timotei Ursu, autor a peste 100 de reportaje. documentare și anchete TV, a fost consilier stiintific al societatii "Dacia Revival International"(2004-2009); este membru al „Uniunii Scriitorilor din Romania”. al "Uniunii Ziaristilor Profesionisti" si al „Academiei Oamenilor de Știință din Romania.[1]
FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Filme cu Timotei Ursu[modificare | modificare sursă]
- Războiul Independenței (Serial TV) (1977) - Nicolae Grigorescu
- Cu pluta pe Marea Neagra (1981) - lectura
Regizor[modificare | modificare sursă]
- Septembrie (1978)
* Banchiza (1982, TVR)
* Stridia si Perla (1980, TVR)
* Ultima Ora {1979, TVR)
- Al patrulea stol (1978)
- Nunta insangerata / (1976)
- Brazii (1974)
- Decolarea (1971)
Scenarist[modificare | modificare sursă]
- Cursa (1975)
- Septembrie (1978)
- Buna seara, Irina!(1980)
- Brazii (1974) - scenarist
Imagine[modificare | modificare sursă]
- Anotimpurile si Delta (1970) - imagine
SEPTEMBRIE 1978, REGIA TIMOTEI URSU
ISTORIA SECRETA A FILMULUI ROMANESC
Teatru în regia Tudor Mărăscu
| Tudor Mărăscu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | |
| Decedat | (71 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | regizor de film |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Tudor Mărăscu (n. 10 noiembrie 1940, București – d. 22 ianuarie 2012, Viena[1]) a fost un regizor român de teatru și film.
A fost profesor universitar la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Regizor[modificare | modificare sursă]
- Bună seara, Irina (1980)
- Învingătorul (1981)
- Singur de cart (1983)
- Încrederea (1984)
- Miracolul (1988)
- Mincinosul (1995) - film TV
- Conu Leonida în față cu reacțiunea (2001) - film TV
PREMII ȘI DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit profesorului Tudor Mărăscu la 10 decembrie 2004 Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Comandor, „pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și promovarea cercetării științifice” din România.[2]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu