1. /7 MARTIE 2023 - ISTORIE PE ZILE: Evenimente, Nașteri
Evenimente
· 161: Împăratul Antoninus Pius moare și este succedat de fii săi adoptivi Marcus Aurelius și Lucius Verus.
· 321 – Imparatul Constantin cel Mare decreteaza ziua Soarelui (duminica), zi de repaus saptamanal in Imperiul Roman. “Toti magistratii si populatia care locuieste la orase sa se odihneasca in venerabila Zi a Soarelui (Dies Solis).”Silvestru, episcopul Romei in timpul lui Constantin cel Mare, schimba numele primei zile a saptamanii,( Dies Solis), denumind-o “Ziua Domnului”. La 366, Conciliul de la Laodicea decreteaza oficial transferarea sfinteniei Sabatului asupra duminicii , zicand: “Crestinii sa nu iudaizeze stand nelucratori Sambata, ci sa lucreze in ziua aceea… Si daca totusi sunt gasiti iudaizand, sa fie anatema!” (C. Hefele, Istoria conciliilor bisericii, vol. II, pag. 316). In 386, Sinodul din Aquilea recunoaste schimbarea oficiala a lui “Dies Solis” (ziua soarelui) in “Dies Dominica” (Ziua Domnului, duminica). Ieronim din Betleem, prin anul 400, scria: “Daca ziua intai e numita ziua soarelui de catre pagani ,noi o admitem ca atare cu voie buna, fiindca in aceasta zi a aparut lumina si a rasarit Soarele neprihanirii noastre”.
· 1395 – Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti și regele Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei si Croatiei, au încheiat la Brasov un tratat de cooperare militară antiotomană. Mircea a fost vasalul regelui ungar, care i-a recunoscut ca feude ducatele Făgăraș, Amlaș și Banatul de Severin si în plus i-a mai acordat castelul Bran și domeniul Bologa cu 18 sate. Cu toate că jurământul de credință nu s-a păstrat până în zilele noastre, aluzii la existența acestuia se regăsesc în tratatul militar între cele două țări, încheiat la Brașov în 1395. În acelasi an 1395, Baiazid I (zis și Ildîrîm sau Fulgerul), a trecut Dunărea invadand Tara Romaneasca în fruntea unei forțe însemnate (aprox. 40.000 de soldați, după unii autori). Mircea bazându-se pe o armată mai mică (aprox 12.000 de soldați), neputându-se opune într-o luptă deschisă, a ales o tactică de hărțuire. În ziua de 17 mai 1395 (după alte surse 10 octombrie 1394, armata Țării Românești înfrânge avangarda otomană într-un loc mlăștinos și împădurit, numit Rovine. Bătălia nu este decisivă, căci Mircea cel Bătrân, după o luptă dată lângă Argeș, pierde tronul și se retrage în Transilvania. Strategia militară abordată de către acesta precum și tactica retragerii îi aduce o oarecare faimă între conducătorii acelei vremi. În Țara Românească, turcii îl așază în scaun pe un anume Vlad, care va fi înlăturat de către Mircea abia în 1397, cu ajutor militar din partea lui Sigismund de Luxemburg. Sigismund de Luxemburg (n. 14 februarie 1368, Nürnberg – d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă), principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437.
· 1441: Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei. El el deține această funcție pe lîngă cea de comite al Timişoarei şi cea de ban al Severinului. Ioan de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade, Iancu de Hunedoara sau Ioan Corvin (n. ca. 1387 - d. 1456) (în latină Ioannes Corvinus, în germană Johann Hunyadi, în maghiară Hunyadi János, în slovacă Ján Huňadi) a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin. Apărător al creştinătăţii contra otomanilor, Iancu de Hunedoara, a fost învins la Varna (1444) şi Kossovopolje (1448), dar a reuşit să-l învingă pe Mehmed al II-lea Cuceritorul la Belgrad (1456).
· 1471: Bătălia de la Soci (7 martie 1471), dintre domnul Ţării Româneşti, Radu cel Frumos (1462 – 1473, 1473 – 1475), şi cel al Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), pentru Chilia. Ocuparea Chiliei de către Ştefan a generat un şir de conflicte cu Radu cel Frumos, care a încercat în mai multe rânduri să recupereze această cetate maritimă. După incursiunea domnului moldovean, concretizată în arderea Brăilei, Târgului de Floci şi a ţinutului Ialomiţei, Cazimir IV (1447 – 1492), regele Poloniei, care se temea „ca nu cumva Basarab [Radu cel Frumos] să năvălească fără veste asupra lui [Ştefan cel Mare] cu ajutor turcesc” (Jan Długosz), încearcă o mediere, dar fără nici un rezultat. Fără declaraţie de război, Ştefan atacă Ţara Românească, în 7 martie 1471, incepând astfel un „ război cu Radul voievod la Soci” (Cronicile slavo-române). Despre localizarea bătăliei au existat opinii diferite – fie în Ţara Românească, fie în Moldova –, dar în ultima vreme, cei mai mulţi istorici sunt de părere că Socii se aflau în judeţul Râmnicu Sărat, la graniţa dintre cele două state (aşa cum a demonstrat istoricul Constantin C. Giurescu). Confruntarea a fost puternică, moldovenii au „ucis dintre dânşii [munteni] mulţime mare. Şi toate steagurile lui au fost luate şi schiptrul cel mare al lui Radul voievod a fost luat. Şi mulţi viteji au fost prinşi atunci, care au şi fost tăiaţi. A lăsat vii numai pe doi boieri mari, Mircea comis şi Stan logofăt” (Ibidem). Victoria a lui Ştefan cel Mare apare în toate sursele contemporane, moldovenii s-au întors încărcaţi de prăzi şi cu 17.000 de robi ţigani. La 13 iulie 1471 , domnul moldovean scrie suzeranului său, la Cameniţa, relatându-i faptele şi anunţându-l că Radu a construit o fortificaţie la hotarul cu Moldova. Îi cere totodată să mediezepax vera et concordia între cei doi. Radu cel Frumos construise o cetate pe cursul inferior al Siretului – Crăciuna –, în apropiere de vărsarea Buzăului, pentru a preîntâmpina noi atacuri şi ca sprijin în vederea recuceririi Chiliei. Multiplele conflicte dintre cei doi domni români se înscriu în dorinţa voievodului moldovean „de a începe războiul cu Radul şi a pune astfel fundamentul unei politici în stil mare, de ofensivă în contra necredincioşilor. Primul pas al acestei noi orientări trebuia să fie readucerea Munteniei în sfera lui Ştefan, recâştigarea Ţării Româneşti pentru politica creştină” (I. Ursu). Radu cel Frumos a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475). Este fiul lui Vlad Dracul și vine la domnie cu ajutor turcesc dat de sultanul Mahomed al II-lea, împotriva fratelui său vitreg, Vlad Țepeș.
· 1842: Frederic Francisc al II-lea devine Mare Duce de Mecklenburg și va conduce Marele Ducat timp de 41 de ani.
· La 7 martie 1856 (24 februarie 1856, stil vechi) a fost înființată Facultatea de drept la Iași, Moldova, prima facultate din cadrul viitoarei Universități Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova, acesta acordă o atenţie deosebită reorganizării învăţămîntului care se soldează cu activităţi concrete la nivelul celui mediu şi superior. În 1856 la Iaşi, Moldova sunt inaugurate primele facultăţi de Drept şi Filosofie. Un rol important în organizarea învăţămîntului în Moldova l-au avut învăţaţii dascăli ardeleni, Simion Bărnuţiu, August Trebonoi Laurian (Augustin Trifan), Florian Aaron, etc, care au găsit aici, după 1848, o ospitalitate binefăcătoare în condiţiile regimului absolutist din Transilvania. Simion Bărnuţiu, în 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ţine cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat şi public, de logică şi de psihologie.
· 1876: Alexander Graham Bell primește brevetul pentru o invenție pe care el o numește telefon. Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția – d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent.
· 1887 – Conferinţa Partidului Naţional Român de la Sibiu, îl alege ca preşedinte al partidului pe George Bariţiu. George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu) istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania. George Bariţiu a fost unul dintre intemeietorii ziaristicii româneşti ardelene, istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică. El s-a născut la data de 4 iunie 1812, în localitatea clujeană Jucu de Jos, într-o familie de preoţi, atât tatăl cât şi bunicul său fiind prelaţi greco-catolici. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Remetea (jud. Alba), iar pe cele medii la Liceul Piariştilor din Cluj-Napoca. A fost unul dintre membri Comitetului Naţional Român ales de Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu sediul la Sibiu şi însărcinat cu coordonarea acţiunilor revoluţionare. Alături de Andrei Şaguna, Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu a participat la întemeierea, în 1867 a Astrei. Încă de la bun început George Bariţiu a deţinut funcţia de secretar al Asociaţiunii, pentru ca, în perioada 1888-1893 să fie desemnat preşedintele acesteia. La Sibiu a pus bazele revistei Transilvania, organul oficial al Asociaţiunii, pe care a condus-o până la moarte, în paralel cu ziarul Observatorul, care a fiinţat între 1878 şi 1885. În plan politic, George Bariţiu a fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român. A redactat “Memorandumul” din 1882, în care a demascat politica de deznaţionalizare dusă de guvernele monarhiei dualiste. Preocupat de cercetarea istoriei Transilvaniei, a publicat, alături de numeroase documente şi studii, lucrarea sa fundamentală “Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă”, redactată în trei volume între anii 1889-1891. Membru fondator al Academiei Române (1867), George Bariţiu a fost ales, cu câteva luni înainte de moarte, preşedinte al acestui prestigios for ştiinţific. S-a stins din viaţă la Sibiu, la data de 2 mai 1893, lăsând posterităţii o bogată operă pusă în slujba făuririi conştiinţei, demnităţii şi unităţii naţionale.
· 1887 – A fost înfiinţată prima şcoală naţională în Albania.
· 1912: Roald Amundsen a anuntat descoperirea Polului Sud. Dupa ce a aflat ca americanii Robert Peary si Frederick Cook au atins Polul Nord, Amundsen a decis sa ajunga la Polul Sud. Astfel, exploratorul norvegian s-a imbarcat la bordul vasului „Fram” fara sa precizeze care este tinta sa. Abia in momentul in care nava a acostat la Madeira, acesta si-a informat echipajul de directia aleasa. Robert Falcon Scott era deja in drum spre Antarctica cand norvegianul s-a gandit sa il concureze. De altfel, cursa celor doi spre Polul Sud a intrat in legenda pentru dramatismul ei. Amundsen si-a stabilit baza in Golful Balenelor, de unde a plecat in marea aventura la 19 octombrie 1911 insotot de patru echipieri cu patru sanii si 52 de caini. El a fost nevoit sa strabata o zona necunoscuta pana atunci, insa curajul si determinarea exploratorului au facut ca la 14 decembrie steagul norvegian sa fie arborat la Pol cu 35 de zile inainte de sosirea lui Scott. Anuntul atingerii Polului Sud a fost facut pe 7 martie 1912 cand echipajul a ajuns in Australia. Roald Amundsen s-a nascut în 1872, in apropierea orasului Sarpsborg din sud-estul Norvegiei. Intreaga viata si-a dedicat-o explorarii arctice, pasiune care i-a provocat de altfel moartea in iunie 1928 cand a disparut in timpul unei misiuni de salvare la Polul Nord.
· 1914 – Printul Wilhelm de Wied, împreună cu soţia sa Sophie von Schönburg-Waldenburg şi cei doi copii ai lor, ajung în Albania la Durrës, unde era stabilită reşedinţa sa, pentru a-si începe domnia.
· 1919 – La Tarutino, Republica Democratică Moldovenească, şi-a desfăşurat lucrările Congresului Nemţilor din Basarabia, care au votat alipirea lor necondiţionată la România.
· 1936 – Trupele germane ocupă regiunea demilitarizată a Renaniei, încălcând astfel Tratatul de Pace de la Versailles si intelegerile de la Locarno.
· 2001: Ariel Sharon devine prim-ministru al Statului Israel. Ariel Sharon (născut Ariel Scheinermann, la 27 februarie 1928, în Kfar Malal, în Palestina sub mandat britanic – d. 11 ianuarie 2014, Tel Hashomer, Ramat Gan, Israel) a fost un general și politician israelian, prim ministru al Israelului între anii 2001-2006.
· 2001 – Reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare au semnat Declaraţia politică privind aderarea României la NATO.
· 2009: NASA a lansat sonda (misiunea) spațială Kepler (numită așa după astronomul german Johannes Kepler), care are scopul de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop și al unui fotometru speciale.
Nașteri
· 189: S-a născut Publius Septimius Geta, împărat roman (d. 211). Publius Septimius Geta (n. 7 martie 189 – d. 26 decembrie 211) a fost al doilea fiu al împăratului Septimius Severus și frate cu Caracalla. În anul 208 sau 209 a fost numit Caesar și desemnat urmaș la tronul imperiului împreună cu fratele său. În februarie 211, după moartea lui Septimius Severus, cei doi frați își asumă guvernarea în Roma. După scurt timp au început rivalitățile între cei doi frați. La finalul aceluiași an, Caracalla l-a asasinat pe Geta în palatul imperial. Geta a murit în brațele mamei sale, Julia Domna. Mulți aliați ai acestuia au fost și ei omorâți. Cauzele rivalității dintre ei ar fi, după unii, gelozia din cauza popularității din ce în ce mai mari a lui Geta, iar după alții, încercarea de a-și îndepărta fratele de la tron, iar acesta doar s-a apărat.
· 1693 – S-a nascut Papa Clement al XIII-lea;(d.1769). A fost episcop al Romei și Papa, între 6 iulie 1758 și 2 februarie 1769. Papa Clement al XIII-lea (cu numele laic Carlo della Torre di Rezzonico; n. 7 martie 1693, Veneția — d. 2 februarie 1769, Roma) a fost ales papă la 6 iulie 1758. A fost un episcop al Romei și Papă al Bisericii Universale, între 6 iulie 1758 și 2 februarie 1769. Este cunoscut cu numele în latină Clemens XIII, în italiană Clemente XIII, în franceză Clément XIII.
· 1785 - S-a născut Alessandro Manzoni, prozator, poet, dramaturg şi critic literar italian (m.22.05.1873). Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 7 martie 1785, Milano – d. 22 mai 1873, Milano) a fost un scriitor și critic literar italian. A scris romane, dramaturgie, fiind promotorul liricii romantice în țara sa și un teoretician al romantismului italian. Este autorul recenziei „Scrisoare asupra romantismului”. Cea mai cunoscută operă a sa este romanul I Promessi Sposi apărut în anul 1827, evocare patetică și realistă a Lombardiei secolului al XVII-lea și care se remarcă prin unitatea construcției, adevărul psihologic și caracterul poetic. În scrierile sale din domeniul teoriei literare, a pledat pentru libertatea genurilor și reconstrucția poetică a adevărului istoric.
· 1788: S-a născut Antoine César Becquerel, fizician francez (d. 1878). Antoine Cesar Becquerel (n. 8 martie 1788 – d. 18 ianuarie 1878) a fost un fizician francez, pionier al studiului fenomenelor electrice și luminescente. A fost tatăl fizicianului Alexandre-Edmond Becquerel și bunicul fizicianului Antoine Henri Becquerel.
· 1792 – S-a născut astronomul britanic John Frederick William Herschel; (m.11 mai 1871). El a fost fiul Mariei Baldwin și al astronomului William Herschel. A numit șapte dintre lunile planetei Saturn și patru luni ale planetei Uranus si a avut multe contribuții in cercetarile privind razele ultraviolete.
* 1837: Henry Draper (7 martie 1837 – 20 noiembrie 1882), a fost un astronom amator american.
* 1837: Henry Draper (7 martie 1837 – 20 noiembrie 1882), a fost un astronom amator american.
De profesie medic, pionier al astrofotografiei, Henry Draper a fost primul care a fotografiat un spectru stelar, cel al stelei Vega în 1872, nebuloasa din Orion, la 30 septembrie 1880. La 24 iunie 1881, în aceeași noapte ca și Andrew Ainslie Common, el a luat prima fotografie a unei comete, C/1881 K1, care arată în același timp nucleul și coada cometei[1]. A condus o expediție pentru fotografierea Tranzitului lui Venus în 1874.
După moartea sa, survenită în 1882, soția sa a fondat un premiu anual, medalia Henry Draper, iar Harvard College Observatory a continuat programul care viza elaborarea unui catalog astronomic, Catalogul Henry Draper.
Un crater pe Lună îi poartă numele.
* 1837: Evgheni Osipovici Iankovski (în rusă Евгений Осипович Янковский; n. 7 martie 1837 – d. 29 iulie 1892) a fost un general rus, guvernator al guberniilor Basarabia, Poltava și Volânia.
Iankovski s-a născut la 7 martie 1837 într-o veche familie nobilească din gubernia Poltava. A fost educat la Corpul de cadeți Konstantinovsk, după care la 16 iunie 1856, a fost promovat la gradul de praporșcik și s-a alăturat regimentulului „Semionov”.
La 17 aprilie 1859 a fost transferat unui regiment de artileriecavalerească, unde a servit până în 1864.
Trimis la dispoziția comisiei dirigiuitoare a Poloniei țariste, Iankovski a servit ca membru al Comisiei pentru afacerile țărănești din regiunea Lublin, și apoi, a fost comisar al aceleiași comisii, ținând seama de o parte activă din toate lucrările ei. Patru ani mai târziu, a fost promovat la gradul de locotenent-colonel și pensionat.
În 1869, a fost din nou înrolat și repartizat la Corpului de jandarmerie(ru), cu numirea în post de guvernator al districtului de jandarmi din Varșovia, un an mai târziu a fost decorat cu Ordinul Sfântul Vladimir, în grad 4. În această poziție el a condus timp de zece ani.
După războiul ruso-turc, în 1879, Iankovski a fost trimis la dispoziția general-adjutantului prințului Dondukov-Korsakov(ru) pentru a crea în Rumelia de Est, corpuri de poliție și jandarmerie, dar a stat acolo doar câteva luni. La 24 aprilie, același an, el a fost subordonat Ministerului imperial al Afacerilor Interne, și la 15 mai a fost promovat general-maiorși numit guvernator al Basarabiei.
Mai târziu, la 18 august 1882 a fost numit guvernator de Astrahan și Ataman al trupelor de cazaci din regiunea respectivă. În anul următor, la 24 august, a fost numit în postul de guvernator al Poltavei, și distins cu Ordinul Sfântul Stanislav, în grad 1. La 25 februarie 1889 a fost numit guvernator al Volâniei, postură pe care a ocupat-o până la moarte.
· 1847 - S-a născut compozitorul Constantin Dimitrescu (m.09.05.1928).
* 1849: Anatol conte Bigot de Saint-Quentin, botezat Anatole (n. 7 martie1849, Viena – d. 11 septembrie 1932, Jadova, România Mare), a fost un ofițer de cavalerie din Armata Comună a Austro-Ungariei cu gradul de general de cavalerie (anterior Feldzeugmeister), șambelan imperial, adevărat consilier secret imperial și mare postelnic al Arhiducelui Friedrich, Duce de Teschen din familia Bigot de Saint-Quentin.
Anatol s-a născut dintr-o familie nobilă franceză din Picardia, pomenită deja în secolul al XIV-lea. Bunicul său a fost Feldmarschalleutnantul și din 1840 divizionar la Sibiu François-Louis (Franz Ludwig) conte Bigot de Saint-Quentin (n. 25 noiembrie 1774, Marmoutier – d. 15 septembrie 1854, Viena), bunica Elise baroneasa von Ysselbach (n. 3 noiembrie 1779 - d. 17 ianuarie 1853). Tatăl său, maiorulimperial August (* 20 martie 1804, Radom – d. 18 decembrie 1848,Ciucea care a căzut tânăr pe timpul revoltei maghiare în bătălia de la Ciucea, mama sa a fost baroneasa Henriette Isabella von Podstatzki-Prussinowitz und Thonsern (n. 11 iulie 1816 – d. 30 martie 1903). Unchiul a fost renumitul general de cavalerie imperial habsburgic, Karl August Leopold (n. 12 iunie 1805, Neuburg an der Donau – d. 8 septembrie 1884, Kwassitz, Moravia), între altele și general comandor al Voivodinei sârbești și al Banatului timișean precum scriitor, pe care l-a moștenit.[1][2]
Ulteriorul general s-a căsătorit la 3 iulie 1898 în Cernăuți cu Elena de Flondor (n. 22 noiembrie 1866, Cernăuți - d. 31 ianuarie 1930, Viena), strănepoata cavalerului Nicolae de Wassilko (n. 1759 - d. 1809) care moștenise de la tatăl ei George (1839-1917), căsătorit cu Aglaia de Goian, moșia Mega, iar Anatol a mai cumpărat moșiile din Jadova de la vărul Elenei, preotului-paroh Iancu de Goian.[3] Soții au avut 3 copii: Douglas (n. 19 aprilie 1899 - d. 10 septembrie 1982), entomolog austriac, căsătorit cu Elisabeth von Wagner (1904-1985), Desideria (n. 2 iulie 1900 – d. 15 martie 1999), căsătorită cu Francisc conte Marenzi de Tagliuno i Talgate și Frederic Gheorghe (n 4 octombrie 1906, Bratislava - d. 16 februarie 2000, Viena), inginer cu diplomă, căsătorit în 1953 la București cu profesoara Florica Mihăilescu (n. 10 aprilie 1910, Buzău - d. 8 martie 1987, București, înmormântată în Buzău). Familia s-a stins pe linia masculină, după ce numai Desideria a avut copii.[4][5]
După ce a absolvit Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt, una dintre cele mai prestigioase din Europa, tânărul Anatol a fost transferat pe 1 mai 1869 ca locotenent la regimentul K.u.K. de dragoni „Prinz Eugen von Savoyen” nr. 13 sub comanda Feldmarschalleutnant-ului baron Dobrženský von Dobrženitz. În anul 1883, pe atunci căpitan, a fost onorat cu titlul de șambelan imperial, iar pe ziua de 1 mai 1892 a fost numit maior și adjutant de aripă al împăratului Franz Joseph al Austriei.[6]
La 1 noiembrie 1895, după trei ani și jumătate serviciu direct pentru împărat, a devenit locotenent-colonel și însărcinat cu comanda interimară de divizie la regimentul dragoni nr. 11, apoi, la 1 mai 1897, cu comanda regimentului K.u.K. boem de dragoni nr. 7 „Herzog von Lothringen“ (Duce de Lorena). În acest post a fost avansat la gardul de colonel în ziua de 1 noiembrie al anului.[7]
La 17 martie 1903 a fost numit mare postelnic al Arhiducelui Friedrich, Duce de Teschen, ulteriorul Feldmareșal și concomitent adevărat consilier secret.[8] În această funcție a fost avansat la gradul de Generalmajor (1. Mai 1904).[1] Cu prilejul vizitei arhiducelui Friedrich la Londra pe care generalul îl însoțise în exercitarea atribuțiilor sale, a fost decorat cu Marea cruce al Ordinului Regal Victorian de către regele Eduard al VII-lea al Regatului Unit (11 iunie 1904).[9]
În sfârșit, la 1 mai 1908, a urmat desemnarea de Feldmarschalleutnant, iar pe 1 ianuarie 1913 a fost onorat vu titlul de general de cavalerie și trimis la pensie).[1]Anatol s-a retras după acea la Jadova unde a administrat moșiile până la moartea sa la 11 septembrie 1932. Fiul său mai tânăr Frederic (Friedrich) a preluat administrația moșiilor din Jadova până la ocuparea sovietică conform Pactului Ribbentrop-Molotov și răpirea Bucovinei de Nord în 1940.
| Anatol Bigot de Saint-Quentin | |
 Anatol conte Bigot de Saint-Quentin ca general, 1904 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 7 martie 1849 Viena, Imperiul Austriac  |
| Decedat | 11 septembrie 1932, (83 de ani) |
| Părinți | [August conte Bigot de Saint-Quentin Henriette Isabella von Podstatzki-Prussinowitz und Thonsern |
| Căsătorit cu | Elena de Flondor |
| Copii | Douglas, Desideria, Frederic (Friedrich) |
| Naționalitate | .svg){kind=small} franceză |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac;  România |
| Studii | Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt |
| Activitate | |
| A luptat pentru | Imperiul Austro-Ungar |
| Ani de serviciu | 44 |
| Gradul | Feldmarschalleutnant, apoi general de cavalerie (anterior Feldzeugmeister) |
| A comandat | Comandant interim al diviziei 11 dragoni comandant al regimentului K.u.K. boem de dragoni nr. 7 |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Comandor al Ordinului Național „Steaua României” Marea cruce al Ordinului Regal Victorian Ordinul Coroana de Fier de clasa 1 și 3 Medalia de merit militar Signum Laudis Crucea de Fier de clasa a 1-a Ordinul Regal al Prusiei „Vulturul Roșu” de clasa II șambelan imperial adevărat consilier secret imperial |
_von_Ysselbach_(1779-1853).jpg)
.jpg)
* 1849: Luther Burbank (7 martie 1849 – 11 aprilie 1926)[1] a fost un botanist, horticultor și pionier agronom american. Acesta a dezvoltat mai mult de 800 de varietăți de plante (incluzând fructe, flori și legume) în cei 55 de ani de carieră, printre care sunt notabile cactusul fără spini și câteva specii hibride de prune.
· 1850 - S-a născut Tomáš Garrigue Masaryk, om politic, filosof, primul preşedinte al Republicii Cehoslovace (1918-1935) (m.14.09.1937). Tomáš Garrigue Masaryk (n. 7 martie 1850, d. 14 septembrie 1937), cunoscut și sub numele de Thomas Masaryk, a fost un politician, sociolog și filozof austro-ungar. Original, el și-a dorit să reformeze monarhia habsburgică într-o democrație federală, dar, în timpul Primului Război Mondial, acesta a dorit abolirea monarhiei și, cu ajutorul aliaților a reușit în cele din urmă acest lucru. A fost căsătorit cu pianista Charlotte Garrigue, al cărei nume de familie și l-a adăugat la al său.
· 1855 - S-a născut Elias Schwarzfeld, jurist, scriitor, istoric (m.1915).
· 1857: Julius Wagner-Jauregg, neurolog și psihiatru austriac, laureat Nobel (d. 1940)
* 1862: Contele Serghei Dmitrievici Urusov (în rusă Сергей Дмитриевич Урусов; n. 7 martie 1862 – d. 1937) a fost un activist social și politic rus, guvernator al Basarabiei între anii 1903 – 1904.
* 1862: Contele Serghei Dmitrievici Urusov (în rusă Сергей Дмитриевич Урусов; n. 7 martie 1862 – d. 1937) a fost un activist social și politic rus, guvernator al Basarabiei între anii 1903 – 1904.
Fiul al unui colonel în rezervă, Urusov s-a născut în anul 1862. Învățământul primar l-a primit la domiciliu. În 1872 s-a înscris la școală din Iaroslavl. În toamna anului 1881 a intrat la Facultatea istorico-filologică de la Universitatea din Moscova. După absolvirea universității în 1885, a servit la posturile electorale din guberniile Kaluga și Moscova. Între 7 februarie 1887 – 4 august 1896, a fost un conducător al nobilimii din ținutul Peremîșl(ru) (gub. Kaluga). În anii 1890–92, a fost președinte al zemstevei guberniale din Kaluga. Între 1893–96, membru al comitetului de contabilitate a Băncii de Stat din Kaluga.
În 1901, a condus tipografia din Moscova. Din 1902, a servit ca vice-guvernator al orașului Tambov. La 6 iunie 1903, după pogromul de la Chișinău a fost numit în calitate de guvernator al Basarabiei. Guvernul țarist urmărind scopul, ca ordinea în oraș, să fie restabilită pe „căi culturale, fără represiune, fără lege marțială, printr-o protecție consolidată și urgentă”.
Din noiembrie 1904 a servit în calitate de guvernator al guberniei Tver, iar la 15 mai 1905 a demisionat. În 1906, a fost ales în Duma de Stat a guberniei Kaluga și a participat activ la lucrările acesteia până la dizolvare.
Ca un deputat care a semnat Manifestul de la Vîborg(ru), a fost condamnat la închisoare, fiind deținut până în 1908 la închisoarea Taganka, fiind privat de drepturile serviciului de stat și public.
În 1907, publică la St. Petersburg, primul volum din „Memoriile guvernatorului”, lucrare care a fost ulterior tradusă în șase limbi europene. Pentru această carte, el a fost condamnat la patru luni de închisoare.
În acești ani, S. Urusov aderă la o lojă masonică a Marelui Orient al Franței. Ulterior acesta a fost selectat primul frate-mentor. Urusov a devenit o figură proeminentă a francmasoneriei, inițiind în 1912, Marele Orient al popoarelor Rusiei(ru).
În anii 1915–16, a fost președinte al comitetului unificat al orașelor din Frontul de Sud-Vest (Kiev).
După revoluția din februarie din Petrograd, a ocupat (1 martie – iunie 1917) postul de ministru-adjunct al Afacerilor Interne al guvernului provizoriu. În noiembrie 1917, a fost ales membru al Adunării Constituante din cadrul guberniei Basarabia, pe listele Partidului Libertății Poporului.
După Revoluția din Octombrie, a fost arestat de mai multe ori, dar a fost eliberat. La 27 decembrie 1919 a fost mobilizat în Armata Roșie, servind ca un contabil în cadrul Statului Major al Marinei Militare a RSFSR.
În anii 1920–30 ani a lucrat în diverse instituții sovietice. Cu toate acestea, la cererea adresată Comitetului gubernial din Moscova cu privire la asigurările sociale pentru acordarea pensiei, a fost refuzat deoarece „înainte de revoluție, a fost un prinț”. Numai prin intervenția Băncii de Stat i-a fost stabilit un cuantum.
A decedat la Moscova în 1937, evitând arestul.
* 1864: Wilhelm, Prinț de Hohenzollern[1][2] (germană Wilhelm August Karl Joseph Peter Ferdinand Benedikt Fürst von Hohenzollern[1][2]) (7 martie1864 - 22 octombrie 1927) a fost fiul cel mare[1][2] al lui Leopold, Prinț de Hohenzollern și a Infanta Antónia a Portugaliei.[1][2] Bunicii materni au fost Maria a II-a a Portugaliei și regele consort Ferdinand al II-lea al Portugaliei.
Wilhelm a fost fratele mai mare al regelui Ferdinand I al României. Verișorii primari pe linie maternă includ printre alții pe: Carlos I al Portugaliei, Infantele Afonso, Duce de Porto, Frederic Augustus al III-lea de Saxonia și Prințesa Maria Josepha de Saxonia.
Între 1880 și 1886, Wilhelm a fost moștenitor prezumptiv al tronului României. La 20 decembrie 1886, a renunțat la drepturile sale la succesiunea tronului Regatului României
La 27 iunie 1889, Wilhelm s-a căsătorit cu Prințesa Maria Teresa de Bourbon-Două Sicilii.[1][2] Părinții ei erau Prințul Louis, Conte de Trani și Matilda Ludovica, Ducesă de Bavaria. Louis era fiul cel mare al regelui Ferdinand al II-lea al celor Două Sicilii și a celei de-a doua soții Arhiducesa Maria Theresa de Austria. Matilda a fost a patra fiică a lui Maximilian, Duce de Bavaria și a Prințesei Ludovica de Bavaria. Wilhelm și Maria Teresa au avut trei copii:[1][2]
- Augusta Victoria (19 august 1890 – 29 august 1966). S-a căsătorit cu Manuel al II-lea al Portugaliei apoi s-a recăsătorit cu Robert, Conte Douglas.
- Frederic Victor (30 august 1891 – 6 februarie 1965). S-a căsătorit cu Prințesa Margarete Karola de Saxonia, care era fiica lui Frederic Augustus al III-lea de Saxonia și a Arhiducesei Luise, Prințesă de Toscana.
- Franz Joseph (30 august 1891 – 3 aprilie 1964). S-a căsătorit cu Prințesa Maria Alix de Saxonia, de asemenea fiică a lui Frederic Augustus al III-lea de Saxonia și a Arhiducesei Luise, Prințesă de Toscana.
După șase ani de la decesul primei soții, la 20 ianuarie 1915, la Munchen, Bavaria, Germania, Wilhelm s-a recăsătorit cu Prințesa Adelgunde de Bavaria. Cuplul nu a avut copii.
La 22 noiembrie, tatăl lui Wilhelm, Prințul Leopold, a renunțat la drepturile sale la succesiunea Principatului României[4] în favoarea fiilor săi.
Când s-a familiarizat cu situația din România, Wilhelm în vârstă de 22 de ani a renunțat la toate drepturile de succesiune ale regatului (din 1881) României printr-o scrisoare datată în limba franceză 20 decembrie 1886[3].
În 1914, după decesul regelui Carol I al României, următorul frate a lui Wilhelm, Ferdinand, i-a succedat în România.
| Wilhelm | |
| Prinț de Hohenzollern | |
 Prințul Wilhelm (primul din stânga) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Wilhelm August Karl Joseph Peter Ferdinand Benedikt |
| Născut | 7 martie 1864 Schloss Benrath, aprop.Düsseldorf, Prusia |
| Decedat | (63 de ani) Sigmaringen, Germania |
| Părinți | Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen Antónia a Portugaliei |
| Frați și surori | Ferdinand I al României Prințul Karl Anton de Hohenzollern |
| Căsătorit cu | Prințesa Maria Teresa de Bourbon-Două Sicilii Prințesa Adelgunde de Bavaria |
| Copii | Augusta Victoria, regină a Portugaliei Frederic, Prinț de Hohenzollern Francis Joseph, Prinț de Hohenzollern-Emden |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Germania |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | conducător militar[*] politician |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Casa de Hohenzollern-Sigmaringen |
| Șeful Casei de Hohenzollern-Sigmaringen | |
| Predecesor | Leopold |
| Succesor | Frederic |
·
* 1872 - S-a născut pictorul olandez Piet Mondrian, fondatorul neoplasticismului ("Compoziţie cu roşu şi negru") (m.01.02.1944). Si-a adus o contributie importanta la mișcarea artistica De Stijl care a fost fondată de Theo van Doesburg, fiind promotorul unei forme de non-reprezentare pe care el a numit- o neoplasticism.
* 1872 - S-a născut pictorul olandez Piet Mondrian, fondatorul neoplasticismului ("Compoziţie cu roşu şi negru") (m.01.02.1944). Si-a adus o contributie importanta la mișcarea artistica De Stijl care a fost fondată de Theo van Doesburg, fiind promotorul unei forme de non-reprezentare pe care el a numit- o neoplasticism.
· 1875: S-a nascut Maurice Joseph Ravel, compozitor si pianist francez. S-a nascut la Cibourne, o localitate la granita cu Spania. La varsta de 7 ani, dupa ce familia s-a mutat in Paris, Ravel a inceput sa studieze pianul, iar cativa ani mai tarziu a semnat prima compozitie. Parintii l-au incurajat sa isi continue studiile, astfel ca Ravel s-a inscris la Conservatorul din Paris. Pe durata cursurilor a incercat in dese randuri sa castige o bursa la Roma, dar nu a avut noroc. A parasit Conservatorul in 1905 cand a pierdut un premiu prestigios cu toate ca era considerat favorit. Scandalul, cunoscut in presa vremii ca „Afacerea Ravel”, a dus si la demisia directorul institutiei, Theodore Dubois. In ciuda problemelor, Ravel nu a dezarmat devenind unul dintre compozitorii de seama ai secolului XX, lucrarile sale pentru pian, muzica de camera si pentru orchestra devenind repere. Statul francez i-a acordat Legiunea de onoare in 1920, dar compozitorul a refuzat distinctia. Nu acelasi lucru s-a intamplat in 1929, cand a acceptat sa devina doctor Honoris Causa al Universitatii Oxford. Dupa ce in 1932 a fost implicat intr-un accident de circulatie, Maurice Ravel a ramas cu sechele, iar cinci ani mai tarziu a fost supus unei interventii chirurgicale neurologice care a fost insa un esec. S-a stins din viata in 28 decembrie 1937, fiind inmormantat in cimitirul Levallois Perret din Paris.
* 1894: Serghei Gheorghevici Lazo (în rusă: Серге́й Гео́ргиевич Лазо́; n. 7 martie 1894, Piatra, ținutul Orhei, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. mai 1920, stația Muraviev–Amurskaia, Extremul Orient, RSFS Rusă) a fost un militant comunist din perioada Războiului civil din Rusia (1917–1922).
* 1894: Serghei Gheorghevici Lazo (în rusă: Серге́й Гео́ргиевич Лазо́; n. 7 martie 1894, Piatra, ținutul Orhei, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. mai 1920, stația Muraviev–Amurskaia, Extremul Orient, RSFS Rusă) a fost un militant comunist din perioada Războiului civil din Rusia (1917–1922).
· 1908 – S-a născut actriţa italiană Anna Magnani; (m.26 septembrie 1973).
· 1909: Léo Malet, scriitor francez (d. 1996)
* 1914: Wilhelm „Willi” Zacharias (n. 7 martie 1914, Sibiu, Austro-Ungaria, d. 29 aprilie 2006, Graz, Austria)[1] a fost un handbalist de etnie germană care a jucat pentru echipa națională a României. Zacharias a fost component al selecționatei în 11 jucători a României care s-a clasat pe locul al cincilea la Olimpiada din 1936, găzduită de Germania.[2][3] El a jucat în două din cele trei meciuri disputate de România.[1][2]
* 1914: Wilhelm „Willi” Zacharias (n. 7 martie 1914, Sibiu, Austro-Ungaria, d. 29 aprilie 2006, Graz, Austria)[1] a fost un handbalist de etnie germană care a jucat pentru echipa națională a României. Zacharias a fost component al selecționatei în 11 jucători a României care s-a clasat pe locul al cincilea la Olimpiada din 1936, găzduită de Germania.[2][3] El a jucat în două din cele trei meciuri disputate de România.[1][2]
În 1938 Wilhelm Zacharias s-a aflat în lotul selecționatei în 11 jucători a României care s-a clasat pe locul 5 la Campionatul Mondial de Handbal de câmp din Germania.[4]
La nivel de club, Zacharias a fost component de bază al echipei Hermannstädter Turnverein(de) (Societatea de Gimnastică Sibiu) din Sibiu.
· 1929 - S-a născut scriitorul Székely János (m.1992).
· 1938: Albert Fert (n. 7 martie 1938, Carcassonne, Franța) este un fizician francez, profesor la Universitatea Paris-Sud, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 2007, împreună cu Peter Grünberg,[2] pentru descoperirea simultană în 1988 a efectului mecanic de magnetorezistență gigantică (GMR), care „a revoluționat tehnicile ce permit citirea informației stocate pe un hard disk”.[3]
Cercetările lor au făcut posibilă trecerea miniaturizării din stadiul de cercetare de laborator la tehnologie aplicabilă pe scară largă în productiile comerciale din întreaga lume. Miniaturizarea hard-disk-urilor a fost posibilă, Fert și Grünberg fiind părinții direcți ai laptopului sau ai unor generații întregi de gadgeturi.
· 1940 - S-a născut actorul Traian Stănescu.
· 1940 - S-a născut scenograful Dan Jitianu.
· 1941 - S-a născut Danyel Gerard, compozitor francez.
· 1942 - S-a născut Hamilton Bohannon, cîntăreţ, compozitor şi baterist american.
· 1943 - S-a născut Chris White, basist, compozitor şi producător britanic (Zombies).
* 1944: Dorel Bucurescu (n. 7 martie 1944, Răsvani, Ialomița[1]) este un fizician român, membru corespondent al Academiei Române - Secția de Științe Fizice din 4 noiembrie 2016[2].
* 1944: Dorel Bucurescu (n. 7 martie 1944, Răsvani, Ialomița[1]) este un fizician român, membru corespondent al Academiei Române - Secția de Științe Fizice din 4 noiembrie 2016[2].
S-a înscris în 1961 la Facultatea de Fizică a Universității din București, specialitatea fizică nucleară, obținând licența în anul 1966. A obținut doctoratul în fizică nucleară (1973) la Institutul de Fizică Atomică, Măgurele, cu teza Studiul mecanismului și utilizarea spectroscopică a reacțiilor cu ioni de heliu (α,α’) și (3He,α), având conducător de doctorat pe prof. dr. Nicolae Martalogu.
În 1973 este beneficiar al unei burse acordată de AIEA-Viena la Universitatea din Utrecht, Olanda.
În anul 2019 are 188 de lucrări publicate în reviste de specialitate cotate ISI (Physical Review C, Physical Review Letters, Nuclear Physics A, Physics Letters B, ș.a.), 49 în reviste ale Academiei Române și peste 50 de comunicări la conferințe internaționale,[2][3] lucrările fiind citate de peste 3500 ori (factor Hirsch[4] 29) conform Web of Science și de peste 5500 de ori (factor Hirsch 34) conform Google Scholar.[5]
Are peste 60 de participări și comunicări la conferințe internaționale (dintre care 20 de prezentări invitate).
A publicat o carte în Editura Academiei redactată după note de curs (nepublicate) ale Prof. S. Țițeica și este co-editor la trei volume ale școlilor de fizică internaționale.
Este referent științific al revistelor Physical Review Letters, Physical Review C, Journal of Physics G, European Physical Journal A, Physica Scripta, Nuclear Physics A, Canadian Journal of Physics, Romanian Reports in Physics ș.a.
| Dorel Bucurescu | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | (75 de ani) Răsvani, Ialomița | ||
| Naționalitate | România | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | fizician | ||
| Activitate | |||
| Alma Mater | Universitatea din București | ||
| Organizații | Academia Română | ||
| |||
· 1946 - S-a născut Peter Wolf (Blankfield), vocalist şi compozitor american (J. Geils Band).
· 1947 - S-a născut Ion Deaconescu, poet şi traducător.
· 1954 - S-a născut cântăreţa de muzică uşoară
.
* 1956: Bryan Lee Cranston (n. 7 martie 1956, Canoga Park, California) este un actor, scenarist, producător și regizor american. Este cunoscut pentru rolul lui Walter White pe care l-a jucat în serialul de dramă Breaking Bad, rolul lui Hal în serialul de comedie Malcolm in the Middle și al lui Tim Whatley în serialul Seinfeld. Pentru Breaking Bad, a câștigat Premiul Emmy pentru „Cel mai bun actor într-un serial dramatic” de patru ori, trei dobândiri ale acestui premiu fiind consecutive.
* 1959: Bruce S. Pavitt (n. 7 martie 1959, Chicago) este fondatorul casei de discuri Sub Pop.
* 1959: Luciano Spalletti (n. 7 martie 1959) este un antrenor de fotbal și fost fotbalist italian.
* 1956: Bryan Lee Cranston (n. 7 martie 1956, Canoga Park, California) este un actor, scenarist, producător și regizor american. Este cunoscut pentru rolul lui Walter White pe care l-a jucat în serialul de dramă Breaking Bad, rolul lui Hal în serialul de comedie Malcolm in the Middle și al lui Tim Whatley în serialul Seinfeld. Pentru Breaking Bad, a câștigat Premiul Emmy pentru „Cel mai bun actor într-un serial dramatic” de patru ori, trei dobândiri ale acestui premiu fiind consecutive.
* 1959: Bruce S. Pavitt (n. 7 martie 1959, Chicago) este fondatorul casei de discuri Sub Pop.
* 1959: Luciano Spalletti (n. 7 martie 1959) este un antrenor de fotbal și fost fotbalist italian.
· 1960: Ivan Lendl (n. 7 martie 1960, Ostrava) este un fost jucător de tenis din Cehoslovacia. A fost pe poziția 1 în ierarhia ATP, timp de 270 de săptămâni. A câștigat 94 de titluri la simplu, printre care 8 de Mare Șlem (2 la Australian Open, 3 la Roland Garros și 3 la U.S. Open), și 6 titluri la dublu.
* 1960: Kazuo Ozaki (n. 7 martie 1960) este un fost fotbalist japonez.
* 1961: Warrel Dane (născut Warrel G. Baker la 7 martie 1961 – d. 13 decembrie 2017)[1] a fost un muzician american care a fost cântărețul solo al formațiilor americane de heavy metal Sanctuary și Nevermore.
* 1960: Kazuo Ozaki (n. 7 martie 1960) este un fost fotbalist japonez.
* 1961: Warrel Dane (născut Warrel G. Baker la 7 martie 1961 – d. 13 decembrie 2017)[1] a fost un muzician american care a fost cântărețul solo al formațiilor americane de heavy metal Sanctuary și Nevermore.
În afară de colaborarea de durată cu Sanctuary și Nevermore, Dane a mai colaborat vocal, în mod decisiv, la diferite albume muzicale cu grupurile muzicale Serpent's Knight, Behemoth și Shaded Enmity, realizând și două proiecte personale, albumul solo antum Praises to the War Machine (în 2008) și cel postum Shadow Work (în 2018).
Deși prin vocea sa naturală era un bariton natural, acoperind cinci octave,[2] Dane a fost de asemenea cunoscut datorită performanțele sale vocale din registrele înalte, cântând în regim de contratenor când a activat cu formația Serpent's Knight, respectiv în primele două albume înregistrate cu trupa Sanctuary.
Ulterior în carieră, atât cu trupa Sanctuary și mai apoi cu trupa Nevermore, Dane a revenit la registrul său natural de bariton, devenind mult mai cunoscut pentru vocea sa distinct dramatică și gravă.
· 1962 - S-a născut Taylor Dayne (Lesley Wonderman), cîntăreaţă americană.
* 1963: E. L. James (pseudonim pentru Erika Mitchell; n. 7 martie 1963, Londra) este o scriitoare britanică. Este autoarea trilogiei de romaneerotice „Cincizeci de umbre”, compusă din Cincizeci de umbre ale lui Grey, Cincizeci de umbre întunecate și Cincizeci de umbre descătușate.
* 1963: E. L. James (pseudonim pentru Erika Mitchell; n. 7 martie 1963, Londra) este o scriitoare britanică. Este autoarea trilogiei de romaneerotice „Cincizeci de umbre”, compusă din Cincizeci de umbre ale lui Grey, Cincizeci de umbre întunecate și Cincizeci de umbre descătușate.
Primul roman al trilogiei (Cincizeci de umbre ale lui Grey[3]) a fost publicat inițial ca o carte electronică, dar succesul cărții în format electronic a determinat tipărirea ei, iar vânzările au depășit și cele mai optimiste așteptări.[4], fiind un bestseller cu peste 100 de milioane de exemplare vândute. Al doilea și al treilea volum din serie, Cincizeci de umbre întunecate și Cincizeci de umbre descătușate au fost publicate în 2012.
O adaptare cinematografică omonimă a cărții a fost produsă de Universal Pictures, Focus Features, Michael De Luca Productions și Trigger Street Productions, fiind lansată pe 13 februarie 2015, filmul având și el un succes remarcabil.
* 1964: Bret Easton Ellis (n. 7 martie 1964, Los Angeles, California) e un scriitor american. El se auto-etichetează drept satirist- gen literar care se manifestă prin exprimarea unor acțiuni și opinii extreme, într-un mod total detașat.[1][2] Ellis obișnuiește să lege acțiunile romanelor între ele, prin aducerea în prim-plan a unor personaje comune, recurente.Prima carte a lui Ellis, care nu se bucură încă de o traducere în limba română, Less Than Zero (o poveste despre adolescenții bogați din Los Angeles scăpați de sub control) a primit critici bune și s-a vândut destul de bine(50,000 de copii în primul an de la apariție). Autorul s-a mutat înapoi în New York în anul 1987, pentru a lansa cel de-al doilea său roman, care de asemenea nu a fost până acum tradus în limba română, The Rules of Attraction. Cartea urmărea un grup de tineri a căror viață se învârte într-o continuă promiscuitate. Și acest roman s-a vândut destul de bine, însă Ellis s-a declarat în mai multe rânduri dezamăgit de faptul că acesta nu a reușit să surclaseze succesul romanului de debut.
Cea mai cunoscută și mai controversată carte a lui Ellis rămâne însă American Psycho, ecranizat în 2000 și avându-l în rolul principal pe Christian Bale. Mulți dintre admiratorii lui Ellis consideră acest roman, al cărui personaj principal, Patrick Bateman, este un criminal în serie, ca fiind un exemplu reprezentativ al artei transgresive. American Psycho a devenit, la scurt timp după apariție, o carte-cult.
Colecția de povestiri The Informers, de asemenea fără traducere în limba română, a fost publicată în 1994, deși Ellis a scris majoritatea istorisirilor cât era încă student. Cartea prezintă tot felul de personaje, de la staruri rock la vampiri. Ellis a declarat după lansare că The Informers a fost până la urmă pus cap la cap doar pentru a respecta o obligație contractuală, atunci când a văzut că îi ia mai mult decât ar fi crezut pentru a termina următorul roman pe care și-l propusese. Glamoramaa fost lansat în 1998 în America și în 2008 în România, prin editura Polirom. Acțiunea se petrece în lumea modei și urmărește activitatea unui model masculin în cadrul unei organizații teroriste bizare formate în întregime din fotomodele. Cartea ironizează, prin umorul negru caracteristic autorului, societatea modernă, mass-media, celebritatea și politica. Romanul Lunar Park (lansat în 2005 în America și în 2006 în România), prezintă o poveste de groază în al cărui centru se plasează, drept narator și personaj principal, un „Bret Easton Ellis” fictiv. Povestea te ține în suspans până la final și are un caracter de jurnal, întrucât este povestit în așa fel încât faptul că autorul ar fi trăit respectiva experiență este extrem de credibil. Cartea este însă, în întregime, ficțiune. Imperial Bedrooms (lansată în America în 2010) urmărește personajele din Less Than Zero cu 25 de ani mai târziu; cartea îmbină violența din American Psycho cu postmodernismul dinLunar Park.
Atunci când, în anul 2002, în timpul unui interviu, Ellis a fost întrebat dacă este sau nu homosexual, acesta a ținut să explice că nu se identifică cu niciuna dintre aceste etichete. Scriitorul a completat cu faptul că nu îl deranjează să fie considerat atât homosexual, cât și bi sau heterosexual, ba chiar îi place să se joace cu percepțiile oamenilor în legătură cu acest subiect.[3] Cu ocazia unui alt interviu, Ellis își manifestă reticența în a-și categorisi definitiv orientarea sexuală pentru că, conform propriilor declarații, dacă lumea ar știi că este heterosexual, cărțle lui ar fi citite într-un anumit mod, iar dacă cititorilor le-ar fi clar că este gay, atunci 'Psycho' ar fi citită în cu totul alt fel."[4]
În semi-autobiograficul său roman Lunar Park, personajul fictiv Bret este implicat, de-a lungul acțiunii, în diverse relații cu caracter amoros, atât cu bărbați cât și cu femei. Lunar Park a fost dedicată iubitului scriitorului, Michael Wade Kaplan, dar și tatălui său, Robert Ellis, despre care vorbește cu ușurință după lansarea acestei cărți. Robert Ellis a murit în 1992. Într-unul din interviurile acordate, Eliis declară că a simțit o eliberare odată cu finalizarea romanului, fiindcă i-a permis să își rezolve unele probleme vechi în legătură cu tatăl său
* 1965: Dan Teodorescu (n. 7 martie 1965, București) este un compozitor, textier și cântăreț român de muzică ușoară. Este membru fondator și lider al formației Taxi.
Activitate:
Activitate:
- Inginer mecanic la Videle
- Profesor de desen la Liceul din Roșiorii de Vede
- Inginer la firma Inveco
- Baterist și solist vocal în diferite baruri de noapte timp de 5 ani
- A realizat compoziții pentru Aurelian Temișan, Adrian Enache, Daniel Iordăchioaie
- A compus piese de grup și colinde ptentru televiziuni și pentru Marcel Pavel și Silvia Dumitrescu
- A realizat muzica din filmul "Ambasadori, căutăm patrie" în regia lui Mircea Danieliuc (2003)
- Prezentator al Festivalul "Mamaia" (2004)
- Moderator al emisiunii "Săptămâna nebună" de la postul Prima TV
* 1968: Zsolt Erőss (n. 7 martie 1968 la Miercurea Ciuc - d. 21 mai 2013) a fost un alpinist român de etnie maghiară. După anul 1992 a luat cetățenia ungară și a locuit în Ungaria În orașul Miercurea Ciuc are o sală polivalentă sportivă ce ii poartă numele
* 1968: Alexandrina Soare (născută Alexandrina Oprea, pe 7 martie 1968, în Galați)[1] este o fostă handbalistă și antrenor de handbal din România. Ultima echipă pe care a antrenat-o a fost HC Dunărea Brăila, în sezonul 2014-2015. În august 2015, ea a declarat că vrea să facă o pauză și să stea o perioadă departe de handbal.[2]
* 1969: Afrodita Androne (n. ,[1] București, RS România[1]) este o actriță de teatru, film și voice-over română.Pe 22 februarie 2019, Soare a fost anunțată ca noul antrenor al CSM Galați, înlocuindu-l pe Valeriu Costea.
Roluri în Teatrul național din București:
- Ivan Turbincă, regia Ion Sapdaru, 2009
- Corul norilor - „Comedia norilor" regia Dan Tudor, 2009
- Molto, gran' impressione - Leanca, regia Dan Tudor, 2009
- Sâmbătă, Duminică, Luni - Virginia, regia Dinu Cernescu, 2007
- Sânziana și Pepelea - Marica, regia Dan Tudor, 2006
- Idolul și Ion Anapoda - Icu Dănicel, regia Ion Cojar, 2005
- Inimă de câine - Viazemskaia, femeia-bărbat, regia Yuriy Kordonskiy, 2005
- Mofturi la Union - Cupletista, regia Gelu Colceag, 2002
- Cadavrul viu - Katia (cor țigani), regia Gelu Colceag, 2001
- Boabe de rouă pe frunză de lotus în bătaia lunii - Genica, regia Gelu Colceag, 1999
Teatrul Odeon
- Jucăria de vorbe - Mițu, regia Alexandru Dabija
Teatrul Act
- Creatorul de Teatru - Sarah, regia Alexandru Dabija, 2001
- Demonul roșu, regia Marcel Țop, 2007
FILMOGRAFIE
- Umilință - soția lui Pacoste, regia Cătălin Apostol
- Criza și Lumina casei din față, regia Constantin Rădoacă
- Apropo, regia Constantin Rădoacă
- Occident - educatoarea, regia Cristian Mungiu
* 1970: Petra Maria Mede (n. 7 martie 1970, Stockholm, Suedia) este o prezentatoare de televiziune, dansatoare și actriță de comedie din Suedia.[1]
Pe 28 ianuarie 2013 a fost anunțat că Petra Mede va fi gazda Concursului Muzical Eurovision 2013 din Malmö, Suedia
* 1970: Rachel Hannah Weisz (n. ,[1][2][3][4] Westminster[*], Regatul Unit)[7] este o actriță britanico-americană. În 2005 a câștigat un premiu Oscar pentru rolul său din pelicula The Constant Gardener.
* 1971: Matthew de Vere Drummond (născut Matthew Allard Robert Vaughn; n. 7 martie 1971, Londra), cunoscut ca Matthew Vaughn, este un producător de film, regizor și scenarist englez.[1] Este cunoscut în special pentru producția unor filme ca Lock, Stock and Two Smoking Barrels (1998) și Snatch (2000) și regizarea filmelor Layer Cake (2004), Stardust (2007), Kick-Ass (2010), X-Men: First Class (2011) și Kingsman: The Secret Service (2015).
* 1971: Matthew de Vere Drummond (născut Matthew Allard Robert Vaughn; n. 7 martie 1971, Londra), cunoscut ca Matthew Vaughn, este un producător de film, regizor și scenarist englez.[1] Este cunoscut în special pentru producția unor filme ca Lock, Stock and Two Smoking Barrels (1998) și Snatch (2000) și regizarea filmelor Layer Cake (2004), Stardust (2007), Kick-Ass (2010), X-Men: First Class (2011) și Kingsman: The Secret Service (2015).
Vaughn a studiat la Stowe School, în Buckingham, Anglia. După terminarea școlii, acesta a luat un an pauză până să meargă la facultate. În pauza de un an, acesta a călătorit în întreaga lume într-un turneu „Hard Rock Cafe”, unde a început să lucreze ca asistent al unui regizor. El s-a întors în Londra, unde a studiat antropologia și istoria antică la University College London. La vârsta de 25 de ani, acesta a produs un mic thriller, The Innocent Sleep (1996), unde au jucat Annabella Sciorra si Michael Gambon.[2] Michael Vaughn a continuat ca producător, reușind să dea lovitura cu filmul Lock, Stock and Two Smoking Barrels(Jocuri, poturi și focuri de arma).
În mai 2010, 20th Century Fox a confirmat că Vaughn va regiza și co-scenariza X-Men: First Class. Filmul a fost lansat pe 1 iunie 2011.[3]Vaughn a semnat un contract pentru regizarea sequelului, X-Men: Days of Future Past, dar a abandonat proiectul, fiind înlocuit de Bryan Singer, regizorul rpimelor două filme din seria X-Men; Vaughn a colaborat la scenariu.[4]
Următorul proiect regizoral al lui Vaughn, confirmat 20th Century Fox în martie 2013, este Kingsman: The Secret Service, o adaptare a lui Mark Millar și David Gibbons după comicsul The Secret Service. Screnariul a fost scris de Vaughn și Jane Goldman. Filmul a fost lansat pe 13 februarie 2015.[5][6][7][8][9][10] Vaughn a mai produs filmul Fantastic Four din 2015
* 1971: Peter Sarsgaard (n. 7 martie 1971) este un actor american de teatru și film.· 1972 - S-a născut baschetbalistul american Shaquille O'Neal.
* 1972: Vladislav Gavriliuc (n. 7 martie 1972) este un fost fotbalist internațional din Republica Moldova. El a evoluat la Nistru Otaci între 1992 și 1994, și la Zimbru Chișinău între 1994 și 2002. Vladislav Gavriliuc a devenit de două ori la rând golgheter al Diviziei Naționale, în sezonul 1994-95 marcând 20 de goluri și în sezonul 1995-96 marcând 34 de goluri. Vladislav Gavriliuc a jucat la selecționata Moldovei între 1995 și 1996.
* 1974: Regina Marie "Jenna" Fischer (n. 7 martie 1974)[1] este o actriță americană cunoscută publicului pentru interpretarea rolului Pam Halpert(născută Beesly) din comedia The Office, pentru care a primit o nominalizare la Premiile Emmy pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar secțiunea seriale de comedie. A apărut în mai multe filme, dintre care Blades of Glory, Walk Hard: The Dewey Cox Story sau The Promotion.
S-a născut la Fort Wayne, Indiana, dar a crescut într-o suburbie a Manchesterului, St. Louis, Missouri. Este fiica lui Jim, un inginer, și a lui Anne, o profesoară de istorie.[2] Mai are o soră mai mică, care și ea la rândul ei este profesoară.[2] A gustat pentru prima oară din această meserie la vârsta de șase ani, atunci când a participat la un workshop realizat de mama sa la Școala Henry din St. Louis. La workshop a participat și actorul Sean Gunn, alături de care a crescut.[2][3] Și-a continuat cursurile la Școala Elementară Pierremont din Manchester, Missouri și la Liceul Nerinx Hall, o școală de fete catolică, privată, din Webster Groves, Missouri.[4] S-a înscris inițial ca profesor de istorie în cadrul Universității Truman, dar a absolvit de fapt cursurile de artă ale acestei universități. În timpul facultății a scris și la ziarul acestei instituții.[5] Și-a început cariera lucrând într-un teatru profesionist. În timp ce urma cursurile Facultății în Missouri, a făcut parte din trupa de teatru Murder Mystery Dinner cu care a mers în mai multe turnee.[6] S-a mutat ulterior la Los Angeles și a început commedia dell'arte împreună cu teatrul Zoo District.
* 1972: Vladislav Gavriliuc (n. 7 martie 1972) este un fost fotbalist internațional din Republica Moldova. El a evoluat la Nistru Otaci între 1992 și 1994, și la Zimbru Chișinău între 1994 și 2002. Vladislav Gavriliuc a devenit de două ori la rând golgheter al Diviziei Naționale, în sezonul 1994-95 marcând 20 de goluri și în sezonul 1995-96 marcând 34 de goluri. Vladislav Gavriliuc a jucat la selecționata Moldovei între 1995 și 1996.
* 1974: Regina Marie "Jenna" Fischer (n. 7 martie 1974)[1] este o actriță americană cunoscută publicului pentru interpretarea rolului Pam Halpert(născută Beesly) din comedia The Office, pentru care a primit o nominalizare la Premiile Emmy pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar secțiunea seriale de comedie. A apărut în mai multe filme, dintre care Blades of Glory, Walk Hard: The Dewey Cox Story sau The Promotion.
S-a născut la Fort Wayne, Indiana, dar a crescut într-o suburbie a Manchesterului, St. Louis, Missouri. Este fiica lui Jim, un inginer, și a lui Anne, o profesoară de istorie.[2] Mai are o soră mai mică, care și ea la rândul ei este profesoară.[2] A gustat pentru prima oară din această meserie la vârsta de șase ani, atunci când a participat la un workshop realizat de mama sa la Școala Henry din St. Louis. La workshop a participat și actorul Sean Gunn, alături de care a crescut.[2][3] Și-a continuat cursurile la Școala Elementară Pierremont din Manchester, Missouri și la Liceul Nerinx Hall, o școală de fete catolică, privată, din Webster Groves, Missouri.[4] S-a înscris inițial ca profesor de istorie în cadrul Universității Truman, dar a absolvit de fapt cursurile de artă ale acestei universități. În timpul facultății a scris și la ziarul acestei instituții.[5] Și-a început cariera lucrând într-un teatru profesionist. În timp ce urma cursurile Facultății în Missouri, a făcut parte din trupa de teatru Murder Mystery Dinner cu care a mers în mai multe turnee.[6] S-a mutat ulterior la Los Angeles și a început commedia dell'arte împreună cu teatrul Zoo District.
· 1978: Sophie Johanna Maria, Prințesă a Prusiei (născută Prințesă de Isenburg,[1] n. 7 martie 1978) este soția lui Georg Friedrich, Prinț al Prusiei, șeful Casei de Hohenzollern.
* 1979: Stephanie Anne Mills (n. 7 martie 1979)[1] este o actriță de comedie, muziciană, cântăreață și femeie de afaceri canadiano-americană de origine evreiască. Este cunoscută pentru sincronizări în rolurile de fete din filmele de desene animate.
* 1984: Lei Sheng (în chineză: 雷声 Léi Shēng) (n. 7 martie 1984, Tianjin) este un scrimer chinez specializat pe floretă.
* 1985: Gulnara Bițiș (n. Garipova[1], 7 martie 1985, la Ufa, Rusia)[2] este o handbalistă de origine rusă care joacă pentru clubul CS Universitar Oradeape postul de intermediar dreapta.
* 1985: Vadim Cravcescu (n. 7 martie 1985) este un fotbalist moldovean, care în prezent evoluează la clubul FC Saxan în Divizia Națională.
* 1985: Csaba Minya Gal (n. 7 martie 1985 în Huedin, județul Cluj) este un jucător român de rugby în XV. Evoluează pe postul de centru.
* 1987: Hatem Ben Arfa (n. 7 martie 1987 în Clamart) este un fotbalist francez din descendenți tunisieni care evoluează la echipa franceză de fotbal Stade Rennais FC.
* 1987: Eleni Foureira (greacă: Ελένη Φουρέιρα; n. ,[1] Fier, Republica Albania) este o cântăreață, actriță, dansatoare și creatoare de modă greacă. Și-a început cariera muzicală în 2007 ca membră a grupului de fete Mystique. După destrămarea grupului în 2009, Eleni a urmat o carieră solo.
* 1991: Ekaterina Fiodorovna Ilina (în rusă Екатери́на Фёдоровна Ильина́) (n. 7 martie 1991, în Toliatti) este o handbalistă din Rusia care joacă pentru clubul Rostov-Don și echipa națională a Rusiei pe postul de coordonator de joc.
* 1994: Jordan Lee Pickford (n. ,[3] Washington, Tyne and Wear, Regatul Unit) este un fotbalist englez care evoluează pe postul de portar la Everton FC.
* 1997: Florina Sorina Hulpan (n. 7 martie 1997, Săveni) este o halterofilă română. În prezent concurează în probele de 69 kg.
Prințesa Sophie s-a născut la 7 martie 1978 la Frankfurt, Germania de Vest.[2] Părinții ei sunt Franz-Alexander, Prinț de Isenburg și contesa Christine von Saurma-Jeltsch.[3]
El este șeful linie catolice a prinților Sfântului Imperiu Roman, care și-au pierdut independența 1815.[3] Ea are două surori Arhiducesa Katharina de Austria-Este și Isabelle, Prințesă de Wied și doi frați Prințul Alexander și Prințul Viktor.[3][4] A crescut la castelul Birstein, reședința familiei din Hesse și a studiat la școala primară din Birstein și la școala St. Mary din Fulda.[4] A urmat apoi internatul Kloster Wald și a trecut cu notă maximă testul de croitorie. Prințesa a lucrat la Londra, Hong Kong și Shanghai.[2][4] Sophie a studiat Administrarea Afacerilor la Universitatea din Freiburg și Universitatea Humboldt din Berlin și lucrează la o firmă care oferă servicii de consultanță pentru afaceri non-profit
La 21 ianuarie 2011, Georg Friedrich, șeful Casei de Hohenzollern, a anunțat logodna lor. Căsătoria civilă a avut loc la primăria din Potsdam, la 25 august 2011,[7] iar cea religioasă a avut loc la 27 august odată cu aniversarea a 950 de ani de la înființarea Casei de Hohenzollern.[8][9]
Aproximativ 720 persoane au asistat la ceremonia din interiorul bisericii; 1300 de persoane au participat la o recepție în apropiere de Neue Kammern după aceea. 370 de oameni s-au alăturat cuplul seara pentru cina de la palatul Orangerie. Unii au participat, de asemenea, la un concert de caritate împreună cu cuplul la Gendarmenmarkt din Berlin în noaptea precedentă, ca urmare nunții lor civile.[10]
La 20 ianuarie 2013, Sophie a născut doi fii gemeni: Carl Friedrich Franz Alexander și Louis Ferdinand Christian Albrecht. Carl Friedrich, cel mai mare din cei doi, este moștenitorul aparent al Casei de Hohenzollern. Cel de-al treilea copil al lor, prințesa Emma Marie, s-a născut la 2 aprilie 2015, iar cel de-al patrulea, Prințul Heinrich, la 17 noiembrie 2016.
* 1978: Costel Neculai Dunava (n. 7 martie 1978) este un deputat român, ales în 2016.| Sophie | |
| Prințesă a Prusiei | |
 Prințesa Sophie | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Sophie Johanna Maria |
| Născută | (41 de ani) Frankfurt, Germania de Vest |
| Părinți | Franz Alexander Fürst von Isenburg[*] |
| Căsătorită cu | Georg Friedrich, Prinț al Prusiei |
| Copii | Prințul Carl Friedrich Prințul Louis Ferdinand Prințesa Emma Marie Prințul Heinrich |
| Cetățenie |  Germania |
| Ocupație | manager[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Prințesă |
| Familie nobiliară | Casa de Isenburg (prin naștere) Casa de Hohenzollern (prin căsătorie) |
* 1979: Stephanie Anne Mills (n. 7 martie 1979)[1] este o actriță de comedie, muziciană, cântăreață și femeie de afaceri canadiano-americană de origine evreiască. Este cunoscută pentru sincronizări în rolurile de fete din filmele de desene animate.
Este căsătorită și stabilită în California, SUA.
* 1979: Răzvan-Ionuț Tănase (n. 7 martie 1979) este un deputat român, ales în 2012 din partea grupului parlamentar Democrat și Popular.
În timpului mandatului, a făcut parte din următoarele grupuri parlamentare: grupul parlamentar Democrat și Popular (între 19 decembrie 2012 și 17 iunie 2013), deputați neafiliați (între 17 iunie 2013 și 7 octombrie 2013), grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (între 7 octombrie 2013 și 19 noiembrie 2014) și deputați neafiliați (din 19 noiembrie 2014).
A fost ales deputat din partea Partidului Poporului-Dan Diaconescu, care s-a destrămat pe parcursul mandatului său. În iunie 2013, a trecut la Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), pentru ca la sfârșitul lui 2014 să treacă la Partidul România Unită, condus de Bogdan Olteanu. În ianuarie 2016 a demisionat și din acest partid
* 1980: Laura Prepon (n. 7 martie 1980) este o actriță americancă, cunoscută pentru rolul ei ca Donna Pinciotti din serialul That '70s Show. Este de asemenea cunoscută pentru interpretarea Hannah Daniels în drama October Road de pe ABC.
Din 2012 până în prezent Laura joacă în rolul lui Alex Vausse,o fostă traficantă de droguri și fosta iubită a lui Piper Chapman în serialul american Orange Is The New Black, inspirat după memoir-ul lui Piper Kerman.
| Laura Prepon | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (39 de ani) Watchung, New Jersey, SUA |
| Părinți | Michael Prepon[*] Marjorie Prepon[*] |
| Frați și surori | Brad Prepon[*] Danielle Prepon[*] Stephanie Prepon[*] Jocelyn Prepon[*] |
| Cetățenie |  SUA |
| Etnie | Irlandezi |
| Religie | scientologie |
| Ocupație | Actriță, model, producătoare de film |
| Activitate | |
| Alma mater | Watchung Hills Regional High School[*] |
| Ani de activitate | 1995–prezent |
* 1981: Mihai Ștețca (n. 7 martie 1981, România) este un jucător român de fotbalcare evoluează la FC Olimpia Satu Mare, evoluand in trecut la echipe din prima liga din Romania, precum Gaz Metan Medias, FCM Targu-Mures, CS Turnu Severin.
* 1984: Mathieu Flamini (născut 7 martie 1984, Marseille) este un jucător francez de fotbal. În prezent joacă pentru Getafe CF.* 1984: Lei Sheng (în chineză: 雷声 Léi Shēng) (n. 7 martie 1984, Tianjin) este un scrimer chinez specializat pe floretă.
* 1985: Gulnara Bițiș (n. Garipova[1], 7 martie 1985, la Ufa, Rusia)[2] este o handbalistă de origine rusă care joacă pentru clubul CS Universitar Oradeape postul de intermediar dreapta.
* 1985: Vadim Cravcescu (n. 7 martie 1985) este un fotbalist moldovean, care în prezent evoluează la clubul FC Saxan în Divizia Națională.
* 1985: Csaba Minya Gal (n. 7 martie 1985 în Huedin, județul Cluj) este un jucător român de rugby în XV. Evoluează pe postul de centru.
* 1987: Hatem Ben Arfa (n. 7 martie 1987 în Clamart) este un fotbalist francez din descendenți tunisieni care evoluează la echipa franceză de fotbal Stade Rennais FC.
* 1987: Eleni Foureira (greacă: Ελένη Φουρέιρα; n. ,[1] Fier, Republica Albania) este o cântăreață, actriță, dansatoare și creatoare de modă greacă. Și-a început cariera muzicală în 2007 ca membră a grupului de fete Mystique. După destrămarea grupului în 2009, Eleni a urmat o carieră solo.
Eleni a semnat un contract solo cu filiala greacă a Universal Music și și-a lansat primul album în 2010. Albumul care îi poartă numele a primit o certificare de platină în Grecia. A semnat ulterior cu Minos EMI, casă de discuri cu sediul în Atena, care i-a scos următoarele două albume, Ti Poniro Mou Zitas și Anemos Agapis, în 2012, respectiv 2014. Ambele albume au fost bine primite în Grecia și Cipru. Foureira a părăsit Minos EMI în 2015 și a semnat cu Panik Records. Al patrulea ei album de studio, Vasilissa, a fost lansat în 2017.
Eleni a reprezentat Cipru la Concursul Muzical Eurovision 2018 cu piesa „Fuego”, terminând concursul pe locul al doilea
* 1989: Ekaterina Evghenievna Davîdenko (în rusă Екатери́на Евге́ньевна Давыде́нко) (n. 7 martie 1989, în Toliatti)[2] este o handbalistă din Rusia care joacă pentru echipa națională a Rusiei.* 1991: Ekaterina Fiodorovna Ilina (în rusă Екатери́на Фёдоровна Ильина́) (n. 7 martie 1991, în Toliatti) este o handbalistă din Rusia care joacă pentru clubul Rostov-Don și echipa națională a Rusiei pe postul de coordonator de joc.
* 1994: Jordan Lee Pickford (n. ,[3] Washington, Tyne and Wear, Regatul Unit) este un fotbalist englez care evoluează pe postul de portar la Everton FC.
* 1997: Florina Sorina Hulpan (n. 7 martie 1997, Săveni) este o halterofilă română. În prezent concurează în probele de 69 kg.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu