5. /4 IANUARIE 2023 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT
MIHAI CONSTANTINESCU
| Mihai Constantinescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  București, România |
| Decedat | (73 de ani)[1] București, România |
| Înmormântat | Cimitirul Ghencea |
| Cauza decesului | cauze naturale (stop cardio-respirator[2]) |
| Căsătorit cu | Simona Secrier[*] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreț textier[*] compozitor |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzică ușoară |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Ani de activitate | 1964 - 2019 |
| Case de discuri | Electrecord |
| Premii | Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler[*] |
Modifică date / text  | |
Mihai Constantinescu (n. , București, România – d. ,[1] București, România) a fost un cântăreț[3][4] român de muzică ușoară. A absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport din București în anul 1973. În anul 1972, termină Școala Populară de Artă, clasa Florica Orăscu. Mihai Constantinescu face parte din corul de copii al Radiodifuziunii, iar în anul 1964 intră în grupul Mondial. În această perioadă încep să-i apară primele piese. Lansează piesa «Păpușa».
Mihai Constantinescu mai cânta cu Modern Group, trupa lui Petre Magdin. Primele înregistrări sunt făcute la solicitarea lui Titus Munteanu din repertoriul francez. Titus Munteanu îl remarcă la una din audițiile organizate de clasa Floricăi Orăscu.
APARIȚII ȘI ACTIVITATEA MUZICALĂ
Mihai Constantinescu face parte din trio-ul lansat de Titus Munteanu din care mai fac parte Olimpia Panciu și Marius Țeicu. În anul 1999 editează în format single «Iubiți și câinii vagabonzi» În anul 2003, unul din albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc cuprinde piese scrise de Mihai Constantinescu.
A efectuat turnee în toate țările ex-socialiste, în Germania, în SUA și în câteva state din vestul Europei. În 2002, luna mai, primește Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare «O zi printre stele» din partea Ministerului Culturii și Cultelor. În 2002, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România îi editează un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii.
PREMII
În anul 1975, a obținut premiul al III-lea la Festivalul Șlagărelor de la Dresda cu piesa «Am visat» interpretată de Corina Chiriac.
În anul 1981, obține premiul I la emisiunea-concurs «Șlagăre în devenire» cu piesa «I.E.F.S ura!».
Mihai Constantinescu a fost decorat post-mortem de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.[5]
DISCOGRAFIE
- 1974 - «Iubiți-ne că sîntem flori / De unde vii? / Penița / Sora mea cea mică» (EP - Electrecord)
- 1979 - «Olimpia Panciu - Mihai Constantinescu» (EP - Electrecord)
- 1972 - «Marius, Olimpia, Mihai», împreună cu Marius Țeicu și Olimpia Panciu (Album - Electrecord)
- 1972 - «Un zîmbet și o floare» (Album - Electrecord)
- 1978 - «O floare» (Album - Electrecord)
- 1980 - «Mihai Constantinescu» (Album - Electrecord)
- 1982 - «Speranță și vis» (Album - Electrecord)
- 1983 - «Hei, copilărie» (Album - Electrecord)
- 1985 - «Mihai Constantinescu» (Album - Electrecord)
- 1986 - «Te caut mereu» (Album - Electrecord)
- 1987 - «Sus în deal» (Album - Electrecord)[4]
- 1987 - «Sînt un om obișnuit» (Album - Electrecord)
- 1989 - «Cîntă iubire» (Album - Electrecord)
- 1991 - «La est și vest de Prut», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album - Electrecord)
- 1993 - «Adio tristețe», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album - Electrecord)
- 1994 - «Maria» (Album - Electrecord)
- 1994 - «Cine știe» (Album - Electrecord)
- 1996 - «Anotimpurile» (Album)
- 1999 - «O lume minunată» (Album)[4]
- 2000 - «Samba, samba» (Album)
- 2010 - «Parte din viața mea» 4 CD Box (Compilație)
TOP MELODII MIHAI CONSTANTINESCU
Ma intorc iar in sat - Colaj muzical Mihai Constantinescu
GHERASE DENDRINO
| Gherase Dendrino | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1] Turnu Măgurele, Teleorman, România |
| Decedat | (71 de ani)[1] București, România |
| Cetățenie | .svg){kind=small} România |
| Ocupație | muzician compozitor dirijor |
| Activitate | |
| Gen muzical | operetă |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Gherase Dendrino (n. 2 septembrie 1901 Turnu Măgurele – d. 4 ianuarie 1973, București) a fost un compozitor și dirijor român. Acesta a fost elevul lui Dumitru Georgescu-Kiriac și Alfonso Castaldi. A compus operete (Lăsați-mă să cânt, Lysistrata), muzică ușoară, muzică de film ș.a.
COMPOZIȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- În lipsa unor informații cronologice, titlurile nedatate vor fi așezate la capătul listei și ordonate alfabetic.
| Titlul piesei | Forma muzicală | Versuri | Anul apariției | Interpretări mai cunoscute |
|---|---|---|---|---|
| Cântă o mandolină | romanță | Aurel Felea | Surorile Kosak | |
| Ce faci astă seara tu? | tango | D. Dubae, P. Sabin | Dorel Livianu | |
| Drum bun | tango | Puiu Maximilian | ||
| În cârciumioara unde cântă un cobzar | romanță | Mihai Maximilian | Doina Badea | |
| În satu-n care m-am născut | romanță | Gherase Dendrino, Ștefan Cristodulo, Vasile Vasilache | Gică Petrescu, Gliceria Gaciu | |
| În vals ne-am întâlnit | ușoară | Aurel Felea | Mihaela Runceanu | |
| Mai spune-mi odată "te iubesc" | tango | R. Costăchescu | Nicolae Nițescu | |
| Plouă | ușoară | Ștefan Cristodulo | Mihaela Runceanu | |
| Poate cânți și tu | tango | Nicolae Kirițescu | Jean Moscopol, Nicolae Nițescu | |
| Să nu ne despărțim | romanță | Gherase Dendrino | Mia Braia | |
| Să nu te superi dacă plâng | romanță | Puiu Maximilian | Ion Luican, Lavinia Slăveanu | |
| Un gondolier cânta o melodie | tango | Aurel Felea, Gherase Dendrino | Gică Petrescu | |
| Vor trece anii | romanță | Aurel Felea | Nicolae Nițescu |
Gherase Dendrino - Te iubesc viața mea
Sărmane lăutar | Lăsați-mă să cânt | Gherase Dendrino
Gherase Dendrino - Crai nou, final act III
| Vasile Veselovski | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | București, România |
| Decedat | (72 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | compozitor |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzică ușoară |
| Modifică date / text | |
Vasile Veselovski (n. , București, România – d. , București, România) a fost un compozitor român de muzică ușoară, autor al unor șlagăre îndrăgite precum „Strada Speranței”, „Fluierând pe stradă”, „Merit eu”, „Tu”, „Și dacă”, „O chitarǎ cânta”, „Și m-am îndrăgostit de tine”.
Studii[modificare | modificare sursă]
Vasile Veselovski a absolvit Conservatorul din București (1947-1952) având profesori pe Ion Dumitrescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase la Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947). Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena - Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan).
Activitate[modificare | modificare sursă]
După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din București (1956-1957), inspector pentru muzică în Comitetul pentru Cultură și Artă din București (1957-1963). După această perioadă, s-a dedicat în întregime activității componistice.
Muzica lui Vasile Veselovski - Trăsături generale[modificare | modificare sursă]
Compozitor cu o originalitate deosebită a stilului, Vasile Veselovski s-a impus prin inventivitatea melodică, datorită căreia, multe dintre cântecele sale au devenit șlagăre. Stilul său este de asemenea caracterizat de căutări pline de succes pentru preluarea unor elemente de intonație si ritm din folclorul românesc, pe care le-a dezvoltat în mod creativ, aducând prospețime și o largă accesibilitate cântecelor sale.
Colaboratori[modificare | modificare sursă]
Dintre cei peste 30 de textieri, cea mai strânsă colaborare a avut-o cu Mihai Maximilian, de care l-a legat și o deosebită prietenie. Împreună au realizat peste 200 de cântece și peste 50 de spectacole de revistă și alte spectacole muzicale. De asemenea multe texte i-au fost scrise de Constantin Cârjan și Aurel Storin. A colaborat cu peste 130 de soliști vocali români și străini, printre care: Doina Badea(21 de cântece), Aurelian Andreescu(9), Corina Chiriac(25), Gică Petrescu(16), Margareta Pâslaru(17), Horia Moculescu(7), Constantin Drăghici(4), Roxana Matei(9), Alexandru Jula(13), Aida Moga(4), Marina Voica(5), Dan Spătaru(10).
Distincții (selecție)[modificare | modificare sursă]
Marele premiu (1964) și Premii (1965, 1966, 1970. 1971, 1973, 1974, 1983, 1984, 1987, 1988, 1992, 1993) la „Festivalurile de muzicǎ ușoarǎ de la Mamaia”.
Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1969, 1974, 1975, 1983, 1994).
Premii la „Melodii” (1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1987).
Premiu la „Crizantema de aur” (Târgoviște, 1995).
Premiul Asociației Umoriștilor Români-AUR, 1993.
Diploma de onoare la Festivalul de muzicǎ ușoarǎ de la Sopot (Polonia- 1966).
Membru în „Centrul Național Român ASSITEJ” (1970).
Ordinul „Meritul Cultural clasa a III-a”
Opinii (selecție)[modificare | modificare sursă]
„Muzica lui Vasile Veselovski se caracterizează mai ales prin claritatea melodiei, extrem de accesibilă, fără ca prin aceasta să cadă vreo dată în facilitate(...)Neasemănând cu nimeni, neimitând pe nimeni și totuși în deplină concordanță cu noul gust al generației tinere de astăzi, Vasile Veselovski își afirmă în fiecare piesă personalitatea sa.” (Gherase Dendrino: Vasile Veselovski, cuvânt înainte la colecția „Melodii alese de Vasile Veselovski”/ București, Editura Muzicală, 1965).
„Vasile Veselovski avea cântecul simplu, atrăgător, molipsitor. Știa să așeze muzica lângă cuvânt în chip firesc.(...) Spunea o dată: „Am fost norocos. În cariera mea am avut parte de prieteni buni- cântăreți valoroși- care m-au ajutat să scot la lumină cântece minunate”.” (Temistocle Popa: Cuvânt înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442).
„Dintre compozitorii noștri de muzică ușoară, Vasile Veselovski era după 1960 cel mai consistent sub aspectul melodic căci purta în fantezia sa un arsenal foarte generos care îi permitea să găsească formula plastică cea mai fericită pentru un anumit vers. De la el ne-au rămas nenumărate șlagăre dăltuite cu migală. Și cu simțul poeziei.(...)Figura lui charistmatică, ce oferea în permanența un zâmbet discret, rămâne în amintire peste decenii.” (Prof. Dr. Octavian Lazăr Cosma: Cuvânt înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442).
„Artist al melodiei, Vasile Veselovski preferă linia mare a cântecului, poezia și vibrația interioară, în locul ritmului exagerat și stridențelor (…) Vreau sa exist pentru tine, Despărțirea, Lăutariise înscriu printre paginile muzicale care se rețin de auditori.”
.
(Viorel Cosma: „Boema, slăbiciunea mea” de Mihai Maximilian si Vasile Veselovski în „Teatrul”, București, 9.09.1980).
„(Vasile Veselovski)...autorul unor melodii antologice, străbătute de un discret parfum românesc, în care simplitatea și rafinamentul își dau mâna. A folosit texte cu autentice valențe poetice.(...)Creația lui îl așează în galeria marilor compozitori români.” (Petre Codreanu: Cuvânt înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442).
„Vasile Veselovski a dominat cu personalitatea sa muzica ușoară românească, mai bine de patru decenii.(...)„Stilul Veselovski” există, meșteșugit, măiastru, în sute de melodii nemuritoare- și nu știu câți dintre compozitorii noștri se pot lăuda, la ora actuală, cu o creație mai unitară stilistic, mai densă.” (Octavian Ursulescu: Cuvânt înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442).
„În această lume de piață în care talentul nu mai are preț, Vasile Veselovski a fost un compozitor din categoria celor hărăziți cu talent. El compunea fără efort, ca și cum și-ar fi murmurat sieși o melodie...Lipsită de întortocheri și de bucle stilistice, tunsă scurt, fără vanitatea de a atrage ostentativ atenția, dar și fără teama de a fi prea simplă, muzica lui Veselovski și-a câștigat încet, încet, o personalitate care o împiedică pentru totdeauna să fie atribuită oricui. Ar mai fi de adăugat și prestația sa absolut remarcabilă în groapa cu lei a teatrului de revistă, unde el a repus în onoare muzica de spectacol, învățătură grea, dar veche și bună, de la Ion Vasilescu, Gherase Dendrino și H. Mălineanu. Ascultând-o,(muzica lui Vasile Veselovski) parcã îți vine uneori să exclami: Ce simplu se compun șlagărele!, fără să te gândești că, dacă te-ar auzi, acolo, în Raiul Compozitorilor, Veselovski, ar râde ușor, în mustață...” (Aurel Storin: Cuvânt înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442).
Compoziții[modificare | modificare sursă]
Muzică ușoară (selecție)[modificare | modificare sursă]
ÎMI SPUSESE MIE LUNA (1954), versuri Constantin Cârjan
SPUNE-MI CE SĂ FAC (1956), versuri Constantin Cârjan
O CHITARĂ CÂNTA (1959), versuri Constantin Cârjan
CÂMPIA SUB LUNĂ (1961), versuri Aurel Storin, solist Margareta Pâslaru
CUM SĂ NU TRĂIESC PE LUME (1962), versuri Constantin Cârjan
NE CHEAMĂ RITMUL SĂ DANSĂM (1962), versuri Aurel Storin
FLUIERÂND PE STRADĂ (1963), versuri Mihai Maximilian, solist Aurelian Andreescu
NINGE-N LUNA MAI, solist Margareta Pâslaru
DACĂ NU EȘTI LÂNGĂ MINE (1964), versuri Mihai Maximilian
TU (1964), versuri Tiberiu Utan
DE CE NU EȘTI CA-N PRIMA ZI (1964), versuri Mihai Maximilian
CU TINE (1965), versuri Aurel Storin, solist Margareta Pâslaru
LUNA LA MAMAIA (1965), versuri Constantin Cârjan, solist Constantin Drăghici
CÂNTA UN MATELOT (1966), versuri Ion Minulescu, solist Doina Badea
ȘI DACĂ (1966), versuri Mihai Maximilian
SCARA DE MĂTASE (1967), versuri Mihai Maximilian, solist Dan Spătaru
FIR-AI INIMĂ SĂ FII (1968), versuri Jack Fulga
HĂULITA (1968), versuri Mihai Maximilian
O MASCĂ RÂDE, O MASCĂ PLÂNGE (1969), versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru
COPII DE BUCUREȘTI, versuri Mihai Maximilian
MERIT EU (1970), versuri Mihai Maximilian, solist Aurelian Andreescu
ȘI CERUL, ȘI LUNA, ȘI MAREA (1971), versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru
DAR CE NU AI (1971), versuri Mihai Maximilian
PENTRU A NU ȘTIU CÂTA OARĂ (1971), versuri Mihai Maximilian
DINTR-UN MILION (1972), versuri Mihai Maximilian
PENTRU ORICE BĂIAT (1972), versuri Mihai Maximilian
UNDE versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru
DE-A COLINDAT ACESTE LOCURI CINEVA (1973), versuri Mihai Maximilian
TE IUBESC (1974), versuri Mihai Maximilian
TACI! (1974), versuri Mihai Maximilian, solist Doina Limbășanu
AICI TRĂIM (1976), versuri Mihai Maximilian
ANOTIMPUL TINEREȚII (1976), versuri Mihai Maximilian
STOP, STOP (1977), versuri Mihai Maximilian
BRÂUL ALBASTRU (1978), versuri Tiberiu Utan
INDIFERENȚA (1980), versuri Mihai Maximilian
LUMEA BASMELOR DANSEAZĂ, versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru
BUNĂ SEARA ȚARA MEA (1981), versuri Mihai Maximilian
CÂNTĂ-MI LĂUTAR (1981), versuri Cezarina Moldoveanu
DACĂ TU MĂ MINȚI (1981), versuri Mihai Maximilian
NU SUNT UN NE-NȚELES (1981), versuri Mihai Maximilian, solist Cătălin Crișan
ROMANTICII (1981), versuri Mihai Maximilian, solist Angela Similea
NOPȚI (1982), versuri Mihai Maximilian, solist Marina Voica
NU TE LAS TINEREȚE (1982), versuri Mihai Maximilian, solist Ionel Miron
BATE-M-AR NOROCUL (1983), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac
CÂNTEC PENTRU ANA MARIA (1983), instrumental
ÎȚI MULȚUMESC (1983), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac
OCHII TĂI (1983), versuri Mihai Maximilian, solist Gabriel Dorobanțu
STRADA SPERANȚEI (1983), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac
DRUMUL SPRE TINE (1984), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac
INIMĂ NEBUNĂ (1984), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac
NIMIC NU E PREA MULT (PENTRU O CLIPĂ DE IUBIRE) (1985), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac si Dan Spătaru
ALERGÂND DUPĂ O STEA (1986), versuri Mihai Maximilian, solist Alexandru Jula, Dumitru Caramitru
OF OF OF (1987), versuri Mihai Maximilian, solist Gică Petrescu
TRENUL FERICIRII (1987), versuri Dumitru Nicolae, solist Corina Chiriac
ANII TINEREȚII (1988), versuri Mihai Maximilian, solist Dan Spătaru
NU UITA (1988), versuri Mihai Maximilian, solist Aurelian Andreescu
PĂREREA MEA (1988), versuri Mihai Maximilian, solist Anda Călugăreanu
SCRISOARE DE LA MAMA (IONICĂ) (1988), versuri Mihai Maximilian, solist Benone Sinulescu
ȘI M-AM ÎNDRĂGOSTIT DE TINE (1989), versuri Mihai Maximilian, solist Adrian Daminescu
DE DOR (1990), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac
AMOR NEBUN (1992), versuri Mihai Maximilian, solist Adrian Daminescu
MAMĂ MOR! (1993), versuri Mihai Maximilian, solist Aurelian Temișan
DRAGĂ TOAMNĂ (1995), versuri Mihai Maximilian, solist Nicolae Nițescu
OHO (1995), versuri Narcisa Tcaciuc, solist Narcisa Tcaciuc
VORBE , versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac
Muzică de revistă, teatru și spectacole (selecție)[modificare | modificare sursă]
BĂIEȚII DE LA MANSARDĂ (1957), comedie muzicală, libret Alecu Popovici, (în colaborare cu Radu Serban)-Teatrul „Constantin Tănase”
REVISTA E A NOASTRĂ (1959), spectacol de revistă,libret Bogdan Cauș si Mihai Maximilian, (în colaborare cu Gelu Solomonescu)-Teatrul de Revistă Deva.
PE TREPTELE REVISTEI (1960), spectacol de revistă, libret Bogdan Cauș si Mihai Maximilian,(în colaborare cu Nicolae Kirculescu)- Teatrul de Revistă Deva.
ȘARJELE REVISTEI (1962), spectacol de revista,libret Bogdan Caus si Mihai Maximilian, (în colaborare cu Nicolae Kirculescu)-Teatrul de Revista Deva.
BĂIATUL DIN BANCA A DOUA (1962), spectacol pentru copii, libret Alecu Popovici,(în colaborare cu Radu Șerban)-Teatrul „ION Creangă” București.
AM TRĂIT SĂ VĂD ȘI ASTA (1962),spectacol de revistă, libret Bogdan Cauș si Mihai Maximilian,(în colaborare cu Nicolae Kirculescu).
REVISTA COMORILOR (1964), spectacol de revistă,libret Bogdan Cauș si Mihai Maximilian, (în colaborare cu Nicolae Kirculescu)-Teatrul de Revistă Deva.
NU PREA ALBĂ CA ZĂPADA (1964),spectacol pentru copii, libret Alecu Popovici.-Teatrul „Ion Creangă” București.
PĂLĂRIA FLORENTINĂ (1965), comedie muzicală de Labiche,(în colaborare cu Radu Serban).-Teatrul Giulești.
VISUL REVISTEI (1965)spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Revistă Deva.
O FATĂ RASFĂȚATĂ (1965), comedie muzicală, libret Virgil Stoenescu,(în colaborare cu Nelu Danielescu).-Teatrul din Ploiești.
AFARĂ-I VOPSIT GARDUL, ÎNĂUTRU-I LEOPARDUL (1966), spectacol pentru copii, libret Alecu Popovici.-Teatrul Tineretului Piatra Neamț.
SCANDAL LA BOEMA (1967),spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian,(în colaborare cu Petre Mihăescu).-Teatrul „Constantin Tănase”.
VIVAT REVISTA (1968),spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Revistă Deva.
ȘORICELUL ȘI PĂPUȘA (1968),spectacol pentru copii, libret Alecu Popovici.-Teatrul Tăndarică.
POVESTE NETERMINATĂ (1969),spectacol pentru copii, libret Alecu Popovici.-Teatrul „Ion Creangă” București.
FEMEI, FEMEI, FEMEI (1969), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
GEAMANDURA (1970), comedie de Tudor Mușatescu.-Teatrul Giulești.
HANUL REVISTEI (1970), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian,(în colaborare cu Cristofor Barbatis).-Teatrul Muzical Galați.
ROATA MORII (1970), spectacol pentru copii si tineret, libret Gheorghe Scripca.-Teatrul „Ion Creangă”.
ASTRAL MUSIC-HALL (1970), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați.
REVISTA ÎN BALON (1972), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați.
ȘI DRAGOSTEA FACE ARMATA (1972), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca.
SUS CORTINA LA CETATE (1972), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Revistă Deva.
PARDON, SCUZAȚI, BONSOAR (1974), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
ASTĂ SEARĂ, PE LOC REPAUS (1974), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca.
E PORMIDABIL LA REVISTĂ (1975),spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian și Aurel Storin.-Teatrul Muzical Brașov.
TROMPETELE REVISTEI (1976), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” București.
CAMPING BOEMA (1977), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
PARADĂ LA ESTRADĂ (1978), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca.
NEVESTELE VESELE DIN BOEMA (1978), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
TOATE CORTINELE SUS (1979), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați.
SURPRIZELE RAMPEI (1979), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Brașov.
BATALIONUL VESELIEI (1980), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca.
BOEMA, SLĂBICIUNEA MEA (1980), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
BILET DE VOIE...BUNĂ (1981), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca.
AȘA RÂD OAMENII BUNI (1981), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Stat din Baia Mare.
DANUBIUS EXPRESS (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați.
STELA, STELELE SI BOEMA (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
NU-I BAI (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Stat din Baia Mare.
UN SHERIF LA BOEMA (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
CONSTELAȚIA BOEMA (1984), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
BOEMA, BUCURIA MEA (1985), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
FANTASIO COLOR (1986), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Fantasio” Constanța.
ARTIȘTII ȘI BOEMA (1987), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
BUNĂ SEARA, BOEMA (1989), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
BONSOIR CABARET (1990), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
CARRE DE AȘI (1991), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
ACADEMIA SAVOY (1994), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
HOHOTE ÎN PARADIS (1996), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”.
Muzicǎ de film[modificare | modificare sursă]
NU VREAU SĂ MĂ-NSOR (1961), în colaborare, regia Manole Marcus, solist Coca Andronescu.
BOROBOAȚĂ ÎN EXCURSIE (1962), regia Bob Cǎlinescu.
Bibliografie selectivă[modificare | modificare sursă]
Colecția „Melodii alese de Vasile Veselovski”/ București, Editura Muzicală, 1965).
Cărăpănceanu, Ștefan : Spectacol „Laudă omului”, în „Muzica” no. 9/1980.
Cosma, Viorel : Muzicieni români. Lexicon, Editura Muzicală, 1970.
Cosma, Viorel : „Boema, slăbiciunea mea”, în „Teatrul”, București, 9.IX.1980
Deda, Edmond : Parada muzicii ușoare romanești, Editura muzicală, 1968
Elian, Edgar : A IX-a ediție a concursului național de muzică ușoară „Mamaia '74”, în „Muzica” no. 9/1974.
Lucaciu, Ileana : Bună dispoziție - „Camping Boema” la „Tănase”, în „Săptămâna Culturală a Capitalei”, București, 12.VII.1977.
Lucaciu, Ileana : O seară veselă - „Nevestele vesele din Boema” - Teatrul „Tănase”, în „Săptămâna Culturală a Capitalei”, București, 21.VII.1978.
Lungu, Florian : Cântece de Vasile Veselovski, în „Muzica”, București, no. 8/1966.
Magdin, Petre : Vasile Veselovski, în „Săptămâna Culturală a Capitalei”, București, 7.VII.1978.
Oțeanu, Smaranda : Sus cortina la cetate, în „Scânteia”, București, 28.V.1973.
Oțeanu, Smaranda : Premieră la „Savoy”, în „Scânteia”, București, 28.III.1974.
Pandelescu, J.-V. : Mamaia 1964, al doilea Festival de muzică ușoară, în „Muzica”, București, no. 9/1964.
Sandu, A. : Mamaia - Parada compozitorilor, în „Informația Bucureștiului”. București, 11.VIII.1965.
Sbârcea, George : Mamaia '66, în „Tribuna”, Cluj, 1.IX.1966.
Storin, Aurel : Vasile Veselovski, în „Informația Bucureștiului”, București, 4.II.1970.
Udrescu, Vladimir : Concursul național de muzică ușoară - Impresii după prima seară, în „Informația Bucureștiului”, București, 25.VII.1974.
Cosma, Viorel : Muzicieni români. Lexicon, Editura Muzicală, 2006.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu