marți, 4 aprilie 2023

  8. /5 APRILIE 2023 - GÂNDURI PESTE TIMP


ROMULUS VULPESCU

Romulus Vulpescu
Romulus Vulpescu.jpg
Date personale
Născut[2] Modificați la Wikidata
Oradea, România Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIleana Vulpescu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
regizor de teatru
redactor[*]
politician
traducător
actor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză Modificați la Wikidata
senator
În funcție
1990 – 1992
Partid politicFSN, PRM
Alma materUniversitatea din București (filologie, )[1]
Profesiepoet, scriitor, traducător, editor, publicist și politician
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Romulus Vulpescu (n. 5 aprilie 1933, Oradea – d. 18 septembrie 2012, București) a fost un poet, scriitor, traducător, editor, publicist și politician român.

Romulus Vulpescu a fost fiul Elenei (născută Botez) și al lui Constantin Vulpescu, maistru militar armurier.[3] A fost căsătorit cu prozatoarea Ileana Vulpescu, cu care a avut o fiică, Ioana (d. 2012).

Studii[modificare | modificare sursă]

A urmat, la București, școala primară, liceele „Sf. Andrei” (1939-1948) și „Gh. Șincai” (1948-1951), unde a frecventat clasele X-XI la seral, în paralel cu o școală profesională (1950-1951), devenind și strungar calificat.[3]

S-a înscris apoi la Facultatea de Filologie, Secția Limba și Literatura Română, a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1955.[3]

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1960), la Editura pentru Literatură Universală (1961-1964), la revista „Luceafărul” (1964-1965), ca secretar literar și director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea” (1967-1969), muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în redacția „Manuscriptum” (1970-1973), secretar la Uniunea Scriitorilor din România (1973-1989), director al Teatrului Mic (1990-1991).[3]

A fost colaborator al celor mai importante reviste literare din țară; "Ateneu " „ Tomis", „ Transilvania", „Gazeta literara", „Luceafarul", „Cinema", „Săptămâna". În 1970, i se conferă distincția franceză „Laurii academici" (Les Palmes academiques) în gradul de ofițer, distincție care îi este înmânată abia în 1996. Romulus Vulpescu a îngrijit ed. din scrierile lui C. Sirbu, I. Barbu, G. Bacovia. A publicat "Antologia poeziei latino- americane" (1961) și "Antologia poeziei chineze" (1963).

A fost senator din partea Frontului Salvării Naționale în Legislatura 1990-1992, când a fost membru în grupurile de prietenie cu Statul Israel, Republica Franceză-Senat și Ungaria[4], apoi a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului între 1994 și 1998.[3]

A fost membru al Partidului România Mare.[5]

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Laureat al Premiilor Fundației „România Mare” pe anul 1990.[3]

Operă[modificare | modificare sursă]

Poezii[modificare | modificare sursă]

  • Poezii, Bucuresti, E.P.L.,1965
  • Si alte poezii, 1949-l970, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca,1970
  • Arte & meserie. Versuri vechi & noi, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca,1979;
  • Armura noastră - cartea (30 de poezii scrise și rostite de autor), disc, "Electrecord", 1986;
  • Versuri (1948 - 1993), Colecția Poeți români contemporani; 1995;
  • Vraiștea, 1994, 2004;
  • Vechituri & novitale, Editura Semne, 2005 (ediția a doua, 2007).

Proză[modificare | modificare sursă]

  • „1 Gigant 1” cu Liviu Macoveanu , povestire în CPSF 185/1962. Republicată ca „Gigant 1” în antologia Întîlnirile viitorului (Editura Tineretului, 1963)
  • Proză - Exerciții de stil (proză și teatru), 1967;
  • Procesul Caragiale-Caion. Dosarul revizuirii (teatru-document), transcriere și colaționare a textelor de art. și de polemici din presa vremii de Diana Cristev, Octaviana Mihăilescu, Manuela Tanasescu; prefață de Șerban Cioculescu; București, 1972. Procesul s-a jucat la Muzeul Literaturii Române, în 18 iunie 1972, având în distribuție pe Ș. Cioculescu, D. Desliu , Al. Oprea s.a.;
  • Hîncu - ba! (două volume de polemici, de opinii și de controverse: vol. I: Zodia cacialmalei; vol. II: Praznicul pușlamalelor); Ploiești,2002.
  • Proze perimate: exercitii de stil. Editura: Semne, 2007

Traduceri (poezie și proză)[modificare | modificare sursă]

  • Torquato Tasso, Epistolarul, Aminta, ediție îngrijită și introducere de Nina Facon, în colaborare cu George Lăzărescu; trad. și note de R. Vulpescu; București, 1956;
  • François Villon, Opurile magistrului, adică Diata Mare și Lasata, Adaosul, Jergul si Baladele; București, 1958;
  • Marcos Ana, Rădăcinile zorilor. Poeme din inchisoare" (poezie spaniolă), cu desene de Constantin Piliuță; București, 1961;
  • Carolina María de Jesús, Strada A, nr. 9, (proză braziliană), 1962;
  • François Rabelais, Gargantua, trad., note, comentarii și indice de Romulus Vulpescu, studiu introductiv de N. N. Condeescu; București, 1962;
  • Plaut, Militarul fudul, București, 1963;
  • Molière, Avarul, București, 1964;
  • Jean-Francois Regnard, Jucătorul, București, 1964;
  • Teatru francez contemporan, pref. de Elena Vianu. Jean-Paul Sartre (piesa: "Târfa cu respect"), București, 1964;
  • Poeți ai Pleiadei : Jean Dorat, Pontus De Tyard, Joachim Du Bellay, Remy Belleau, Estienne Jodelle, Jean-Antoine De Baif, cuv. înainte de N. N. Condeescu; București, Editura Tineretului, 1965;
  • Andre Praga, Un Stradivarius pentru Brummel, București, 1967;
  • Roger Richard, Era armoniei, București, 1967;
  • Pablo Picasso, Dorința înhățată de coadă, București, 1967;
  • Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal' - Florile răului, ediție îngrijită de Geo Dumitrescu, introducere de Vladimir Streinu; București, 1968;
  • François Rabelais, Viața nemaipomenită a marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel, și uimitoarea viață a lui Pantagruel, Feciorul uriașului Gargantua, ticluite odinioară de Francois Rabelais, povestite pentru copii de Ileana și de Romulus Vulpescu; ilustrată de Val. Munteanu, Bucuresti, 1968; ed. II, București, 1989;
  • Alfred Jarry, Ubu rege încornorat înlănțuit în almanah pe colină, cu prolegomenele și cu paralipomenele respective cât și cu alte documente literare, istorice și iconografice privitoare la viața, la opera și la aventurile ilustrului bărbat, transfigurate patafizic în românește de Romulus Vulpescu; pref. de R. Munteanu; București, Editura pentru Literatură Universală, 1969 (republicată în 2009 la Editura Paralela 45) - traducere, copertă și prezentare grafică de R. Vulpescu;
  • Oswaldo Dragun, Trei povestiri care merită povestite. Îndrăgostiții de la masa 10, București, 1970;
  • Dante Alighieri, Opere minore, ed. îngrijită de V. Candea, trad. de Francisca Balteanu, T. Barbulescu, Oana Busuioceanu, V. Candea, P. Creția, Șt. Aug. Doinaș, Sanda Mihai Lăzărescu, Elena Nasta, Romulus Vulpescu ( Vita Nuova); comentarii de Oana Busuioceanu, V. Cândea, Șt. Aug. Doinaș, Al. Duțu, introducere, tabel cronologic și note introductive de V. Cândea; Bucuresti, 1971;
  • Laurențiu Profeta - Cântece țigănești = Chansons gitanes; București, Editura Muzicală, 1971;
  • Aucassin și Nicoleta, 1974;
  • Charles d'Orléans - Poesies-Poezii. Balade, cântece, carole, lamente, rondeluri; selecție, echivalențe românești, prefață, bibliografie, note, indici, machetă artistică, titluri și prezentare grafică de Romulus Vulpescu; București, Ed. Univers, 1975;
  • Mateiu I. - Matineu / Caragiale. Pajere = Aigles royaux, echivalențe franceze de Romulus Vulpescu; București, Editura Cartea Românească, 1983;
  • Pierre de Marivaux, Joaca de-a amorul și de-a întâmplarea, București, 1996; Încercarea, București, 1997, Travestirea sau Pramatia pedepsită, București, 2000;
  • Jean Anouilh, Euridice, București, 1999;
  • Fernando Arrabal, Scrisoare de dragoste ca un supliciu chinezesc, București, 2000;
  • Pleiada (ediție bilingvă), București, Editura Semne, 2001;
  • Torquato Tasso, "Aminta"; București, Ed. Humanitas, 2001;
  • Deocheatele lui François Villon - Poeme coțcărești de-a v-ați ascuns dintr-un Paris al Evului de Mijloc la obște deslușite cu dichis, cu schépsis date-n stampă; București, Ed. Semne, 2005;
  • Villon (Opera Omnia), Editura Semne, ediție îngrijită de Ileana Vulpescu, 2013 (ediție unică în lume până în momentul de față);
  • Teatru francez, ediție îngrijită de Ileana Vulpescu, 2016
  • Viața nemaipomenită a marelui Gargantua - Povestită pentru copii de Ileana și de Romulus Vulpescu; Editura Agora, 2014

Varia[modificare | modificare sursă]

Antologii personale[modificare | modificare sursă]

  • Antologia poeziei chineze clasice, prefață de N.T. Fedorenko; București, 1963;
  • Hoinărind prin București, 206 fotografii de G. Serban, comentariu de Romulus Vulpescu; București, Meridiane, 1968;
  • Romulus Vulpescu - Récital extraordinaire, récits et théâtre; traducere de Ileana Vulpescu; ill. de Benedict Ganesco; Paris, Ed. Seghers, 1969;
  • 30 poeți, 101 poeme, ediție bilingvă; București, Cartea Românească, 1978;
  • Anotimpurile poeziei românești - Poetry's Seasons, ediție bilingvă, traducere de Gabriela Bernat; București, 1984;
  • Voix et voies de la poésie roumaine = Glasuri și popasuri în poezia românească; Équivalences françaises Romulus Vulpescu = Echivalențe franceze Romulus Vulpescu. Edition bilingue. București, Edit. Biblioteca Bucureștilor, 1999;

Crestomații de poezie[modificare | modificare sursă]

  • Aranykor = Vârsta de aur. Román hazafias versek antológiája = Antologie de lirică patriotică românească. Román-magyar kétnyelvű kiadás. Válogatta és fordította Franyó Zoltán. Bukarest: Minerva Könyvkiadó, 1975;
  • BOEȘTEANU, Aurel George. Poesis. Poètes roumains contemporains. /Recueil réalisé par Aurel George Boeșteanu/. Bucarest, Editions Eminescu, 1975;
  • DUȚESCU, Dan. Romanian poems. An anthology of verse selected & translated by Dan Duțescu. Bucharest: Eminescu, 1982;
  • Romanian poets of our time. Published under the aegis of the Writers Association of Bucharest, this volume has been compiled on the initiative and with the active assistance of Andrei Bantaș, Dan Duțescu, Carol Kormos and Leon Levițchi. Bucharest: Univers, 1974;
  • 100 Years of Romanian Poetry. Bilingual series. Foreword by Stavros Deligiorgis. Translated by Ioana Deligiorgis. Jassy: Junimea Publishing House, 1982;
  • After censorship. New romanian plays of the ‘90s. București: UNITEXT, 2000;
  • Breve antologia de la poesia rumana contemporanea.Traduccion y notas de Luis Hernan Ramirez. Seleccion de Gilberto Alvarado. Prologo de Antonio Fernandez Arce. Lima: Ediciones Haraui, /s. a./. 64p.
  • Eine Welt wird geboren. Answahl rumänischer Gegenwartsdichtung. Ausgewählt und besorgt von Mihai Isbășescu und Alex. A. Șahidhian. Bukarest: Cartea Românească, /s.a./;
  • Rumänische Lyrik. Eine Answahl übersetzt und herausgegeben von Zoltan Franyo. Franz K. Franchy: Zum Geleit. Perpessicius Ein Jahchunderet rumänischer Lyrik. Wien: Bergland Verlag, 1969;
  • Erkundungen. II. 33 rumänische Erzähler. Herausgegeben von Eva Behring. Mit einem Nachwort von Eva Behring. Berlin: Verlag Volk und Welt, 1985. 359p. Aus dem Rumänischen von Gerhard Cseika, Hedi Hauser, Renate Hauser-Sandu, Franz Hodjak, Peter Motzan, Elga Oprescu, Anke Pfeifer, Veronica Riedel, Holda Schiller, Ludwig Zenker;
  • Rumänische dichter. Anthologie. Herausgegeber: Matei Albastru & Virginia Carianopol. Bukarest: România Press, 1998;
  • Einhundertelf Rumänische dichter. Von Eminescu bis Gegenwart. Lirikanthologie. Herausgegeben von Matei Albastru. Bukarest: România Press, 2000;
  • Die schönsten Gedichte aus Rumänien. Von Mioritza bis zur Gegenwart. Lirikanthologie von Ion Acsan, Matei Albastru. Bukarest, România Press, 2003.

Autori cuprinși: Vasile Alecsandri; Mihai Eminescu; Alexandru Macedonski; George Coșbuc; Tudor Arghezi; George Bacovia; Vasile Voiculescu; Lucian Blaga; Tristan Tzara; Alexandru Philippide; Radu Boureanu; Mihai Beniuc; Geo Bogza; József Méliusz; Wolf Aichelburg; Virgil Teodorescu; Eugen Jebeleanu; Maria Banuș, Gellu Naum; Geo Dumitrescu; Ștefan Augustin Doinaș; Ion Caraion; Nina Cassian; Leonid Dimov; Al. Andrițoiu; Vasile Nicolescu; Ion Brad; Aurel Rău; Nichita Stănescu; Romulus Vulpescu; Ion Gheorghe; Marin Sorescu; Gheorghe Tomozei; Cezar Baltag; Constanța Buzea; Ioan Alexandru; Ana Blandiana; Adrian Păunescu; Mircea Dinescu etc.

Editor[modificare | modificare sursă]

  • Cristian Sârbu, Pași spre lumină, prefață de Ion Bănuță; București, 1963;
  • William Shakespeare, Viața și moartea regelui Richard al Ill-lea, echivalențe românești de Ion Barbu, pref. și tabel cronologic de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, trad. actelor al Ill-lea, al IV-lea și al V-lea, a lacunelor din textul lui Ion Barbu; îngrijirea textului, notele și schița genealogică de R. Vulpescu; București, 1964;
  • George Magheru, Poezii antipoetice, prefață de Perpessicius, București, 1966;
  • Ion Horea, Versuri (1956-1972), București, 1973;
  • G. Bacovia, Plumb, București, 1981;
  • Plutire, ultima etapă. Istoria unei evadări în tentative repetate, de Panek Zoltan (prefata de Romulus Vulpescu); București, Kriterion, 1982;
  • Antologia unirii : versuri; 1918-1983, alcătuită de George Muntean, Gheorghe Bulgăr, Romulus Vulpescu,...; București, Ed. Cartea Românească, 1983;
  • Ion Barbu, Poems = Poezii; Ediție îngrijită de Romulus Vulpescu. Originale apărute în periodice, apărute în volume, versuri de circumstanță. Traduceri apărute în periodice, în volume. București, Albatros, 1970;
  • Ion Barbu vivant. /Poezie/. Trad. Romulus Vulpescu. București, /s.n./. 1970;
  • Ion Barbu, Joc secund, București, 1986;
  • Romulus Guga, Poezii, introducere de Ștefan Aug. Doinaș; Cluj-Napoca, 1986.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • Traducător - LIZZIE MAC KAY - Teatrul Municipal - Baia-Mare (19.01.1967)
  • Regizor - CUM SE ÎNTELEG ȚĂRANII ÎNTRE EI; CONU' LEONIDA FAȚĂ CU REACȚIUNEA; MOȘII; TABLA DE MATERII; O NOAPTE FURTUNOASĂ - Teatrul 'Toma Caragiu' - Ploiești (24.05.1968)
  • Traducător - ROCHIA - Teatrul Național 'Lucian Blaga' - Cluj-Napoca (26.05.1968)
  • Regizor - ION - Teatrul 'Tudor Vianu' - Giurgiu (09.11.1968)
  • Autor - CURIERUL DE SEARĂ; RÎPA ALBASTRĂ; BANDA DE MAGNETOFON - Teatrul Municipal - Baia-Mare (07.03.1969)
  • Autor - CURIERUL DE SEARĂ - Teatrul de nord - Satu Mare (03.11.1969)
  • Dramatizare - STUDENTUL CĂLĂTOR ÎN RAI; FARSA JUPÎNULUI PATHELIN - Teatrul de Stat - Constanța (25.02.1973)
  • Regie și ilustrație muzicală - D-ALE CARNAVALULUI - Teatrul 'Sică Alexandrescu' - Brașov (26.12.1974)
  • Autor - ROCHIA - Teatrul Național 'Lucian Blaga' - Cluj-Napoca (27.12.1979) si Teatrul 'Odeon' - București (14.12.1978)
  • Traducător - TREI POVESTIRI CARE MERITĂ SĂ FIE POVESTITE - Teatrul de Stat 'Victor Ion Popa' - Bârlad (20.01.1979)
  • Traducător - TARTUFFE - Teatrul 'Lucia Sturdza Bulandra' - București (26.02.1982)
  • Traducător - TARTUFFE - Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești (22.06.1982); Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București (27.05.1987); Teatrul 'Sică Alexandrescu' - Brașov (29.09.1996); Teatrul Național 'Ion Luca Caragiale' - București (03.10.2009);
  • Regizor - TITANIC VALS - Teatrul 'Alexandru Davilla' - Pitești (15.12.1982)
  • Autor - ARTE ȘI MESERIE - Teatrul 'Regina Maria' - Trupa 'Iosif Vulcan' - Oradea (05.04.1983)
  • Traducător - Ubu Rege - Teatrul Dramatic 'Fani Tardini' - Galați (27.10.1990); Teatrul Național 'Mihai Eminescu' - Timișoara (05.03.1999)
  • Traducător - UBU REX CU SCENE DIN MACBETH - Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova (29.12.1990)
  • Traducător - TÂRFA CU RESPECT - Teatrul 'I. D. Sârbu' - Petroșani (08.02.1992) si Teatrul 'I. D. Sârbu' - Petroșani (07.11.2009)
  • Adaptare scenică și traducător - AVARUL - Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București (01.04.1994); Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova (25.09.2004)
  • Traducător - ÎNCERCAREA - Teatrul 'Sică Alexandrescu'- Brașov (20.12.1997)
  • Traducător și adaptare scenică - EURIDICE - Teatrul 'Sică Alexandrescu' - Brașov (27.10.1999)
  • Autor cântece - SOȚUL PĂCĂLIT - Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București (11.03.2000)
  • Traducător - SCRISOARE DE DRAGOSTE CA UN SUPLICIU CHINEZESC - Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București (13.10.2000)
  • Traducător și adaptare scenică - TRAVESTIREA - Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București (15.12.2000)
  • Traducător - CONUL LEONIDA CU SCENE DIN UBU - Teatrul Național 'Lucian Blaga' - Cluj-Napoca (03.10.2002)
  • Traducător - UBU ÎNLĂNȚUIT - Teatrul de Comedie București (16.12.2004)
  • Autor - MOLTO, GRAN' IMPRESSIONE - Teatrul Național 'Ion Luca Caragiale' - București (09.01.2009)
  • Traducător - TARTUFFE SAU IMPOSTORUL - Teatrul Național 'Lucian Blaga' - Cluj-Napoca (01.02.2013)

CITATE:

1. Niciodată nu-ţi alegi o artă... Nu, arta te alege pe tine.

2. Sunt absenţe mai onorante decât prezenţa!

3. Eu consider că – bine, nimeni nu-şi poate alege destinul – important este pentru mine să am o activitate culturală, în general. Nu e important ca eu să rămân ca un mare sau un bun poet sau gazetar sau regizor, ci să fi fost un ferment cultural.

4. Am agăţat-o pe soţia mea. Da, păi eu sunt un agăţător de profesie.

5. Căsătoria este o instituţie importantă în viaţa omului şi-a omenirii, cum este o ţară, cum e credinţa: adică face parte dintre reperele fundamentale ale spiritualităţii omeneşti. O instituţie fără de care omenirea practic n-ar fi existat.

6. Eu n-am căutat niciodată fericirea. M-a găsit ea pe mine. Probabil ea ne găseşte pe toţi. Eu mi-am căutat fericirea în muncă şi ea a venit. Dacă aş fi trufaş, aş putea spune că a venit de mai multe ori decât meritam. Dar cred că fericirea nu vine pe merit, întotdeauna. Asta, dacă există. Că eu îmi pun întrebarea dacă există. Sunt foarte sceptic.

7. Lumea e obişnuită să lipească etichete celor din jur. O face din comoditate, din varii motive. De fapt, mai mult critica face asta, publicul, nu. Primesc telefoane de la necunoscuţi, care nu spun o vorbă despre traduceri, despre Villon... Ei ştiu de poezie, alţii ştiu de proză, alţii ştiu de teatru, alţii m-au văzut jucând în film. Eu am făcut lucruri bune, mai puţin bune sau chiar proaste, în fiecare domeniu. Am scris poezie proastă, proză proastă, am scris şi eseistică proastă. E fatal. Şi nu spun asta ca să n-apuce altul s-o spună, ci pentru că asta-i o realitate.



SAUL BELLOW


Sari la navigareSari la căutare

Medalia Premiului Nobel
Saul Bellow Nobel prize medal.svg
Saul Bellow (Herzog portrait).jpg
Saul Bellow
Date personale
Născut10 iunie 1915
Lachine, Québec (Canada)
Decedat (89 de ani)
Brookline, Massachusetts, SUA
ÎnmormântatBrattleboro[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAlexandra Bellow[*] (–) Modificați la Wikidata
CopiiAdam Bellow[*] Modificați la Wikidata
NaționalitatecanadianăCanada / americană Statele Unite ale Americii
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
EtnieCanadian American[*]
ebraică Modificați la Wikidata
Religieiudaism Modificați la Wikidata
Ocupațieromancier
Limbilimba engleză[1]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversity of Wisconsin–Madison
Universitatea din Chicago
Universitatea Northwestern  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Specie literarăroman
Opere semnificativeThe Adventures of Augie March[*]
Herzog[*]
Henderson the Rain King[*]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Nobel pentru literatură[2][3]
Bursă Guggenheim[*]
National Medal of Arts[*]
National Book Award for Fiction[*]
National Book Award for Fiction[*]
National Book Award for Fiction[*]
Premiul Pulitzer pentru Ficțiune[*]
Jefferson Lecture[*]
St. Louis Literary Award[*]
PEN/Malamud Award[*]
Helmerich Award[*]
Common Wealth Award of Distinguished Service[*]
Emerson-Thoreau Medal[*]
Prix Formentor[*]
Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*]
O. Henry Award[*]
Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*]
Bursă Guggenheim[*]  Modificați la Wikidata
Premiul Nobel pentru Literatură, 1976
Semnătură
Saul Bellow signature.svg
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Saul Bellow (10 iunie 1915 – 5 aprilie 2005) a fost unul dintre cei mai cunoscuți prozatori evrei americani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (în anul 1976).

MOTIVAȚIA JURIULUI NOBEL

"pentru înțelegerea umană și analiza subtilă a culturii contemporane care sunt îmbinate în opera sa "[4].

VIAȚA

S-a născut în Lachine, Québec (Canada) într-o familie de evrei, emigrați din Sankt Petersburg, Rusia. Când avea 9 ani familia s-a mutat în Chicago, Illinois (SUA), unde Bellow urmează cursurile Universității din Chicago, dar renunță și își ia un B.A. în sociologie și antropologie la Universitatea Northwestern. Chicago este și locul unde se desfășoară acțiunea multora din scrierile sale. S-a decis să devină scriitor după ce a citit romanul clasic al lui Harriet Becher Stowe "Coliba unchiului Tom". Bellow se mută în 1993 din Chicago la Brookline, Massachusetts, unde moare la 5 aprilie 2005, la vârsta de 89 ani. A fost îngropat în cimitirul evreiesc "Shir he-harim" din Brattleboro, Vermont. Opera sa se definește prin efortul de a descifra sensul existenței umane, ilustrată în mod pregnant de condiția intelectualului.

PREMII ȘI DISTINCȚII

A fost primul romancier care a câștigat National Book Award de trei ori. În 1975 a obținut Premiul Pulitzer pentru "Darul lui Humboldt", iar în 1976, a câștigat Premiul Nobel pentru literatură, premiul National Medal of Arts, în 1990 National Book Foundation Medal.

ROMANE PUBLICATE ÎN ROMÂNIA

  • Herzog, traducere Radu Lupan, 1992;
  • Ravelstein, traducere Antoaneta Ralian, 2001;
  • Trăiește-ți clipa, traducere Anda Teodorescu, 2002;
  • Darul lui Humboldt, traducere Antoaneta Ralian, 2003;
  • Henderson, regele ploii, traducere Vali Florescu, 2003;
  • Iarna decanului, traducere Antoaneta Ralian, 2005;
  • Aventurile lui Augie March, traducere Nadina Vișan, 2008;
  • Planeta domnului Sammler, traducere Ruxandra Drăgan și Călin Cotoiu, 2008;
  • Pînă la Ierusalim și înapoi, traducere Marcel Ghibernea, 2003; 2008.

Romanul "Ravelstein" a produs o vie emoție în România, deoarece Saul Bellow l-a folosit drept model pe Mircea Eliade pentru unul dintre personajele sale cu idei fasciste. Cei doi au fost colegi la Universitatea Chicago.

Acțiunea romanului „Iarna Decanului” se petrece de asemenea în România comunistă, una dintre fostele sale soții (Alexandra Ionescu-Tulcea) era de origine română și scriitorul a însoțit-o la București în 1977,[5] într-o societate dominată de cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, cu cozi și amestecul Securității în societate. Din acest motiv atmosfera din romanul său e cam sumbră.

OPERE PUBLICATE

Dintre romanele sale cităm doar pe cele mai cunoscute:

  • Dangling Man (Omul suspendat-1944),
  • Victima (1947),
  • Aventurile lui Augie March (1953),
  • Seize the Day (Trăiește-ți clipa-1956),
  • Henderson the Rain King (Henderson, regele ploii(1959),
  • Herzog(1964),
  • Mr.Sammler's Planet (Planeta domnului Sammler(1970),
  • Humboldt's Gift (Darul lui Humboldt-1975),
  • To Jerusalem and Back (Până la Ierusalim și înapoi-1976),
  • The Dean's December (Iarna decanului-1982),
  • More Die of Heartbreak (1987),
  • A Theft, (Un jaf) (1989),
  • The Bellarosa Connection (Filiera Bellarosa, 1989),
  • It All Adds Up - eseu (1994),
  • The Actual (1997),
  • Ravelstein (2000) (personajul principal fiind unul dintre prietenii săi foarte apropiați, criticul Allan Bloom),
  • Collected Stories (2001) din care fac parte Him with His Foot in His Mouth (1984), Mosby's Memoirs (1968).

CITATE:
1. O bună parte din inteligenţă poate fi investită în ignoranţă, atunci când nevoia de iluzie este profundă.
2. Într-o epocă nebună, a se crede neatins de nebunie este o formă de nebunie.
3. America nu ştie ce să facă cu negrii ei declasaţi, cum nu ştie ce să facă cu copiii ei. Nu-i poate educa nici pe unii, nici pe alţii, nu-i poate lega de viaţă. America însăşi nu-i prea solid legată de viaţă în momentul de viaţă. Nu periferiile oraşului ameninţă atât de mult, cât mahalalele lăuntrice ale fiinţei umane, cele urbane constituind doar reprezentarea lor materială.
4. Dacă oamenii de ştiinţă puri ar fi înţeles într-adevăr ştiinţa, şi-ar fi dat seama de moralitatea şi poezia implicate în legile ei.
5. Sufletul este cel care ne modelează corpul. E greu de crezut?
6. Individualismul nu reprezintă niciun fel de interes dacă nu lărgeşte sfera adevărului.
7. Psihanaliza pretinde că investighează subconştientul. Subconştientul este, prin definiţie, ceva de care nu suntem conştienţi. Dar psihanaliştii ştiu dinainte ce se găseşte în el. Şi ştiu, pentru că ei au sădit dinainte tot ce vor găsi acolo.
8. Cultura liberal-umanistă e slabă pentru că e lipsită de cunoaştere ştiinţifică... Umaniştii sunt sortiţi să fie slabi pentru că nu ştiu în ce a constat efortul principal al minţii omeneşti pe parcursul a trei secole şi la ce rezultate s-a ajuns.
9. Tigrii mâniei sunt mai pricepuţi decât caii înţelepciunii.
10. Suferinţa este poate singurul mijloc potrivit pentru a ieşi din lenea sufletească.
11. După ce a respins-o în numeroase rânduri, după ce a ezitat şi a luptat cu el însuşi, a ales calea pe care se temea să păşească, singura lui cale corectă...
12. Viaţa modernă, avioanele supersonice, zgârie-norii, înalta tehnologie constituie un mijloc de secare a inteligenţei, sau mai curând a puterii de judecată, în special a judecăţii individuale.
13. Una dintre problemele omeneşti permanente, în oricare stadiu al umanităţii, este aceea de a nu fi prost. Această opresiune continuă, teama de prostie! Îţi pătrunde în nări, îţi orbeşte ochii, îţi mănâncă inima de ruşine.
14. Atâta timp cât lucrurile sunt prezentate la un nivel suficient de teoretic, sunt înghiţite cu uşurinţă. Poţi discuta despre politica bunăstării, despre birocraţia din domeniile medicale sau sociale fără să întâmpini nici o obiecţie. Dar când începi să vorbeşti că în mahalalele barbare, monstruoase, pe jumătate decrepite, omul nu are de ales decât între o moarte lentă şi una rapidă, între uzură treptată sau distrugere instantanee, toţi se revoltă.
15. Oare trecem nepăsători pe lângă forţa a mii de prăbuşiri, de calamităţi, de morţi, şi apoi hotărâm, printr-un proces de selecţie prea abstract pentru a fi măcar cunoscut, să ne fixăm asupra unora dintre ele anume? Da, şi până la urmă le lăsăm pe cele alese să ne coloreze viziunea cu tuşe de penel violente, viscerale, până când apriga opţiune ne subminează şi ne răstoarnă judecata. Şi, în cele din urmă, întreaga suprastructură (laolaltă cu protectoare viclenie a orbului) începe să se clatine.


ROBERT ALBERT BLOCH

Sari la navigareSari la căutare
Robert Bloch
Robert Bloch with His Award.jpg
Date personale
Nume la naștereRobert Albert Bloch
Născut5 aprilie 1917
Chicago, Illinois
Decedat (77 de ani)
Los Angeles, California
ÎnmormântatWestwood Village Memorial Park Cemetery[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale ( cancer) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMarion Ruth Holcombe (1940–63; divorț; 1 copil)
Eleanor Zalisko Alexander (1964–94; moartea sa)
NaționalitateSUA
Cetățenieamericană
Ocupațiescriitor
scenarist
romancier[*]
scriitor de literatură științifico-fantastică[*] Modificați la Wikidata
PseudonimTarleton Fiske, Will Folke, Nathan Hindin, E. K. Jarvis, Floyd Scriltch, Wilson Kane, John Sheldon, Collier Young[1]
Limbilimba engleză[2]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor1934–1994
Specie literarăpolițist, SF, groază, fantastic
Opere semnificativePsycho, Psycho II, Psycho House, American Gothic, Firebug
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Robert Albert Bloch

Robert Albert Bloch (n. 5 aprilie 1917 – d. 23 septembrie 1994) a fost un scriitor prolific american, care a scris mai ales literatură de groază și științifico-fantastică. El este cel mai bine cunoscut pentru că a scris romanul Psycho pe care s-a bazat filmul lui Alfred Hitchcock cu același nume. A fost cunoscut și ca un orator excelent cu un simț ciudat al umorului. De mai multe ori el a spunea că are inima unui băiețel și că o păstrez într-un borcan pe biroul meu.

Bloch a scris sute de povestiri scurte și peste douăzeci de romane, de obicei polițiste, științifico-fantastice și de groază (Psycho). El a fost unul dintre cei mai tineri membri ai Cercului Lovecraft. H. P. Lovecraft a fost mentorul lui Bloch și unul dintre primii care l-au încurajat să scrie.

Robert & Marion Block

Bloch a contribuit la reviste pulp (cum ar fi revista Povestiri Ciudate) la începutul carierei sale și a fost, de asemenea, un scenarist prolific. A avut o contribuție majoră la întâlnirile fanilor de literatură științifico-fantastică.

OPERE (SELECȚIE)

Romane

Povestiri

Povestirea Hell on Earth pe coperta revistei Weird Tales din martie 1942
Povestirea The Skull of the Marquis de Sade pe coperta revistei Weird Tales din septembrie 1945
  • The Thing (1932)
  • A Portfolio Of Some Rare And Exquisite Poetry By The Bard Of Bards (1937 sau 1938)
  • The Opener of the Way (1945)
  • Sea Kissed (1945)
  • Terror in the Night (1958)
  • Pleasant Dreams (1960)
  • Blood Runs Cold (1961)
  • Nightmares (1961)
  • More Nightmares (1961)
  • Yours Truly, Jack the Ripper (1962)
  • Atoms and Evil (1962)
  • Horror 7 (1963)
  • Bogey Men (1963)
  • House of the Hatchet (1965)
  • The Skull of the Marquis de Sade (1965)
  • Tales in a Jugular Vein (1965)
  • Chamber of Horrors (1966)
  • The Living Demons (1967)
  • Dragons and Nightmares (1968)
  • Bloch and Bradbury (1969)
  • Fear Today, Gone Tomorrow (1971)
  • House of the Hatchet (1976)
  • The King of Terrors (1977)
  • The Best of Robert Bloch (1977)
  • Cold Chills (1977)
  • Out of the Mouths of Graves (1978)
  • Such Stuff as Screams Are Made Of (1979)
  • Mysteries of the Worm (1981)
  • Unholy Trinity (1986)
  • Midnight Pleasures (1987)
  • Lost in Space and Time With Lefty Feep (1987)
  • The Complete Stories of Robert Bloch: Volume 1: Final Reckonings (1987)
  • The Complete Stories of Robert Bloch: Volume 2: Bitter Ends (1987)
  • The Complete Stories of Robert Bloch: Volume 3: Last Rites (1987)
  • Fear and Trembling (1989)
  • Screams (1989)
  • Mysteries of the Worm (rev. 1993)
  • The Early Fears (1994)
  • Robert Bloch: Appreciations of the Master (1995)
  • Flowers from the Moon and Other Lunacies (1998)
  • The Lost Bloch: Volume 1: The Devil With You! (1999)
  • The Lost Bloch: Volume 2: Hell on Earth (2000)
  • The Lost Bloch: Volume 3: Crimes and Punishments (2002)
  • The Reader's Bloch: Volume 1: The Fear Planet and Other Unusual Destinations (2005)

CITATE:
În ciuda reputaţiei mele morbide, am într-adevăr inima unui copil mic; am păstrat-o într-un borcan, pe biroul meu.




GEORGES JACQUES DANTON

Biografie
Georges Jacques Danton (n. 26 octombrie 1759, Arcis-sur-Aube, Departamentul Aube - d. 5 aprilie 1794, Paris), avocat și om politic, a fost unul din conducătorii Revoluției franceze și conducătorul primului Comité de salut public (până în 10 iulie 1793). A fost cunoscut pentru talentul său oratoric. A fost fondator al Clubului cordelierilor, membru al Comitetului Salvării Publice și ministru de justiție după răscoala din 10 august 1792. Acuzat de moderație și de trădare de către robespierriști pentru că a cerut încetarea terorii, a fost în final ghilotinat.
Georges Jacques Danton era îndrăzneț și hotărât, un orator strălucit, dar totodată avea o fire oarecum dezechilibrată. Idealurile sale erau „libertatea și proprietatea”. Fiind întemnițat în închisoarea Luxemburg, Danton n-a plecat capul în fața dictatorului Robespierre. Vestitele lui fraze: „... cu 12 luni în urmă am propus să fie instituit acest tribunal revoluționar. Acum îmi cer scuze pentru asta de la Dumnezeu și de la oameni” și „Robespierre va urma după mine”, arată disperarea, dar și tăria de caracter a „gigantului” Revoluției franceze.
Georges Jacques Danton
Georges Danton.jpg
Georges Jacques Danton
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Arcis-sur-Aube, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (34 de ani)[2][3][4][1][5][6][7] Modificați la Wikidata
Paris, Prima Republică Franceză[8][9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatErrancis Cemetery[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAntoinette Gabrielle Danton[*] ()
Louise Sébastienne Danton[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
revoluționar Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluidecapitare  Modificați la Wikidata
Partid politicCordeliers[*] 

Citate:
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...

  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...
  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...